2,721 matches
-
XX) s-a creat în tranziția postcomunistă. În schimb, ele au fost forțate să intre masiv în economia de piață (desindicalizată) fiindcă statul proteja doar bărbații industriilor falimentare. În timp ce se petreceau la noi toate acestea s-a reînfiripat și mișcarea feministă în Est, în general, în România, în particular. A fost o mișcare preponderent intelectuală, răspândită (deși rar) în mediul academic și în câteva ONG-uri active. Nu a avut consecințe politice semnificative. A fost slab mediatizată și mai ales supusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
axat pe modelul „Barbie”: femeia care are de toate și este de toate, exemplificat prin vedete TV, cum ar fi la noi Andreea Marin sau Mihaela Rădulescu. Feminismul actual socotește „postfeminismul” mass-media ca o contraofensivă dură și periculoasă față de achizițiile feministe anterioare. Postfeminismul este un recul în războiul „sexul sau capul?” reintroduce drept model copleșitor sexul (în România actuală proporția este de 83% dintre aparițiile mediatice ale femeilor). În cazul nostru, lipsa „vaccinării” cu feminismul celui de-al doilea val face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
patru-cinci organizații active de femei (cum sunt la noi AnA, SEF, FILIA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate) se zbat în lipsă de finanțare internă, față cu opacitatea mass-media și ostilitatea mediului cultural copleșit de misoginism. Femeile din politică nu au agendă feministă sau se trezesc la realitatea marginalizării și a sexismului când se fac listele electorale și văd că fără bani, putere sau protectori sunt trimise la „cratiță” sau pe „centura” politicii. Se mai trezesc atunci când un Orban sau altul își dă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Ca să întăresc însă ideea că ai și multă dreptate cu ISI ca fetiș, îți dau un exemplu concludent. Cineva (A.G.) a publicat o recenzie foarte bine făcută despre cartea mea Drumul către autonomie în cea mai importantă revistă de filosofie feministă din lume, Hypatia, punând accentul pe partea de noutate a abordărilor mele în teoria politică feministă. În logica fetișului mai sus pomenit, A.G. are publicație ISI, eu nu. Desigur, ea nu are nici o vină, dimpotrivă. 2. Cele două excese: titluri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
exemplu concludent. Cineva (A.G.) a publicat o recenzie foarte bine făcută despre cartea mea Drumul către autonomie în cea mai importantă revistă de filosofie feministă din lume, Hypatia, punând accentul pe partea de noutate a abordărilor mele în teoria politică feministă. În logica fetișului mai sus pomenit, A.G. are publicație ISI, eu nu. Desigur, ea nu are nici o vină, dimpotrivă. 2. Cele două excese: titluri fără acoperire vs acoperire fără titluri Absolut de acord că în ultimii ani au gemut mesele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în aLtitudini, mai 2006 Interviu „Cred că suntem o țară moartă după metafore și compuneri libere” „Mihaela Miroiu a organizat săptămâna trecută dezbaterea „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit premiul pentru cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
fiți mai insistente! M.M.: Am citit cândva, acum câțiva ani, o broșură la mănăstirea Sinaia, o broșură pentru care BOR și-a dat girul. Acolo era prezentată o listă de „sataniști”, din care făcea parte și lady Diana și, bineînțeles, feministele. Până și Maica Tereza avea un statut dubios... Cum vă închipuiți, în aceste condiții, un dialog între una ca mine și Sfântul Sinod? Eu primesc de la început o etichetă care mă plasează într-o situație în care, probabil, și apropierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
scris, eu am scris, dar în paralel; el niciodată, nu a răspuns obiecțiilor mele. S-a dovedit mai închistat decât Sfântul Sinod, lucrând cu o listă de adjective infamante, adresate unei entități adstracte - fiecare lucrează cu o proiecție imaginară despre feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că am ieșit din carapacea academică O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
S-a dovedit mai închistat decât Sfântul Sinod, lucrând cu o listă de adjective infamante, adresate unei entități adstracte - fiecare lucrează cu o proiecție imaginară despre feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că am ieșit din carapacea academică O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, spui așa: „Nu știu să existe, conștintă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că am ieșit din carapacea academică O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, spui așa: „Nu știu să existe, conștintă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă, dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar cu ceva mai multă minte”. Discursul vostru nu-i cumva prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că am ieșit din carapacea academică O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, spui așa: „Nu știu să existe, conștintă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă, dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar cu ceva mai multă minte”. Discursul vostru nu-i cumva prea academic? M.M.: Există un discurs feminist, care este academic, cum spui. Acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
despre cât de persecutate sunt femeile putea trece drept un discurs inadecvat din partea unei profesoare de Științe Politice. M.M.: Ce-mi lipsește acum este acel volum care să dovedească că toți anii ăștia n-am navigat public doar în subiecte feministe. Am scris substanțial și pe subiecte de altă natură, am scos cărți: Societatea retro și România. Starea de fapt, care au fost extrem de critice cu tipul acesta de societate. Unele teorii au fost ofertante în plan internațional, cum a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cu excepția Alinei Mungiu Pippidi, nici o femeie din mediul academic să facă analiză politică. Ce să fac? Să mă invit singură? Să dau telefoane? Să spun că mă pricep? Televiziunile nu mă invită, dar îmi pun o etichetă, pe aceea de feministă. Eticheta conține doar o parte de adevăr; eu nu vin în feminism din feminism, ci vin din Filosofie Socială și din Științe Politice. O.Ș.: În volumul Neprețuitele femei spui că „lez demnitatea și antifeminismul se clădesc pe supunerea, nepăsarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
