3,956 matches
-
a contrapune instinctele naționale ale românilor, căuta a le lămuri deosebirea ce există între ei și celelalte popoare învecinate, cu toată comunitatea de religie. La 1773 Iosif II asigura pe români că, strănepoți ai lui Traian, fiind, ei sânt adevărați feciori ai săi, deoarece el, proclamat împărat al sacrosanctei Împărății romane, poartă singur astăzi moștenirea imperială a Cezarilor din Roma. {EminescuOpXI 360} Iosif II se privea ca împărat al poporului românesc, și aceasta prin moștenire de titlu. În districtul Năsăudului el
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pământ preluat din "cetatea poeziei" lui Hölderlin.43 Într-adevăr, sensul heideggerian nu diferă de vechile scrieri ale antichității pe care Eminescu le cunoștea din Rig-Veda (" Însă în pământul acesta întins și bun mama noastră, moale ca lâna e pământul feciorului pentru cel dornic de jertfă ..." X, 18, 10) sau Sakuntala " Să fiu pământ de-a pururi, atunci când n-oi mai fi"). "Cercul de forme" un "Tot" din care purcede viața și-n care se întoarce nu naște nici o spaimă în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fel? ..." (Moarte, tu îmi pari ...) Dacă obiectul nihilismului este "istoria" care trebuie să ia sfârșit "ca noua viață să înceapă dincolo de istorie"27 sau "dincolo de ultimul om"28, pentru M. Eminescu este important ca istoria să nu ia sfârșit până ce "feciorul de împărat" nu coboară de pe munte cu revelația primită prin intermediul magului. O nouă lume poate să înceapă atunci, chiar dacă în contexte schimbate, "de pe o bază nouă a contradicțiilor în perpetuă încleștare"29: "Din mărire la cădere, din cădere la mărire
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
C. Julius Zimberlan, despre frații săi mai mici ne-am ocupat mai puțin în rândurile de față, pretextând că nu intră în tema întregului nostru demers. Iată însă că nu trebuie să ne pripim cu asemenea scuze: Alibaba Zimberlan, penultimul fecior al domnului senator doctor Romulus Zimberlan se încadrează perfect în tema noastră! "Și încă cum!", ar zice cei ce nu țin cont de cacofonii. Și ar avea dreptate, pentru că Alibaba Zimberlan, penultimul fecior al domnului senator Doctor Romulus Zimberlan, se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pripim cu asemenea scuze: Alibaba Zimberlan, penultimul fecior al domnului senator doctor Romulus Zimberlan se încadrează perfect în tema noastră! "Și încă cum!", ar zice cei ce nu țin cont de cacofonii. Și ar avea dreptate, pentru că Alibaba Zimberlan, penultimul fecior al domnului senator Doctor Romulus Zimberlan, se încadrează întru totul și în cea mai categorică cacofonie a jurisprudenței. Mai înainte de a descrie cazul, este necesar să gândim, fiecare cu mintea sa, dacă Alibaba cel din poveste (?) a fost un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, să aibă și Domnia Sa păreri bine documentate în speța de față. (Simpla părere personală nu reprezintă o acțiune, deci nu poate provoca un conflict de interese.) 2. Faptele: Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al domnului senator Doctor Romulus Zimberlan, a fost adus în boxa acuzaților suspect că ar fi șeful uriașei și totodată cumplitei bande de răufăcători "Broscoii asasini" (numiți așa pentru că se prezentau la locul faptelor lor mârșave mascați în batracieni). De unde
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Augustus Pavlovici-Bubulak, știind că ticălosul va fi apărat de maestrul Ludovic L. (pe care nu-l cheamă deloc Ludovic L.). 3. Dezbaterea: Cazul limpede ca bună ziua era totuși lipsit de perspective, întrucât simpla coincidență între prenumele celui de al treilea fecior al domnului senator Doctor Romulus Zimberlan și "Broscoii asasini" nu reprezenta decât o dovadă indirectă, chiar dacă întreaga populație dorea condamnarea exemplară a suspectului. Degeaba s-a străduit eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl să vină în sprijinul opiniei generale, onorabilul judecător
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
