4,787 matches
-
în fiecare zi, la un moment dat te întorci... acasă. Locul căminului tău, locul în care îți reîncarci bateriile pentru a doua zi. Acolo unde te întâmpină chiar de la ușă mirosul pe care tu îl lași la plecare, parfumul acela familiar cu care te stropești mereu, parfumul dragostei de-acasă. Și dacă în casa ta râsete de copil își înalță ecoul, îți vor legăna simțurile mirosul lor, după o zi, poate, obositoare de la serviciu. Tăcerea căminului și zgomotul împletit de glasul
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
-se întruchiparea lui Kossuth! Ar trebui să-și revină cât de cât la realitatea vremurilor care le trăim, ca să nu mai adăugăm, ca dacă ei au drepturi istorice, ale noastre-s dinaintea veniri lor pe aici. Nu mă interesează viața familiară a nimănui, nu mă interesează și nu mă implic în discuții pe această temă, dar am citit scrisoarea doamnei Edith Tokes, ce a fost publicată în mai multe ziare din România*, din care încă odată mi-am dat seama de
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
magnetofon. Săndica era vecina din dreapta a profesorului de franceză, Mircea Trăistaru, care, auzind acordurile muzicale și tropotul pașilor dansatorilor, nu a întârziat să o invite pe fată la dans. Era prima dată când se aflau într-o situație așa de familiară. Se cunoșteau din vedere. În general, cei de la C.A.P. și cei de la școală se cunoșteau doar din vedere. Se întâlneau prin comună, la cooperativă sau la stația de autobuz când plecau spre oraș. Săndica, îmbujorată la față de emoție și
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
se gândea la faptul că Ștefan este cel care i-a salvat viața și, în definitiv, nu doar acesta era motivul care s-o determine să fie mai atentă cu el. Era un bărbat frumos, bogat, singur și fără obligații familiare, potent financiar, încă tânăr și de ce nu, o partidă foarte atractivă, chiar dacă ceva ani îi despart ca vârstă. Orice femeie s-ar simți încântată și onorată trecând la brațul său, prin fața unui public elevat. Pe ea toate aceste diferențe nu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
oprim asupra Scrisorilor persane ale binecunoscutului Montesquieu, care intră în altă categorie, fiind eseuri politice și filozofice, și nici la Scrisorile lui Eminescu, sau Ion Ghica, recunoscute ca opere ce intră în categoria memorialisticii. În discuția noastră intră scrisoarea particulară,“familiară “, așa cum au cultivat-o scriitorii și oamenii de rând. Așa cum a promovato, urcândo în vârful celebrității Cicero, Voltaire sau Doamna de Sevigne, sau la noi M.Kogălniceanu, Al.Odobescu, I.L.Caragiale sau Duiliu Zamfirescu. În accepția comună, scrisoarea ni se
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
dramatică a unui iubitor de țară și de ideea dreptății sociale și a unității naționale, scriind profetic: “România va fi iubita noastră “( Către A.G.Golescu, 4 martie 1850, Opere,IV, Corespondență,p.278). Scrisorile lui Mihai Kogălniceanu sunt prin excelență familiare și ele au fost expediate la o vârstă când viitorul scriitor și om politic nu avea conștiința de mai târziu.Ele ne apar ca o expresie indiscutabilă a naturaleței și spontaneității. El scria părintelui său că în Franța”Slobozenia mi
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere istoric a satului Rudina, în secolul XX, în prima parte Rudina în perioada 1900-1945, iar apoi Rudina în epoca postbelică, autorul valorificând cu abilitate materialul documentar și fotodocumentar reușind să
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
ce să spun. De dragul celor ce nu știu engleza, voi traduce de acum în romană. - Pot intra?, am reîntrebat eu, acum în limba celui de după ușă. - Da, așteaptă puțin, tinere. Ușa s-a descuiat, apoi s-a deschis, o figură familiară ițindu-se de după ea. Un om înalt, cu un zâmbet ușor, părul unsuros, sprâncene și mustață groasă, m-a privit cu confuzie. - Arăți ca un miner cu prea mult timp la dispoziție. Ai scris ceva pe bluză, frumos! avea dreptate, într-
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
