KorAP: Find »[drukola/base=favorizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...63 >

1,569 matches

Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

comerțul Est-Vest, 1968 / 263 Ceaușescu și invazia cehoslovacă / 268 Capitolul X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303 Washingtonul și Clauza națiunii celei

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII. Un acord comercial româno-american și Clauza națiunii celei mai favorizate / 358 Negocierea acordului comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului lui Ford /386 Capitolul XIV. Drepturile

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Drumul României către redresarea economică / 480 Congresul și derogarea din 1984 / 485 Economia României / 490 Cultul personalității și drepturile omului / 491 Congresul și derogarea din 1985 / 495 De la emigrare la drepturile omului / 500 Capitolul XVIII. Pierderea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 505 Audieri speciale la Senat, cu privire la drepturile omului în România/505 Bucureștiul și Moscova / 508 Congresul, drepturile omului și derogarea din 1986 / 510 Reagan și drepturile omului / 520 Congresul și drepturile omului în România / 521 București, Budapesta și Moscova / 525

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
520 Congresul și drepturile omului în România / 521 București, Budapesta și Moscova / 525 Proiectele de legi comerciale și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 528 Ultima derogare / 529 Proiectul legii comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX. Concluzii / 554 Bibliografie / 564

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 528 Ultima derogare / 529 Proiectul legii comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX. Concluzii / 554 Bibliografie / 564 Index / 591 PREFAȚĂ Contactele românilor cu Lumea Nouă1 sînt mai vechi decît aprilie 1859, moment în care

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
ale acestora 51. Datorită eforturilor lui W. S. Culbertson și Charles Wilson, miniștrii la București, dar și dorinței părții române de a realiza o bază raporturilor bilaterale, au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului război mondial, prin incendierea sondelor. Tot în anul 1929, americanii au propus încheierea unui nou tratat comercial, în urma denunțării, de către România, a acordului

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
C.A.E.R.-ului. Atît șeful statului român, cît și Corneliu Bogdan, ambasador la Washington, considerați de autorii prezentei lucrări principalii animatori ai raporturilor româno-americane din anii '70 și '80 doreau să obțină pentru țara lor "Clauza națiunii celei mai favorizate". Administrația americană a acordat-o, reînnoirea anuală a acesteia fiind justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae Ceaușescu de a-și achita rapid datoria externă, exporturile SUA către România au scăzut considerabil. S-a micșorat și

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
România. Acest lucru se întîmpla la sfîrșitul mandatului lui Jimmy Carter, cînd Administrația democrată a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România a crescut considerabil, inclusiv în rîndurile membrilor Senatului american. Mai puțin receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară depinzînd mai puțin de

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară depinzînd mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței Washington-ului. Cei trei susținători inițiali ai "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România au fost: 1) marile corporații; 2) indiferența Congresului American pentru drepturile omului; 3) Administrația. Congresul și Administrația au stabilit îmbunățățirea emigrării unic criteriu pentru țările fără economie de piață, postulat de care a beneficiat pînă în 1987 și

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
în 1987 și România. În momentul în care pe scara politică a apărut Mihail Sergheevici Gorbaciov, care îmbrățișa multe dintre inițiativele de pace ale lui Nicolae Ceaușescu, anulînd specificul "nonconformist" al României, argumentul că SUA acordau "Clauza națiunii celei mai favorizate", ca răsplată a independenței României față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un alt stadiu al evoluției sale politico-economice și sociale, pe baza schimbărilor profunde produse în întreg fostul lagăr comunist

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
istoriei și mai puțin de acela al propagandei. Rămînem îndatorați domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney pentru excelenta lor contribuție la cunoașterea relațiilor între SUA și România, din perioada 1940-1990, în general, și a problemei "Clauzei națiunii celei mai favorizate", în special. Este aceasta, fără îndoială, una dintre cele mai importante cărți publicate în spațiul anglo-saxon despre politica externă a României în anii dictaturii comuniste. Titlul (Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations/ Arta de a

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
autodeterminării popoarelor, a șanselor egale în comerț, a accesului nelimitat la toate formele de comunicare în masă și mijloacele de informare publică, a dreptului organizațiilor americane filantropice și de educație de a-și desfășura activitatea în virtutea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"193, a protejării cetățenilor și proprietății americane și a amînării acordurilor teritoriale pentru sfîrșitul războiului 194. Două luni mai tîrziu, înaintea Conferinței de la Yalta, Departamentul de Stat a adoptat cinci din cele șase recomandări ale lui Stettinius 195. S-a

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
controlul străin asupra industriei sale petroliere, Departamentul de Stat amenințase Bucureștiul că va recurge la măsuri diplomatice, pentru a împiedica acest lucru 227. În februarie 1926, Statele Unite încheiaseră un acord comercial prin care îi acordau României "Clauza națiunii celei mai favorizate", ceea ce a determinat și îmbunătățirea relațiilor economice româno-americane. În momentul declanșării războiului, Statele Unite dețineau controlul producției petroliere românești în proporție de 13,8%228. Situația s-a schimbat radical în timpul războiului, cînd Germania a preluat controlul acestei industrii. Ca urmare