descoperiți nu este întâmplătoare și, "așa cum se cunoaște de veacuri, întotdeauna patruzeci de răufăcători au fost, sunt și vor fi conduși de Alibaba". 4. Sentința: Deci, după toate acestea, n-a mai constituit nici o problemă ca Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al domnului senator doctor Augustus Zimberlan, să fie condamnat. 5. Urmarea: Osânditul a găsit un loc de azil sigur în fața gloatei dezlănțuite, iar, cu timpul, gloata dezlănțuită și-a astâmpărat și ea furia cu alți mizerabili suspecți. (Nu este întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
misiunea principală pe care ne-am asumat-o liber și nesiliți de nimeni, chiar cunoscând previzibilele riscuri adiacente. P.S. Până la urmă, furia mulțimii s-a mai potolit și chiar s-a transformat într-o oarecare admirație: Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al atât de regretatului domn senator Doctor Augustus Zimberlan, a rezistat tuturor interogatoriilor și n-a declarat niciodată unde se află peștera din poveste, peștera ticsită cu averile jefuite. În felul său, Alibaba Zimberlan a dat dovadă de prestanță, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cât mi-i de ușor/ mie fără drăgușor;/ să-ți rămână ciont uscat,/ să vezi cât mi-i de bănat/ mie fără de bărbat./ Și de-acolo de-i ieși,/ să te-nsori de nouă ori/ și să-ți faci nouă feciori/ să-ți iei nouă nurori:/ cu noruța cea dintâi,/ da, să-ți faci o coconiță/ de dus apa la temniță./ Și de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate și care trebuiau să se conformeze unui scenariu ritual strict: mirele și mireasa, nașii, socrii-mari și socrii-mici, fratele miresei, chemătorii (feciorii care invită la nuntă), fetele din alaiul miresei etc. Nunta propriu-zisă se Întindea pe durata a trei-patru zile, de obicei - de vineri după-amiază până luni Înainte de masă. Perioadele de nuntă erau reglate de calendarul creștin, dar pe baza unui substrat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o masă, uneori Înfipt Într-un colac. Participanții jucau și petreceau apoi până În zori. A doua zi, brădarul (un fecior din ceata mirelui) venea călare și lua bradul pentru a-l duce la casa miresei: conform unor credințe, el trebuia să facă acest drum fără opriri și fără să fie văzut de prea multă lume. Ajuns la casa miresei, el
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Gorjului de Nord, la moartea tinerilor necăsătoriți, băiat sau fată, se face brad, obicei răspândit pe o arie mare a regiunii, până dincolo de munți. ș...ț În zorii celei de-a doua zile după moarte, doi sau mai mulți feciori - de obicei, rude sau prieteni cu cel mort, câteodată și un bărbat tânăr căsătorit - merg În pădure să aducă bradul. Merg În locuri Îndepărtate, pentru că acest brad nu poate fi tăiat din vatra satului, ci din pădurile „curate” ale munților
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi tăiat din vatra satului, ci din pădurile „curate” ale munților. Bradul ales trebuie să fie tânăr, Înalt și perfect drept; să aibă toate Însușirile unui brad frumos. Numai după ce l-au cercetat și s-au convins că e frumos, feciorii doboară bradul cu topoarele. Alegerea are o mare Însemnătate, pentru că Însușirile bradului reprezintă pe cele ale tinereții Înseși, care au fost și ale mortului: „bradu’ trebuie să fie verde și frumos, să fie falnic ca și el” (ca tânărul mort
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bradul cu topoarele. Alegerea are o mare Însemnătate, pentru că Însușirile bradului reprezintă pe cele ale tinereții Înseși, care au fost și ale mortului: „bradu’ trebuie să fie verde și frumos, să fie falnic ca și el” (ca tânărul mort). Când feciorii pleacă să aducă bradul din pădure, femeile Îi roagă să-l aducă „cât mai frumos”, să fie, așa, „de sama lui”. Aducerea bradului În sat are și ea rânduielile ei. Feciorii Îl poartă pe umăr, cu schimbul și Îl aduc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie falnic ca și el” (ca tânărul mort). Când feciorii pleacă să aducă bradul din pădure, femeile Îi roagă să-l aducă „cât mai frumos”, să fie, așa, „de sama lui”. Aducerea bradului În sat are și ea rânduielile ei. Feciorii Îl poartă pe umăr, cu schimbul și Îl aduc către sat numai „cu vârfu’ Înainte”. El nu poate fi adus oricum se Întâmplă, ci numai cu vârful Înainte, așa cum spune și cântecul: „Tot cu vârfu’-n vale/ Să le fiu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îl aduc către sat numai „cu vârfu’ Înainte”. El nu poate fi adus oricum se Întâmplă, ci numai cu vârful Înainte, așa cum spune și cântecul: „Tot cu vârfu’-n vale/ Să le fiu de jale”. ș...