1,938 matches
-
tradițional: Primărie, Prefectură - C.J.T. , Parcul Rozelor. La fiecare din sediile instituțiilor menționate se vor face opriri, se va citi un text biblic, iar unul dintre liderii bisericilor creștine din Timișoara va rosti o rugăciune de mulțumire și binecuvântare. Pe traseu, fanfare ale mai multor biserici vor cânta imnuri religioase. La serviciul religios interconfesional din Parcul Rozelor, care va începe la ora 17, pastorul Petru Dugulescu va transmite un mesaj pascal, după care va urma un concert de muzică creștină. Liliana Scripcă
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
balneară. Era tocmai ora cinei servită, ca de obicei în serile calde, pe terasa hotelului, de unde se vedea licărind, sub lumina felinarelor din parc, apa sărată a bazinelor de înot. Muzicanții din orchestră își acordau instrumentele. Era mai degrabă o fanfară decât o orchestră căci se vedeau mai multe alămuri decât arcușuri. Oricum, momentele de așteptare încordată erau plăcute. Micul talmeș-balmeș de sunete îl amuza de fiecare dată, cacofonia muzicală, ori care ar fi fost explicația bunicii, i se părea doar
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
glia lui. Sunt pagini rânduite care să îndemne la neuitare... Pagini despre cântecul strămoșesc Din timpuri străvechi, satul a cântat și a transmis generațiilor însușiri care adesea au uimit de-a dreptul. Corul a fost una din celebritățile zonei, apoi fanfara, compozitorii-țărani, unul din ei Nestor Miclea, văr primar cu străbunicul Mitrofan. Tatăl ei, fost membru al fanfarei, bunicul care a cântat în corul satului și bunica prim-solistă în aceeași formație. Ea a fost un autentic talent, moștenit din generație
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
satul a cântat și a transmis generațiilor însușiri care adesea au uimit de-a dreptul. Corul a fost una din celebritățile zonei, apoi fanfara, compozitorii-țărani, unul din ei Nestor Miclea, văr primar cu străbunicul Mitrofan. Tatăl ei, fost membru al fanfarei, bunicul care a cântat în corul satului și bunica prim-solistă în aceeași formație. Ea a fost un autentic talent, moștenit din generație în generație: cosea, împletea, cânta, torcea la fus și-i învăța pe cei de-o șchioapă datina
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
și spectacolul coupé cu operele: "Telefonul" de Gian-Carlo Menotti și "Ultimul cuvânt" de Mildred Kayden, bijuterii realizate cu talent și farmec de studenți de la Universitatea de Muzică. Și în fine, o reîntoarcere la surse cu lăutari din Gherla și o fanfara moldoveneasca. Ei au cântat cu o însuflețire contagioasă muzică autentic țărăneasca. După o săptămână de discursuri supersofisticate, unele reflectând întreaga angoasa a lumii contemporane, contactul cu aceste valori în care candoarea arhaicului se întâlnește cu un extrem rafinament (dar altfel
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
parte din prima generație de copii școliți în cadrul Ansamblului „Hora Timișului“. „De-acolo mi-l amintesc, eram coregraf acolo prin 1962-1964, și Werner și sora lui, Helga, erau copii foarte talentați. Știu că el era elevul lui Rene Antal, dirijorul fanfarei“, povestește dl Ciprian Cipu, directorul de azi al Centrului Județean de Cultură și Artă. „Fanfara de la Palatul Pionierilor s-a înființat când aveam eu 12-13 ani: cântam deja și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
amintesc, eram coregraf acolo prin 1962-1964, și Werner și sora lui, Helga, erau copii foarte talentați. Știu că el era elevul lui Rene Antal, dirijorul fanfarei“, povestește dl Ciprian Cipu, directorul de azi al Centrului Județean de Cultură și Artă. „Fanfara de la Palatul Pionierilor s-a înființat când aveam eu 12-13 ani: cântam deja și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam cu taraful condus de Gheorghe Galetin, un dascăl minunat cu care-am rămas în relații
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
