2,688 matches
-
îndeplinind aici un rol apotropaic. Spiritul „geometric” al lui S. - a cărui transpunere lirică l-a îndreptățit pe Eugen Negrici să vorbească despre parnasianismul versurilor sale de început - lasă loc, în Chip similar (1974), unei sensibilități fundamental romantice, reflectată în fascinația pentru vechi legende bretone („Și țara Ys s-a scufundat în mare”), predilecția pentru lumea visului („Înnebuniseră copacii mei de vis”) și, nu în ultimul rând, în sonoritatea imnică a unei poetici a sentimentului, având în centrul său figura de
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
nevoia excesivă de repetitivitate și constanță comportamentală sau legată de mediul înconjurător; atașarea de obiecte neobișnuite, învârt bețișoare, scutură sfori și pocnesc hârtii; reacții agresive la modificarea unor elemente nesemnificative din mediu; insistența respectării unei rutine stricte și în detaliu; fascinație pentru obiectele care se mișcă; folosirea memoriei mecanice în îndeplinirea unor sarcini (de exemplu: repetarea listei de activități). 2.3.4. Caracteristicile tinerilor cu autism La fel ca și în prezentarea de mai sus, Susan Mayes (2002) a descris câteva
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
au pus în discuție concepția originală despre definirea autismului și cele cinci criterii descrise pentru a fi depistate: a) o profundă lipsă de afectivitate în contact cu persoanele din jur; b) dorința obsesiv-anxioasă pentru păstrarea acelorași rutine și medii; c) fascinația pentru obiecte, ce sunt manevrate cu finețe; d) mutism sau un tip de limbaj care nu prea are intenția de a comunica cu alte persoane; e) potențial cognitiv bun manifestat prin memorie și abilități motorii fine performante. Kanner menționează că
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
legat, ca explicare etiologică, de „teoria degenerescenței” care a făcut epocă în secolul al XIX-lea, aspect asupra căruia vom reveni. Ceea ce este însă important îl reprezintă faptul că atât „nebunia”, cât și „alienația mintală” aveau și un nucleu de fascinație asupra societății. Nebunii erau în mod egal considerați nu numai niște persoane dezechilibrate, ci și niște „inspirați” (profeți, vizionari etc.). În cazul alienației mintale, teoria degenerescenței care încerca să le dea o explicație era compensată de teoria geniului, adesea reamintindu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are particularitățile sale specifice de care suntem absolut obligați să ținem seama ori de câte ori întreprindem un astfel de tip de activitate. 11. PSIHOZELE EXPERIMENTALE Aspecte generale Prezența nebuniei în lume a produs sentimente și atitudini paradoxale: uimire, neliniște, teamă, repulsie sau fascinație, toate generând, dincolo de orice formă de „atitudine socială”, întrebări. Prima și cea mai neliniștitoare dintre ele a fost: „Ce este nebunia?”. Deși am vorbit despre aceste aspecte pe larg, vom distinge două categorii de răspunsuri: culturale, de factură mistico-magică, ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau suprapunându-se până la a se confunda una cu alta. Exemplul cel mai semnificativ, în sensul acesta, ne este oferit de psihozele experimentale. Dar până la analiza aspectului pur științific, vom insista asupra etapelor care l-au precedat. Acceptând existența unei fascinații a nebuniei din care decurge orice interogație ca și multitudinea de răspunsuri, trebuie să acceptăm, lucru probat, de atfel, și de faptele istorice, că se poate vorbi despre o istorie culturală a nebuniei, alături de cea științifică, psihiatrică sau medico-psihologică (M.