ț Ajunși În sat, feciorii cu bradul sunt Întâmpinați de lume multă. Uneori cântat Încă de pe drum, la casa mortului bradul este rezemat În mod obișnuit de poartă, cu vârful către stradă. Cei care l-au adus sunt ospătați pentru osteneala lor. Femeile cercetează bradul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care prezintă aducerea bradului ca o „Înșelătorie”, deoarece bradului i se promite un destin consacrator („zână la fântână”), În totală antiteză cu utilizarea sa funerară: După această scenă se trece la Împodobirea bradului. O femeie, dintre rudele apropiate, ajutată de feciori și fete, face această lucrare de Înfrumusețare. Împodobirea se face cu deosebită grijă, atât În ceea ce privește obiectele, cât și modul de aranjare. În vârful bradului se leagă o cârpă albă, o „năframă”, după ce Într-unul din colțuri s-a Înnodat un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creștină, combinate cu motive „păgâne”, conduc, În cultura satului românesc, la diferite scenarii folclorice ale sfârșitului lumii. În sinteză, acesta: Va fi precedat de o perioadă a valorilor inverse, În care nonvalorile vor deveni regula: copiii Își vor bate părinții, feciorii se vor căsători cu femei bătrâne. ș...ț Stelele vor cădea pe Pământ, iar Luna va pluti În sânge. Bradul Își va pierde acele verzi. Cutremure mari vor pune planeta În pericol (vor apărea păsările de fier care vor omorî
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sandu Tudor, Generația Criterion, „Credința”, 1934, 315; Sandu Tudor, Cavalerii de Curlanda sau Ciocoismul cultural, „Credința”, 1934, 319; Oscar Lemnaru, Spiritualitate și farsă. În jurul Criterionului, FCL, 1934, 1127; Agresiunea de la ziarul „Credința”, FCL, 1934, 1165 bis; Andrei Șerbulescu [Belu Silber], Feciorii lui Nae sau Tânăra generație. Profetul și subprofetul, „Șantier”, 1934, 12, 1935, 1; Un interesant proces de moravuri. A început judecarea procesului ziarul „Credința” și „Criterion”, CRE, 1935, 2492; Radu Gyr, O generație și un moment istoric, „Revista mea”, 1936
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Academiei de Științe a Moldovei (1999), maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. C. debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a realității, întemeiază un univers liric mai particularizat, învederând apetența autorului pentru experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
ideilor și puterea de plasticizare, prin frumusețea analogiilor și prin simplitatea profundă a discursului liric. C. a tradus din poezia lui A. Voznesenski, S. Kaputikian, L. Martânov ș.a. SCRIERI: Nopți albastre, Chișinău, 1962; Îndărătnicia pietrei, Chișinău, 1967; Versuri, Chișinău, 1969; Feciorii, Chișinău, 1971; Portret în piatră, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Piatra de citire, Chișinău, 1980; Mitul personal, Chișinău, 1986; Bolta cuvântului, Chișinău, 1997; Întâmplarea mirării, pref. Arcadie Suceveanu, Chișinău, 1998; Ruperea din neființă, pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1999. Repere bibliografice
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
comparatiste asupra topoilor culturali arhaici, identificabili în textele folclorice românești. Fără a plăti tribut exagerărilor tracizante și utilizând subiecte preluate îndeosebi din lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate mai ales pe riturile de inițiere (identificate în colindele de fecior și în cântecul epic), precum și pe modelele cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos și epos (1985), unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999; Marin Marian-Bălașa, Colinda-epifanie și sacrosanct, București, 2000; Ioan Brezeanu, Colindele de la Dunărea de Jos, Galați, 2000. L.Cș.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]