2,704 matches
-
I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată de „o credință mistuitoare în fantasmele închipuite”, S. o preferă pe cea de-a doua. Ceea ce afirmă despre marea poezie se poate extinde și asupra prozei: mijloc de a „dezvălui chipul cel mai ascuns al divinității”și de a pătrunde în miezul originar unde „Ființa se
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
nu se întâmplă, publicistul ajunge să-l deteste pe posibilul lui idol, considerându-l cauza răului. Ce se va-ntâmpla cu oamenii? Navele cosmice, planetele care gravitează în jurul unor stele îndepărtate, extratereștrii nu sunt - în "ficțiunile speculative" din Omohom - simple fantasme ale unui intelectual cu educație științifică, așa cum sunt în povestirile SF ale altor autori. în cartea lui Cristian Tudor Popescu ele fac parte din ceea ce s-ar putea numi un instrumentar epic al reflecției filosofice. Autorul gândește nu în abstracții
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LĂCRĂMIOARE E șansa, doar, cea care mă conduce Și-n cercul meu cel strâmt mă regăsesc, Rutina pare drept ceva firesc, Eu nu sunt răstignit pe nicio cruce. Fantasme-nfricoșate iarăși cresc, Secundele se fac, mai mult, caduce Și nu mai știm, când suntem la răscruce, Spre care timp cărările pornesc. Când clipa-i tot mai neagră și mai sumbră Și-n urma ei un ceas întreg se strânge
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
opale și rubine cu care își „pietruiește”, etalând un apetit ca și oriental, discursul. Și în „viziunile” lui de călător (fie că sunt sau nu „viziuni de artă”) se lasă robit de feeria de nuanțe, de „poema de culori și fantasme” a câte unui peisaj care, țintuindu-l locului cu magica lui fosforescență, „exaltă” gingașe „senzații poetice”. Numai că insistența în acest registru conduce, după câteva tușe mai „împăstate”, la un efect de saturație. Opiniile literare ale poetului simbolist au o
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Himalaia creației, dar are în raft pentru el, familie, prieteni și cititori - deci pentru literatura română am înțeles euconvorbitorul fiind unul dintre membrii USR cu stagiu îndelungat. Cărțile sale : Pe fluviu la deal - roman, 1992; Ademenirea - roman, 1996; Vitrina cu fantasme - roman, 1998; Pastile contra morții - povestiri, 2001; Erotica - două romane - Clubul Megasexe și Prețul vieții ca de câine, 2002; Interiorul unui cerc, 2012, toate la Editura TipoMoldova; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000-2006, vol. I , Editura PIM, Iași, după
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
se consideră victimizat! Ieșită din barbarie, omenirea încerca să-și creeze o conștiință socială, colectivă și ea fost opera rabinilor, la începutul unei lumi conștiente de sine, care prin textele lor „sacre” au paralizat gândirea slobodă sute de ani, căci fantasmele eliberării, ale eternității, ale învingerii morții nu puteau să fie decât fascinante! Cu sprijinul romanilor, ei însăși deposedați de zeitățile lor mai târziu, spiritul ebraic avea să fie salvat, suprimându-l pe Hristos - internaționalist, propagator al toleranței și democrației. Mărșăluind
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
mesia care să‑i însoțească în rătăcirea lor și care să le astâmpere setea „religioasă”. Venirea Anticristului se va face așadar cu îngăduința lui Dumnezeu însuși. Cei „rău‑credincioși” își vor simți, într‑un fel, viața „împlinită”, atunci când vor recunoaște fantasma lor întrupată într‑un personaj istoric: „Dumnezeu”, spune Pavel, „le va trimite un duh de amăgire”. Diavolul nu acționează singur, prin sine, acțiunile sale sunt îndeaproape supravegheate de Creator. În consecință, Anticristul trebuie de asemenea să vină, crede Irineu, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura actuală”, „Timpul”, 1994, 9; Mircea Bențea, „Incursiuni în literatura actuală”, F, 1994, 10-11; Sanda Cordoș, Haiducul și fantasma, ST, 1995, 1-2; Dan Mănucă, Etica revizuirilor, CRC, 1995, 21; Alex. Ștefănescu, Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Explozia protestatară, ca dorință de eliberare a fiului de sub autoritatea tatălui, este explicată de psihanaliză prin actul de negare de către fiu, a tatălui, ieșirea acestuia de sub autoritatea paternă, care se Încheie cu identificarea fiului cu tatăl. Este o Împlinire a fantasmelor și idealurilor virile. Din punctul de vedere al creștinismului, Fiul nu se desparte zgomotos de tatăl său. Tatăl acceptă dorința fiului și, În mod simbolic, Îi dă la plecare partea ce i se cuvine. Ne aflăm În fața unei situații oedipene
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o importanță majoră. Această problemă a „imaginii de sine”, a modului de a apărea al propriului eu În fața celorlalți este una dintre problemele centrale ale psihologiei morale. Ea are la bază pulsiunile supraeului, adesea, manifestate sublimativ sub forma unor pure fantasme sau fabulații, care se impun persoanei cu mai multă forță decât realitatea propriei și persoane și vieții. De regulă, fiecare individ Își construiește o „biografie paralelă” care este fie exagerarea, fie schimbarea completă a biografiei sale reale. Imaginea de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mult prețuită de Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști și apariții. S. anticipează astfel câte ceva din misterele și dramele lui Lucian Blaga și ale lui Adrian Maniu. Mai puțin structurate, Călătorii (apărută în 1916 în „Rampa nouă ilustrată”) și În fața mării (publicată în 1973 în
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
aluzii, RL, 1994, 28; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 250-253; Adrian Marino, Moarte și umor negru, OC, 2000, 14; Popa, Ist. lit., I, 831, II, 864; Cristofor, Țara Sfântă, II, 111-113; Aczél, Scriitori rom. Israel, 136-138; Iulia Blaga, Fantasme și adevăruri. O carte cu Mircea Săucan, București, 2003. M. In.