tânără și puternică până la fine. Mai repetându-l odată, toți Domnii învățând melodia din auz, cântau împreună, mulțămind și urând multă viață și sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul «Deșteaptă-te Române» s-a făcut cel mai plăcut și familiar, iar eu eram poftit în toate părțile ca să-l cânt și să învăț tinerimea a-l cânta mai bine și regulat” [6] Anul 1848 l-a găsit pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. Părăsise Bucureșții din pricina molimei de holeră. Gheorghe
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
fie din neatenție, fie dintr-o neînțelegere a subtilității mesajului, fie deoarece domnul Lefter, dându-și demisia, nu mai prezintă niciun fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
acesta, 2015, înveșmântat mai strălucitor ca în anii anteriori, nu mai poate fi doar o zi de colocviu și festivitate restrânsă în medii în care istoria încă își are jilțul ei. Mulțimea prezentă a fost semnificativ numeroasă. Atmosfera a fost familiară, ferventă, entuziastă, solemnă. Noblețea gestului, eleganța vestimentară, voioșia au domnit peste atmosfera de la Garden Party, poetizată și armonizată de concertul în aer liber interpretat de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de col. Aurel Gheorghiță și de fanfara „Besaglierii
GARDEN PARTY 2015, SOLEMNITATE NAŢIONALĂ, DUPĂ 65 DE ANI ŞI 112 ZILE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353231_a_354560]
-
că l-am văzut, și nu o dată! Și l-am cunoscut, i-am vorbit, mâna i-am strâns-o! A-l vedea în mișcare, a-i admira mimica, gesturile, a-l asculta detașând silabele, accentuându-le; a-i auzi timbrul familiar, cu care se juca și dezmierda, toate acestea nu se pot uita, nici imita! Cum s- au prăbușit eroii și cum i-au plâns Muzele-n Olimp! Arik, din păcate, s-a ferecat în casă și ne-a lipsit de-
S-AU PRĂBUȘIT EROII (IN MEMORIAM) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353240_a_354569]
-
minunata ei adâncime - un pastel unic, dar variat, o voce deosebită printre marile valori poetice ale lumii. Ca și consumator avid de literatură în general, mi-am petrecut cea mai mare parte din viață în țări vorbitoare de limbă engleză, familiar fiind cu literatura engleză clasică și contemporană, ca și cu literatura română. Și am simțit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși copiilor mei acest bogat suflet artistic al țării în care s-au născut și au crescut părinții lor
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
sân, urmată de îndrumarea spre muncă prin propriu exemplu sau povestiri precum pildele biblice, creând respectul pentru puținul care le satisface necesitățile obținută de părinți prin munca cea de toate zilele, mama insuflă copilului adevărata educație incluzând și afinitățile mediului familiar. Copilul, respectând-uși părinții și afinii lor capătă acel simț de apreciere a terților cărora le acordă principial respectul față de experiența câștigată prin vârstă. Christian Andersen etc. care pun munca și răsplata ei în primul plan înfierând necinstea sub orice formă
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
simte că eu sunt mort că nu-i pot oferi iubirea care o așteaptă în van de la mine ...E adevărat parcul acela în floare ,feeric plin de cireși și vișini în floare dar cu miros de sanatoriu ,parfum ,lumină orbitoare ,...familiară mie ? Era singură pe bancă ,încă nu știam că Lili nu mai este ,îl căutam pe tata...era singură pierdută ,fără să vreaui-am întălnit privirea și m-am cutremurat ...și apoi au venit peste mine milă ,resemnare tristețe ,camaraderie ,bucurie
PARCĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347138_a_348467]
-
am venit și eu la bisericuța aceasta...de poveste. Slujba a fost cu mult mai emoționantă decât știam eu până acum. Ori că mediul acesta...intim...te făcea să simți altfel cele auzite /spuse, ori că vocea preotului îmi era familiară, ori că melodiile corului erau cu totul și cu totul deosebite...Am întâlnit, când așteptam să fim miruiți, persoane de care uitasem...secretara de la facultate...o mămică din prima mea generație...un cântăreț bisericesc pe care îl meditasem...cu muuulți