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
proiectului de tratat 337. Statele Unite și-au concentrat atenția asupra cîtorva puncte, cele mai importante fiind Transilvania, drepturile omului, retragerea trupelor sovietice din România, aviația civilă și reluarea relațiilor comerciale între Washington și București, prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". La încheierea Armistițiului, America pledase pentru schimbarea graniței ungaro-transilvănene, în sensul alipirii la Ungaria a cîtorva teritorii cu populație predominant maghiară. Anglia și Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă pe 7 mai 1946

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
a situației cel puțin pînă în 1948 și acestea țineau de succesul recoltei. Pesimismul acestor rapoarte nu i-a împiedicat pe americani să încerce să includă în toate tratatele de pace un articol care să asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate". Economia americană tindea către un comerț internațional liber și neîngrădit. În aprilie 1946, Byrnes a informat Consiliul Miniștrilor de Externe că America își dorește "acces egal" la comerț, materii prime și industrie în fostele state-satelit ale Axei. Molotov a recunoscut

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
au prezentat un proiect de articol pentru tratatul românesc. I se propunea României să acorde statelor membre ale Națiunilor Unite, pe o perioadă de 18 luni începînd de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a "națiunii celei mai favorizate" în tot ceea ce privește comerțul, industria, transportul maritim și alte forme de activitate comercială din România", cu excepția aviației civile. Deși veneau în contradicție cu întregul concept, sovieticii au oferit un amendament ce excludea prevederile "incluse de regulă în tratatele comerciale

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să fie aplicată numai pe o perioadă de optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas nesoluționată pînă pe 29 septembrie

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas nesoluționată pînă pe 29 septembrie, cînd Consiliul Economic pentru Balcani și Finlanda a votat pentru adoptarea unei hotărîri. Majoritatea a votat pentru propunerea franco-anglo-americană, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" a fost prevăzută în Articolul 31 din tratatul final. Departamentul de Stat a precizat, însă, că întreprinderile naționalizate sau aflate în proprietatea guvernului român nu beneficiau de această clauză 364. Ultimele articole ale tratatului se refereau la procesul de implementare

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului. Comparînd cele două documente se poate observa că nu s-au făcut decît două adăugiri importante la acest tratat: o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
nu reușise să facă acest lucru era cel al despăgubirilor. În ciuda eforturilor sovieticilor, puterile occidentale insistaseră să fixeze pentru aceste daune o valoare mai mare decît putea România să achite. Presa comunistă ataca, de asemenea, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" din tratat, descriind-o ca pe un mijloc prin care țările "bogate" le puteau domina pe cele "mici". Ziarul "Adevărul" prezenta părerea lui Groza despre tratat: "Prevederile tratatului sînt răsplata noastră pentru un război absurd și o cădere serioasă... Mai

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
esențiali, cum ar fi suveranitatea și frontierele, care fac din România un stat viabil"367. Imediat după semnarea Tratatului, Departamentul de Stat a recomandat Misiunii Americane din București să treacă de urgență la implementarea Articolului 31, "Clauza națiunii celei mai favorizate". Departamentul i-a atribuit două sarcini lui Berry: aceea de a se strădui în mod activ, pe cale diplomatică, să înlăture "toate cazurile de discriminări împotriva intereselor americane" și să pregătească, pentru Departamentul de Stat, rapoarte amănunțite pentru toate cazurile de

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
în vigoare acest tratat, SUA vor putea renunța la politica de provizorat, pentru a reveni la relațiile diplomatice normale cu România. Prin implementarea Tratatului de Pace, SUA aveau să negocieze cu Bucureștiul un acord bilateral privind " Clauza națiunii celei mai favorizate", prin care să poată reduce controlul Moscovei asupra României 478. Evenimentele petrecute în 1947 au mai atenuat din optimismul plin de candoare al Administrației americane. Dizolvarea Partidului Național-Țărănesc, judecarea și condamnarea lui Maniu și altor lideri ai acestui partid, abdicarea

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd problema, Departamentul și-a dat seama că prin caracterul discriminatoriu al procedurii de îngrădire a exporturilor către țările "R" se încalcă articolul privitor la "Clauza națiunii celei mai favorizate" prevăzut în aproape toate acordurile comerciale, inclusiv în cel cu România 526. Departamentul a recomandat guvernului să nu denunțe nici unul din tratate și nici să nu renunțe la noile reglementări privind autorizațiile impuse pe 1 martie 527. În cazul în

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și cultura occidentală, prin intermediul comerțului. Guvernul român nu era însă pregătit să facă loc unui comerț bilateral adevărat. Comerțul românesc consta, în cea mai mare parte, în expedieri reparatorii către

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]