De ce merită acest premiu? M.M.: Ștefania Mihăilescu a făcut ceea ce nici una dintre noi n-ar fi fost în stare. S-a dus în Bibliotecile și în arhivele din România, dar și în cele de la Budapesta, și a căutat documentele mișcării feministe românești de la începutul secolului al XIX-lea și până acum. Multă vreme n-a avut nici bani de xerox și le-a copiat realmente manual ca un copist, până când am reușit să o ajutăm, intrând într-un proiect de cercetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și le-a copiat realmente manual ca un copist, până când am reușit să o ajutăm, intrând într-un proiect de cercetare, care i-a permis să-și facă xeroxuri. Ștefania Mihăilescu a reușit să ne restituie principalele documente ale mișcării feministe românești din ultimul secol și jumătate. Eu habar n-aveam că există toate acestea. Nu se măsoară nici în premii și nici în cuvinte ce înseamnă o asemenea muncă de cercetare, ce însemană să-ți regăsești rădăcinile într-o istorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
feminismului românesc începând cu 1815 întreprinsă de către Ștefania Mihăilescu, Emaniciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001, precum și continuarea până în 1948, apărută la aceeași editură, în 2005). Acest articol a fost publicat în volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă, Polirom, Iași, 2006, dar am preferat să-l republic din cauza tematicii de etică politică a acestui volum și pentru că, presupun, cititorii diferă. 27 martie, 2006, Oragnizația de Femei a PNL Alba. Mulțumesc Cătălinei Spoitoru pentru monitorizările presei în această perioadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Drumul către autonomie Cuprins Cuvânt înainte 13 PARTEA ÎNTÂI Feminismul și evoluția sa istorică Capitolul I - Nevoia teoretizării feministe a politicului 19 Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhale 19 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic 27 1.1. Feminismul 27 1.2. Feminismul academic 34 2. Semnificația teoriilor politice feministe 36 3. Problemele specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Capitolul I - Nevoia teoretizării feministe a politicului 19 Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhale 19 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic 27 1.1. Feminismul 27 1.2. Feminismul academic 34 2. Semnificația teoriilor politice feministe 36 3. Problemele specifice teoriilor feministe 43 3.1. Experiențele femeiești 44 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu natura 46 3.3. Imaginea de neajutorat 47 3.4. Experiențe feminine 48 3.5. Subordonarea și discriminarea 49 3.6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
politicului 19 Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhale 19 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic 27 1.1. Feminismul 27 1.2. Feminismul academic 34 2. Semnificația teoriilor politice feministe 36 3. Problemele specifice teoriilor feministe 43 3.1. Experiențele femeiești 44 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu natura 46 3.3. Imaginea de neajutorat 47 3.4. Experiențe feminine 48 3.5. Subordonarea și discriminarea 49 3.6. Anonimatul (invizibilitatea) 50 4. Alianțele teoreticoideologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a femeilor cu natura 46 3.3. Imaginea de neajutorat 47 3.4. Experiențe feminine 48 3.5. Subordonarea și discriminarea 49 3.6. Anonimatul (invizibilitatea) 50 4. Alianțele teoreticoideologice ale feminismului 51 Capitolul II - Evoluția istorică a ideilor politice feministe 56 1. Feminismul valului I 56 1.1. Evoluții occidentale 56 1.2. Feminismul românesc al valului I 60 2. Feminismul valului II 63 2.1. Evoluții politice 63 2.2. Evoluții teoretice 68 3. Postfeminismul și feminismul valului III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2. Feminismul valului II 63 2.1. Evoluții politice 63 2.2. Evoluții teoretice 68 3. Postfeminismul și feminismul valului III 73 3.1. Postfeminismul 73 3.2. Feminismul valului III 79 PARTEA A DOUA Orientări centrale în teoriile politice feministe Capitolul III - Feminismul liberal 87 1. Idealuri normative în teoriile liberale 87 2. Evoluția feminismului liberal 91 2.1. Feminismul liberal clasic 91 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeii 92 2.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
PARTEA A DOUA Orientări centrale în teoriile politice feministe Capitolul III - Feminismul liberal 87 1. Idealuri normative în teoriile liberale 87 2. Evoluția feminismului liberal 91 2.1. Feminismul liberal clasic 91 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeii 92 2.1.2. Aservire și emancipare: John Stuart Mill și Harriet Taylor 94 2.2. Feminismul liberal românesc clasic 96 2.2.1. Superioritate morală, inferioritate politică: femeile în gândirea liberală românească 96 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Mill și Harriet Taylor 94 2.2. Feminismul liberal românesc clasic 96 2.2.1. Superioritate morală, inferioritate politică: femeile în gândirea liberală românească 96 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberală 100 2.3. Feminismul liberal contemporan 111 2.3.1. Alianțe și distanțări teoretice 111 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății 115 2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4. Necesitatea și actualitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Critici ale marxismului și feminismului marxist 148 Capitolul V - Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitarian 151 1. Feminismul radical 151 1.1. Caracteristici generale 151 1.2. Ideile centrale ale agendei radicale 153 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministă 156 1.3.1. Puterea, politica și patriarhatul 156 1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice 161 1.3.3. Politizarea violenței împotriva femeilor 165 1.3.4. Critici ale feminismului radical 166 2. Ecofeminismul 169 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România 242 Capitolul VIII - Bărbații statului, femeile pieței. Efectele conservatorismului de stânga asupra politicilor de gen în tranziția românească 245 1. Înapoi la: ceea ce este politic este personal 247 1.1. Rostul feminismului politic 247 1.2. Problema puterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]