1,932 matches
-
care au activat începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea amintim pe cel al Societății Filarmonice din Timișoara, al asociației Amicii Muzicii, al corului maghiar Dalkör din Timișoara, al Corului Vidu din Lugoj, al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
din Pavlovsk, în zilele de lucru, se adună un public „mai select“ decât duminica și de sărbători, când sosesc „feluriți oameni“ din Petersburg. Toaletele nu sunt de sărbătoare, dar sunt elegante. E o plăcere să vii să asculți aici muzică. Fanfara, poate într-adevăr cea mai bună dintre fanfarele grădinilor noastre publice, interpretează lucruri noi. Decența și ceremoniozitatea sunt extraordinare, în pofida unei impresii generale de familiaritate și chiar intimitate. Cunoscuții, toți vilegiaturiști, se adună ca să se studieze unii pe alții. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un public „mai select“ decât duminica și de sărbători, când sosesc „feluriți oameni“ din Petersburg. Toaletele nu sunt de sărbătoare, dar sunt elegante. E o plăcere să vii să asculți aici muzică. Fanfara, poate într-adevăr cea mai bună dintre fanfarele grădinilor noastre publice, interpretează lucruri noi. Decența și ceremoniozitatea sunt extraordinare, în pofida unei impresii generale de familiaritate și chiar intimitate. Cunoscuții, toți vilegiaturiști, se adună ca să se studieze unii pe alții. Mulți o fac cu veritabilă plăcere și vin aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vin numai de dragul muzicii. Scandalurile sunt neobișnuit de rare, deși se mai întâmplă chiar și în zilele de lucru. Se știe, însă, că fără ele nu se poate. De data aceasta, seara era splendidă, spectatori erau destui. Toate locurile de lângă fanfară erau ocupate. Grupul nostru se așeză pe scaune puțin într-o parte, chiar lângă ieșirea din stânga a gării. Mulțimea, muzica o înviorară întrucâtva pe Lizaveta Prokofievna și le distrară pe domnișoare; apucară să facă schimburi de priviri cu câteva cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai prudent nu se poate feri în fiecare clipă de cărămida care cade de pe clădirea învecinată. Această cărămidă se pregătea să cadă și asupra publicului ceremonios, venit să asculte muzică. Ca să ajungi din clădirea gării pe terasa unde era amplasată fanfara, trebuia să cobori trei trepte. Chiar lângă trepte se oprise grupul acela; nici unul nu îndrăznea să coboare; însă una dintre femei păși înainte; numai doi din suită avură curajul s-o urmeze. Unul era un bărbat de vârstă mijlocie, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca și cum i-ar fi fost absolut indiferent dacă o urmează cineva sau nu. Continua să râdă și să vorbească tare, era îmbrăcată cu un neobișnuit bun-gust și cu opulență, dar puțin mai luxos decât s-ar fi cuvenit. Trecu pe lângă fanfară spre latura opusă a terasei, unde lângă șosea aștepta o caleașcă. Prințul n-o mai văzuse de trei luni și ceva. În decursul acestor zile de când sosise la Petersburg, tot avusese de gând s-o viziteze; dar, poate, o presimțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
locuri și, în sfârșit, a treia categorie se bucurase foarte mult de scandal; o a patra categorie era alcătuită din persoane care vorbeau tare și erau evident interesate de cele petrecute. Într-un cuvânt, totul se termină ca de obicei. Fanfara reîncepu să cânte. Prințul porni pe urma Epancinilor. Dacă i-ar fi trecut prin gând sau dacă ar fi apucat să arunce o privire spre stânga, atunci când căzuse pe scaun, după ce fusese îmbrâncit, ar fi văzut-o pe Aglaia, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se simțea întotdeauna trist, fără să știe nici el de ce. Se uită cu atenție împrejur și se miră că a venit aici. Era foarte obosit, se apropie de bancă și se așeză. De jur împrejur liniștea era adâncă. La gară, fanfara nu mai cânta. Poate că deja nu mai era nimeni în parc; cu siguranță, era cel puțin unsprezece și jumătate. Noaptea era liniștită, caldă, luminoasă, una dintre nopțile albe ale Petersburgului de la începutul lui iunie, dar în parcul cu copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
parc. Încercase să ațipească acasă, dar nu putuse, din pricina prea puternicei zbateri a inimii. Rătăcea prin parc, privind distrat împrejur și se opri mirat când ajunse pe terasa din fața gării și văzu șirul de bănci goale și de pupitre pentru fanfară. Îl uimi acest loc și, cine știe de ce, i se păru teribil de urât. Făcu apoi cale întoarsă și, chiar pe drumul pe care ieri mersese cu doamnele Epancin până la gară, ajunse la banca verde, care-i fusese fixată drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nicidecum; prin urmare, oriunde te aciuiezi, adormi imediat? N-a fost deloc frumos din partea dumitale. — Păi n-am dormit toată noaptea, apoi m-am plimbat, m-am plimbat, am fost la muzică... — La care muzică? — Acolo unde a cântat ieri fanfara, apoi am venit aici, m-am așezat, m-am gândit, m-am tot gândit și am ațipit. — Deci așa? Asta schimbă lucrurile în favoarea dumitale.... Dar de ce te-ai dus la locul unde a fost concertul? — Nu știu, așa... — Bine, bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nostru ne condusese bine, simțisem că în acea corespondență, cu toate că termenii erau greoi și acuzările prea directe, pulsa un adevăr. Afară de asta ne deprinsesem a nu prea avea încredere în serbări publice, în manifestațiuni patriotice, în zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea în numele guvernului român cedarea Basarabiei. Serbările de încoronare, zgomotoase și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Andrew Jackson (1929), dar de-abia în timpul președinției lui Harry Truman a devenit onorul muzical adus președintelui, la inițiativa Ministerului apărărării (Department of Defense), și este în mod tradițional interpretat de The United States Marine Band, cea mai veche fanfară militară americană. HANSBERRY, LORRAINE (1930 1965) America a cunoscut mari artiști deveniți celebri de foarte tineri printr-o singură realizare, nerepetată, dar definindu-i pentru restul unei lungi vieți (vezi LEE, HARPER sau SALINGER, J.D.). Pentru Lorraine Hansberry, a cărei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-i repugnă mai mult poetului decât o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar însemna angajarea într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunând în locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmând fanfara de bâlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, întrucât „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici. ș...