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită la adolescenți în căutarea de senzații noi, - atracția exercitată de o plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și care conferă experienței toxicomanice o valoare inițiatică, înlocuind în felul acesta ritualurile de trecere de la copilărie la vârsta adultă, - conotația antisocială a abuzurilor de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o relație, vreau doar să precizez că nici o sugestie nu-și atinge scopul fără sprijinul unui proces de reluare mentală a unei informații. Nu este suficient să afirmi: „Formulele sugestive sunt cauza declanșării comportamentelor nedorite” sau „Persoana X poartă vina”. Fascinația sau îndrăgostirea pregătesc terenul implementării, astfel ca un conținut cognitiv, chiar și „inadecvat”, să fie acceptat de cenzura logico-rațională a conștientului. Însă, pentru a avea un efect de durată, el trebuie să devină autosugestie. Nu poți fi permanent într-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-l faci dependent de „aură”, de transmisia ta de „energie” sau de una transcendentală! Printre altele, meditația își plasa efectul pe păstrarea secretului „mantrei”, ceea ce sugera nu numai gândirea „mitică”, ci și pe cea conspirativă, care era domeniul Securității, iar fascinația șamanică a „gurului” o concura pe cea a „conducătorului”. S-a intrat așadar în conflict cu interese și „metode de influență” care erau monopol de stat, iar afirmația mea poate fi folosită ca justificare sau luată ca o plauzibilitate terapeutică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Vlad (n. Cotuțiu), semioticiană, și al lui Ion Vlad, teoretician și critic literar. Absolvent al Liceului Teoretic nr. 15 (1978) și al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1983) din orașul natal, obține titlul de doctor în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon la Playboy, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: D. R. Popescu, Tudor Vlad, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 779; Irina Petraș, „Al cincisprezecelea”, ST, 1981, 7; Moraru, Textul, 229-231; Marian Papahagi, „Ascensiune nocturnă”, TR
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
în cadrul căreia romanul din 1938 reprezintă secvența cea mai rotunjită și cea mai realizată din punct de vedere artistic, toate judecățile enunțate în legătură cu proza lui V. trebuie relativizate sau reformulate. Desigur, elementul rural arhaic, de veche civilizație autohtonă, exercită o fascinație puternică asupra autorului, dar nu mai poate fi judecat ca un cadru închis al narațiunii, ci doar ca un factor de opoziție în raport cu civilizația citadină, modernă, ca o imagine de contrapondere mirifică, deși contorsionată de convulsii profunde. În pofida unor paralelisme
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
În 1990 înființează revista „Formula AS”, care devine repede un fenomen de succes, comercial, dar și sociocultural, atingând un tiraj puțin obișnuit. P. este unul dintre cei mai înzestrați reporteri literari ai perioadei 1970-1980, formându-se la școala ( și în fascinația) lui F. Brunea-Fox și Geo Bogza. Cea mai mare parte a scrisului i-a rămas în paginile revistelor. Reportajele din coloanele „Luceafărului” anilor ‘70 (multe semnate în colaborare cu Gabriela Melinescu) erau adevărate sărbători sociostilistice, descoperind fețele sensibile ale realității
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
structural, spre pildă, de cel al lui Mircea Cărtărescu, care sintetizează și el o întreagă experiență optzecistă, încât se poate afirma că poetul maramureșean vine de mai departe. Lirica lui P. își trage sevele din trupul încă viu al modernismului. Fascinația ar consta într-o asumare a poeziei ca act ontologic, în orfismul ce transformă spațiul liric dintr-un tărâm al artificiului, al convenției, într-unul al existenței; forța poeziei lui P. este forța miraculoasă a limbajului poetic de a se
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
de suflet, Pitești, 1996; Supliment de existență, îngr. și pref. Gheorghe Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1998; Diavol cu coarne de melc, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Toma Grigorie, Fascinația gloriei, R, 1998, 7-8; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Scriitori gorjeni, Târgu Jiu, 1998, 128-129; Vasile, Poezia, 222-224; Firan, Profiluri, II, 197-198. R.D.