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
oricare lucru, care revine stereotipic. A provoca în permanență partenerul, poate duce la arderea resurselor, la stingerea focului interior înainte de vreme. Explorarea necunoscutului îți dă senzații de noutate, atractivitate, ca mai apoi acest entuziasm să se convertească într-un sentiment familiar, necesar pentru o relație solidă, ca peste o vreme mai scurtă sau mai îndelungată, să se instaleze și obișnuința incoloră. * Într-o iarnă când ne-am revăzut, era cu schiurile pa umăr și se îndrepta spre casă. Ne-am pupat
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
dramaturgul francez Marcel Ayme își publică lucrările de dramaturgie și proză în care cultivă umorul succulent, cum ar fi: „Clerambard” (1950), „Capul celorlalți” (1952), Paul Eluard, poet francez, scrie și publică „Poezie neîtreruptă” (1953), folosind un limbaj poetic simplu și familiar, vizând un raport de reprocitate între obiect și cuvânt. Englezul William Empson în 1951 și în 1961 „Structura cuvintelor complexe” și volumul de poezii „Dumnezeul lui Milton”, poetul, prozatorul și dramaturgul german (RFG) Hrmann Kasack publică „Orașul de dincolo de fluviu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
ca o trăsătură asupra întregii sale opere. ”Și de aceea nu ezităm să-l numim pe Eminescu un geniu religios” (Rosa Del Conte) De altfel Eminescu va duce mereu dorul unei religiozități de ton și gust patriarhal prin filonul tradiției familiare și populare. El cunoștea Biblia aproape pe de rost și în limbajul lui era simbolul cel mai solemn al Cărții, întrucât are pecetea tradiției, străbătând veacurile cu adevăruri de necontestat. Așa se face că în poezia lui întânlim multe poezii
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
braț. Îi explică pe drum, spre Terapie intensivă, din punct de vedere medical, tot parcursul actului chirurgical. Fusese într-adevăr o luptă cumplită cu moartea... La Terapie Intensivă, o asistentă supraveghea îndeaproape evoluția pacientei. Monitoare, perfuzoare, o lume atât de familiară pentru Dragoș, prin natura meseriei, dar atât de rece, de dură, de insuportabilă în acest moment, doar din cauza faptului că, acolo, era ea. Era Maria. Acel aparat monitoriza bătăile inimii ei. Respirația ei era susținută de acel tub cu oxigen
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
am realizat că locul lui este alături de noi, iar el însuși, s-a străduit a-mi demonstra acest lucru din plin, de-a lungul câtor-va ani. Copiii, nu mai puteau de bucurie că l-am acceptat! Seara, la „consiliul familiar”, am convenit cu ei să nu se mai joace exagerat cu el, pentru a nu-l „prosti” și să nu-l primească cu nici un chip în casă, pentru a se obișnui cu frigul iernii, potrivit cu rasa sa. I-am pus
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
parcă ne spunea din priviri „Bună dimineața!”, și apoi ieșea. Deschiderea porții nu mai era de mult timp o problemă, pentru a ieși în timpul său liber, căci a știut să-și fixeze, tot singur, o mulțime de alte sarcini, extra familiare, care deasemenea i se potriveau perfect. Arcul, care avea rolul de a ține poarta închisă, se slăbea tot timpul, ca un făcut, dar niciodată Ursu nostru nu pleca haimana, lăsându-și casa de izbeliște, ci doar atunci când știa el că
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
am gândit că-mi vor fi oameni străini, necunoscuți...dar e o singură zi...nu trebuie să-mi fac griji mari...în definitiv, câteva ore, chiar din primele clipe mi-am dat seama că mă înșelasem. Erau multe figuri cunoscute, familiare...oameni cu care mă întâlnesc zilnic pe stradă, la simpozioane, examene, lansări de carte... Timișoara e un oraș mare, dar, prin prisma preocupărilor, se formează, fără să conștientizezi, cercuri / grupuri. Deja aveam un sentiment de confort. Plecam cu un autocar
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]