-o temă dată, în jurul căreia se structurează tot repertoriul. O să am un astfel de concert în septembrie, cu Munstertahl, iar subiectul va fi vânătoarea: de la Freischutz încolo... Pe lângă coruri, mai cânt cu o trupă de muzică de dans și cu fanfara pe care Timișoara o cunoaște din mai multe ediții ale Festivalului Inimilor, Original Kaiserstühler Musikanten“. O Timișoară cu amintiri și prieteni Din când în când, orchestra poposește în Timișoara natală a dirijorului ei, o Timișoară cu amintiri și prieteni, cu
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
ți se pregătesc funeraliile. Totul trebuie pus la punct, cică. Nu te vor conduce de la nord la sud, pe bulevardul care taie orașul în două, vecini, puținii prieteni, rude. Ei nu! La înmormîntarea ta provincială va cînta vesele marșuri funebre Fanfara cultivatorilor de căpșuni tronconice din cartierul Progresul. Te va conduce la loc cu verdeață Fundația Îngerii Păzitori a Jandarmeriei Orășenești. Te va însoți cu spirit de responsabilitate Consiliul de Onoare al Partidului Crescătorilor de Reptile (PCR)".Pe coarda gravă se
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
prof. univ. Ioan Tomi. Evenimentul este organizat de Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Lugoj, cu binecuvântarea P.S.S. Alexandru Mesian, episcop greco-catolic de Lugoj. ( T. T.) Casa Bănățeană Duminică, 7 august, la Casa Bănățeană de la Muzeul Satului din Timișoara, Fanfara Pro Amiciția își va încânta oaspeții, între orele 17-20, cu muzică de promenadă și prelucrări orchestrale. Programul se va încheia cu tradiționala Horă Populară. Credincioșii pot participa de la ora 18. 30 la vecernia de la Biserica de lemn Topla, precizează prof.
Agenda2005-32-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284058_a_285387]
-
probele nemijlocite ale unei crize generalizate. În consecință cu Stelaru, Caraion, Ben Corlaciu etc., ea prinde din zbor „semnele rele”, cu o „propensiune către catastrofă” care constă în conturarea dimensiunii reale a „epocii noi”, mistificate de luminozitatea factice și de fanfara mercenară. Epocă oneroasă cu al cărei început stihurile în cauză sînt congruente, dar a cărei monstruoasă extensie se află prognozată în sumbrețea lor vizionară ori cel puțin în echivocul lor ce sugerează suspiciunea, destabilizarea, dezechilibrul. Aidoma unei fine antene lansate
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
urmează a fi înălțat pe catarg, în timp ce se va intona imnul de stat. Programul va continua cu un moment muzical și unul poetic (11,30-11,55). După defilarea gărzii de onoare, pe terasa Garnizoanei se va derula un concert de fanfară (12,30-13,30), iar oficialitățile vor vizita muzeul militar și expoziția „Lumină și culoare“, la Galeria „Pro Armia“. L. S. Majorări de tarife l La energia electrică și termică Printr-un comunicat al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei
Agenda2004-26-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282578_a_283907]
-
de 90 de ani. Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare, Principele Radu și Principele Nicolae ai României au fost întâmpinați la Albă Iulia de militari din Regimentul 30 Gardă. De asemenea, la sosirea în gară Albă Iulia, în jurul orei 11.30, fanfara militară a intonat Imnul României și Imnul Regal, “Trăiască Regele”. Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare, Principele Radu și Principele Nicolae ai României au participat la un Te Deum la Catedrala Încoronării. La ora 12.45, Familia Regală a participat, în
Vezi filmul încoronării Regelui Ferdinand () [Corola-journal/Journalistic/65647_a_66972]
-
Primărie - Mitropolie - Palatul Administrativ - Parcul Rozelor. La fiecare din obiectivele menționate procesiunea se va opri și se va citi un text biblic, iar reprezentanții bisericilor vor rosti o rugăciune de mulțumire și binecuvântare. Participanții vor fi însoțiți pe traseu de fanfare ale mai multor biserici care vor cânta imnuri religioase. La serviciul religios interconfesional din Parcul Rozelor, care va începe la ora 17, pastorul Petru Dugulescu va transmite un mesaj pascal, urmat de un concert de muzică creștină. Liliana Scripcă Proiectul
Agenda2005-18-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283640_a_284969]