ț Așa, pământul legat de cer prin țevile marilor vegetații se acoperă de strălucire sau umbră”. Asemenea exemple sunt numeroase în toate textele și ele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
așezat portretul lui Lenin, coboară până în pavaj, urcă din nou pe turlele bisericii, după care pică pe o altă intrare în sfântul lăcaș, deasupra căreia scrie „Clubul Muncitoresc Lenin, Odessa”. Muzica de acompaniament devine Internaționala prelucrată în stil săltăreț de fanfară de parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
hitleriste și, eventual, ceaușiste, din care însă nu se înțelege nimic, cuvintele fiind sparte și suprapuse. Totul glisează, podelele și pereții caselor, coloana vertebrală a protagonistului Theodorescu, cărțile de pe mese. Un nebun, interpretat de Mitică Popescu, mimează un șef de fanfară militară la o primire oficială. Alt nebun năvălește într- un salon de cazinou, bătrân, hidos, confuz, înaintemergător al unei gloate asemenea lui - după câteva clipe de tăcere, lumea bună începe să-l aplaude. Nebunul aplaudă și el. Doctorul, decupat parcă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
gara Iași. în semn de prețuire pentru aceștia, în gara din Iași îi așteaptă autoritățile civile și militare. Onorul este dat voluntarilor ardeleni în piața gării de către un regiment de vânători din armata română, prezenți cu garda la drapel și fanfara militară. A doua zi, pe dealul Șorogarilor, voluntarii au depus jurământul. Au asistat la depunerea juramântului de credinta: regele Ferdinand I al României (1914-1927), Ionel I. C. Bratianu, președintele Consiliului de Ministri, generalul Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General român
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
la Comandamentul Armatei I / 72 Foloasele Revoluției / 74 În gardă la Palatul Victoria (Ion ARAPU) / 77 Intrarea în regimul de luptă / 79 La Palatul Victoria / 84 Întâlniri cu oameni importanți: Dumitru Mazilu și Nicolae Cămărășescu / 89 Final de misiune cu fanfara militară / 93 În apărarea Microgarnizoanei din Pantelimon (Ionel TOADER) / 97 Un militar cu dosar / 100 Cu ofițerul de contrainformații în misiune / 102 Pregătirea de luptă: toți inamicii veneau dinspre Vest / 105 Paza și apărarea unității / 106 Combaterea "teroriștilor" cu atacuri
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Și era acolo? M.N.: Da. Erau mașini super care săteau cu cheia în contact. S.B.: Până când ați stat la Palatul Victoria? M.N.: Până pe 30 sau 31 decembrie, când ne-am mutat la Comandamentul Armatei 1. S.B.: Ce ați găsit acolo? Fanfara Armatei? M.N.: Nenorocire, nu are sens să vă spun! S.B.: Ba are sens, trebuie să povestim tot. În unitate când ați revenit? M.N.: Nici nu mai știu exact când. Târziu, oricum. Greu ne-au mai dat drumul de acolo de parcă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
unde au avut loc revoluții nu a murit niciun conducător, m-am gândit că poate noi, ca popor, nu am procedat bine, căci ar fi trebuit lăsat să trăiască în condițiile inumane în care trăiam toți. Final de misiune cu fanfara militară S.B.: Altă misiune ați mai avut atunci? I.A.: După ce s-au mai liniștit toate treburile, lângă noi, în spatele Palatului era restaurantul "Odobești" și șeful de acolo ne-a chemat la el în unitate pe motiv că auzea zgomote
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
unitate, dar eu am primit o misiune nouă și anume să apăr Comandamentul Armatei, pe Antiaeriană. M-am dus cu trei TAB-uri și cu toți soldații acolo și găsesc toată lumea adunată într-o sală de ședințe. Cine apăra Armata? Fanfara militară!!! Să mor de inimă! Când m-au văzut, toți s-au bucurat că-i apăra și pe ei cineva. I-am întrebat cum anume au apărat Comandamentul, iar ei mi-au răspuns "cu rummy și dame". S.B.: Și cu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
munca lor fiind răsplătită îndelung de aplauzele spectatorilor. Nu m-an gândit că scena unui teatru poate fi atât de încăpătoare. La un moment dat se aflau pe scena toți actorii (în jur de 30), două căruțe ca decor și Fanfara de la Chetriș. Vizionarea acestei piese a devenit un capitol important din viața mea. Se spune că teatrul nu mai este atât de căutat de tineri, dar nu cred să existe un tânăr de seama mea care să rămână indiferent la
Sfera by Briciu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93592]
-
Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ..........a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” (Victor Ernest
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care au participat 395 de spectatori. Amatori Ansambluri folclorice există în județele Timiș, Sibiu, Brașov. Peste o sută de formații de dansuri populare, orchestre și coruri își desfășoară activitatea în localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale - Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit în anul 1991 centenarul. Este unicul teatru în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]