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
Încă două cărți de artă, Sibiu - album sentimental (1998), despre care Mircea Zaciu spunea că este „o carte cuceritoare prin ineditul ei, prin ingeniozitatea ei și, nu în ultimul rând, prin parfumul nostalgic ce-l degajă”, și albumul Martin Frei - fascinația culorii (2000) întregesc o operă diversă, dar susținută de gustul pentru frumos și de fascinația esteticului. SCRIERI: Mihail Dragomirescu estetician, București, 1973; Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea, Cluj-Napoca, 1974; Specificul național în doctrinele estetice românești, Cluj-Napoca, 1977; Necesitatea
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
este „o carte cuceritoare prin ineditul ei, prin ingeniozitatea ei și, nu în ultimul rând, prin parfumul nostalgic ce-l degajă”, și albumul Martin Frei - fascinația culorii (2000) întregesc o operă diversă, dar susținută de gustul pentru frumos și de fascinația esteticului. SCRIERI: Mihail Dragomirescu estetician, București, 1973; Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea, Cluj-Napoca, 1974; Specificul național în doctrinele estetice românești, Cluj-Napoca, 1977; Necesitatea esteticii, Timișoara, 1979; Cărți cu ieșire la mare, Cluj-Napoca, 1980; Arta ca trăire și interpretare
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
Florentin Smarandache și Lucian Popescu, Râmnicu Vâlcea, 2002; Calul troian, München, 1996; Sibiu - album sentimental, Sibiu, 1998; Der steinerne Mensch, München, 1999; Editoriale, Aarhus (Danemarca), 2000; Nimeni nu-i profet în țara lui, ci în exil, București, 2000; Martin Frei - fascinația culorii, Sibiu, 2000; Convorbiri despre exil și literatură, București, 2001; Antichitatea mirabilă, München, 2002; Din perspectiva exilului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Eugen Uricaru, „Mihail Dragomirescu estetician”, ST, 1973, 4; Constantin Coroiu, „Mihail Dragomirescu estetician”, CRC, 1973, 35; Constantin Cubleșan, „Idei
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
Mate, Pledoarie pentru o estetică științifică, TR, 1983, 26; Adrian Marino, Promisiunea ideilor fecunde, TR, 1986, 30; Adrian Marino, Ideocritica, TR, 1987, 35; Adrian Marino, Psihologia exilului, JL, 1990, 32; Adrian Marino, Literatura documentului uman, JL, 1990, 38-39; Adrian Popescu, Fascinația spiritului roman, ST, 1995, 7-8; Dicț. scriit. rom., III, 842-845. V.T.
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
II, 266-268, IV, 456-459, 524-528, 581-583, 631-634; Gheorghe Grigurcu, Cezar Petrescu, îndrăgostit, RL, 1999, 38; Lovinescu, Sburătorul, IV, 199-200, passim, V, 37, passim; Dicț. esențial, 645-648; Popa, Ist. lit., I, 265-267; Alex. Ștefănescu, Cezar Petrescu, RL, 2003, 5; Mihai Dascal, Fascinația exegezei. Exerciții de hermeneutică literară, București, 2003, 139-185. M.D.
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana, Maria, nu mai erau cu noi,/ Vinul în culori de chihlimbar/ Urca neînvinse luminile prin ploi” (Era o toamnă amară). Fascinația plecării, incluzând și presimțirea marii treceri, cu reminiscențe din spiritul lui Lucian Blaga, transpare și în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
a Universității de Nord din Baia Mare. În 1994 a fost detașat la Catedra de filologie română a Universității „Eötvős Lorand” din Budapesta. A colaborat la „Steaua”, „Jurnalul literar”, „Tribuna”, „Poesis”, „Familia”, „Solstițiu” ș.a. A debutat editorial cu volumul Marin Preda. Fascinația iubirii, apărut în 1996. M. este autorul câtorva monografii dedicate unor prozatori români contemporani - Marin Preda. Facinația iubirii, Romulus Guga. Polifonia unei voci (1998) și Laurențiu Fulga (2001) -, scrieri care atestă incontestabile calități de analist. Cartea despre Laurențiu Fulga este
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
cuvântului, poetul imaginează o lume în care acesta dobândește corporalitate: „trup alb de cuvinte ne ducem / pe-o rână când ne întoarcem plângând pe canale / între versuri sclipesc cranii dacă-i lumină” (Cimitir de cuvinte). Există în lirica lui o fascinație a literei, a cuvântului, un întreg ciclu din primul său volum fiind dedicat alfabetului. În culegerile recente, Lumina absentă (2000) și Ceremonia ruinelor (2003), tema morții devine dominantă. Eseurile publicate de M. în reviste vizează mai ales poeți din familia
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
1988), romanul pentru copii Aventurile lui Mototol-Rostogol la prima lui ieșire din ocol (1981) și diverse traduceri. A colaborat la „Echinox”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară” ș.a. Lirica pe care o scrie N. indică o luciditate asumată cu fervoare și cu fascinația riscului, un patos fără grandilocvență al verbului, susținut prin forța și rigoarea elegantă a rostirii, legitimat de angajarea existențială puternică, armonios conjugată cu rafinamentul adus de cultură. Individualitatea poetei se definește prin ardență glacială, inteligență și cerebralitate, printr-o anumită
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]