-
cu un sentimentalism la vedere, cu cunoscutele efuziuni și zburdălnicii pe care le-am văzut și în Underground (1995) sau în Vremea țiganilor (1988) și mai ales în Pisica albă, pisica neagră (1998). Nu lipsește nici muzica de taraf, nici fanfara și fanfaronadele, nici scenele rabelaisiene, opulente, nici chiolhanurile vijelioase cu focuri de armă și spart de sticle, nici muzica zisă din adîncul sufletului, nici gagurile burlești și nici bestiarul autohton, nici excrocii mărunți, nici fufa cu coapsele pline întinse rubensian
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
de dragoste rămîne la marginea războiului, îl suspendă pentru o clipă, așa cum patul cu îndrăgostiți se găsește suspendat deasupra pădurii, iar regizorul apelează la un colaj cinematografic naiv, ca în jocurile copiilor, așa cum primarul și poștașul, plecați la vînătoare cu fanfara după ei, fac tumbe pe zăpadă. Lichidat de concurență, primarul suflă în goarnă în timp ce sîngele îi năvălește pe gură, iar trupul său se rostogolește neverosimil de mult pe zăpadă, mișcare căruia îi răspunde în ecou rostogolirea îndrăgostiților pe zăpadă care
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
Ștefan Cazimir Sensul cuvîntului "fanfară" s-a restrîns de mult timp, pentru majoritatea vorbitorilor, la acela de formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție: "Trecea fanfara militară/ în frunte c-un tambur-major..." Dar sensul inițial al termenului, de care prea puțini mai
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
Ștefan Cazimir Sensul cuvîntului "fanfară" s-a restrîns de mult timp, pentru majoritatea vorbitorilor, la acela de formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție: "Trecea fanfara militară/ în frunte c-un tambur-major..." Dar sensul inițial al termenului, de care prea puțini mai au astăzi cunoștință, a fost acela de melodie destinată respectivelor instrumente; în această accepție îl aflăm, de pildă, la Odobescu: "un sunet de corn
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
astăzi cunoștință, a fost acela de melodie destinată respectivelor instrumente; în această accepție îl aflăm, de pildă, la Odobescu: "un sunet de corn răsuna de pe malul opus al rîului și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
malul opus al rîului și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce..." (Psevdo-kinigheticos) De la "fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș încîntător, înălțat pe pietre albe, înconjurat de munți cu nume muzicale: Cozla, Pietricica, Cernegura... Cum au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
cenaclului literar din Piatra Neamț, care ființa, din 1947, sub denumirea "Slova nouă". Grupul de scriitori care a vizitat orașul în primăvara lui 1950 îi mai cuprindea, alături de Maria Banuș și Nina Cassian, pe Radu Boureanu, Ury Benador și George Nestor. Fanfara care îi întîmpinase la gară era a liceului "Petru Rareș", iar din formație făceam parte și eu. Festivalul literar s-a desfășurat în sala, plină ochi, a teatrului din localitate. Parcă aud și acum vocea profundă a lui Radu Boureanu
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
și-au prezentat producțiile și au ascultat cu emoție comentariile maeștrilor. La plecare, cîțiva cenacliști i-au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
i-au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la coborîrea din tren, sînt întîmpinați cu muzică de fanfară? Dacă da, sînt dispus să le
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
că, pentru o muziciană ca dumneavoastră, fanfara suna destul de prost. - Dumneata însă erai în nota justă, a replicat, glumeț, poeta. Mai există undeva, în lumea de astăzi, vreun oraș unde poeții, la coborîrea din tren, sînt întîmpinați cu muzică de fanfară? Dacă da, sînt dispus să le împărtășesc celor de acolo experiența mea în materie, în speță repertoriul integral al marșurilor pe care le cîntam în 1950. Erau compuse de profesorul nostru de muzică, neuitatul Diodor Dobronăuțeanu, și sunau admirabil. De
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]