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele post-operatorii; d) fantasmele onticului, care se pot proiecta în domeniul somaticului ca o trăire fără fundamente reale, patologice, pur și simplu ca niște autoreprezentări imaginative ale persoanei, de tipul: cenestezii, dismorfofobii, ipohondria, falsa sarcină, perversiuni sexuale; e) tehnicile corporale, ce reunesc totalitatea procedeelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în gândirea și acțiunile unor „utopii medicale”. Utopiile medicale reprezintă, din punct de vedere psihanalitic, forme de compensare/lichidare a complexului de inferioritate al medicului și al medicinei în fața morții. Actele de terapeutică medicală au adesea în centrul lor și fantasma salvării prin „depășirea miraculoasă” a bolii și a morții. Ele sunt acte prin care este convertită acțiunea medicală în miracolul salvării, fiind, din acest motiv, forme sublimate ale terapeuticii. Aceste „acte terapeutice salutare” au fost posibile o dată cu evoluția „tehnologiilor medicale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
captivant. Totul în natură este acoperit cu o pânză albă și pufoasă. Steluțe argintii umpleau văzduhul. Fulgii se joacă prin aer ca un roi des de fluturi albi, așternându-se pe pământ într-o mantie de argint. Copacii, ca niște fantasme albe, se zăresc în depărtare. Tufișurile lipsite de frunze par niște degete vătuite. Casele și-au pus cușme albe. În fiecare an iarna apare ca un colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
un personaj concret, fizic. Mă bizui foarte mult pe amintirile răzlețe, care, de ce să n-o spunem, nu prea au mare legătură cu opera. Epica cea mare e înlăuntru, în spirit, iar nu pe stradă, pe caldarâm”. Se rețin câteva fantasme, scene de viață, întâmplări parte adevărate, parte născocite în această autoficțiune. Copilul Nini are, de pildă, o doică, Ana Szilágyi, fata unui meșter sticlar, venită din nordul țării. Ana îi poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise. Cum poate să fie scris ceva ce nu există? Viitorul autor al Necuvintelor protestează și, ca urmare, rămâne
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Viitorul autor al Necuvintelor protestează și, ca urmare, rămâne repetent. Portăreii biografiei (oamenii documentului) au descoperit însă că elevul S. nu a rămas repetent în clasa întâi primară, ci a promovat, chiar cu note remarcabile. Respingerea scrierii e doar o fantasmă de-a lui. Lui S. i se potrivesc și alte fantasme care ies din comun. De pildă, aceea care face din el un campion la fotbal și la planorism. Adolescentul dorește nespus de mult să strălucească și inventează de-a
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
biografiei (oamenii documentului) au descoperit însă că elevul S. nu a rămas repetent în clasa întâi primară, ci a promovat, chiar cu note remarcabile. Respingerea scrierii e doar o fantasmă de-a lui. Lui S. i se potrivesc și alte fantasme care ies din comun. De pildă, aceea care face din el un campion la fotbal și la planorism. Adolescentul dorește nespus de mult să strălucească și inventează de-a dreptul: s-a urcat la ceruri, și-a dat drumul, a
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
alte „umanioare”, dar la un liceu serios unde matematica primează nu îți poți face o bună reputație dacă nu stăpânești bine regulile trigonometriei și nu știi să rezolvi o ecuație cu trei necunoscute. Elevului S. îi umblă prin cap alte fantasme. Mai târziu va declara că la orele de geografie sau de botanică exersa în gând „diferite tipuri de ritmuri și rime”. Se făcea că se uită la tabla plină de nume bizare sau de socoteli și compunea versuri pe care
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pe un motiv eminescian, despre glezna lui cu aripi și, mai ales, despre ceea ce s-ar putea numi „figurile adolescenței” și închipuirile „vederii” sale. „Vedere” este un cuvânt important în vocabularul său liric. Și vederea cuprinde totul, de la eros la fantasma universului care moare. De mare efect sunt, în O viziune a sentimentelor și în volumele ulterioare, poemele de dragoste. S. este un mare poet erotic, printre cei mai originali, mai inspirați și mai inventivi pe care i-a dat limba
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la persoana întâi singular, care recuperează miturile (Orfeu, Amfion, Galateea ș.a.) și inventează altele, legate de tema răsăritului și a luminii, a zborului, a privirii, a timpului suspendat și a aerului, care se populează, sub influența unei imaginații euforice, de fantasme neînchipuite până atunci. Toate pătrund în poem și prefigurează o poetică a transparenței și a zborului. Nu scapă neobservată extraordinara notă ludică, plăcerea de a combina vorbele, de a suci limbajul și a obține efecte neașteptate, în fine - bucuria de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
plăcere a spectacolului și născocește o veritabilă mitologie lirică. După Eminescu și Blaga, S. este, probabil, poetul erotic cel mai original și mai productiv din literatura noastră. Efectul a fost amplificat, în cazul liricii sale juvenile, și de faptul că fantasmele erosului reveneau în poezia românească după o lungă perioadă de austeritate și mistificație, realismul socialist socotind iubirea o temă intimistă și, deci, minoră și dăunătoare; a ocolit-o sau i-a dat, de cele mai multe ori, un caracter epic și moral
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dintre existențial și cosmic? Sau, cum mărturisește poetul, o stare rea de existență care provoacă o criză a contemplației și o dorință, dramatică și impertinentă, de a cuprinde cu mâinile spiritului și cu ochiul imaginației necuprinsul, imperceptibilul, nepipăitul, nevăzutul (vechile fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]