1,521 matches
-
valoare, capabile de a concura percepția și gândirea. Jean-Jacques Wunenburger se întreabă dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea implică, de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a te ruga și structura religioasă. În cadrul actului religios, actul de iubire este hotărâtor, chiar dacă teologia catolică și, pe alocuri, chiar cea ortodoxă l-au supus unei interpretari eronate. Fără a insista foarte mult, voi relua interpretarea naeionesciană din perspectiva fenomenologiei actului religios. Se susținea greșit că necesitatea comunității se deduce din actul religios; ba mai mult că există o conștiință a solidarității cu toată omenirea pornindu-se de la raționamentul că actul de iubire este actul fundamental de legătură dintre om
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a știut dintotdeauna. Surpriza, uimirea sa e una specifică: ea are loc nu sub regimul unei straneități, ci sub cel al unei familiarități, al unei intimități (chiar dacă ocultată, în primul moment, de o senzație a bizarului și a neașteptatului). O fenomenologie a percepției artistice care, pentru poietică, nu poate fi obiect decît în măsura în care este și facere artistică, ar putea fi nuanțată în acest sens: artistul "vede-lumea-cu-ochii-uimiți-ai- unui-copil", adică o percepe conform unui mecanism analogic care o deformează, dar această imagine deformată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cantitative și calitative. Este implicat în activitatea organizațiilor nonguvernamentale. În prezent este co-președinte pentru Grupul de Resurse pentru Dezvoltare Economică și Comunitară al Districtului Rotary 2241, România și Republica Moldova. Ionuț Mihai Popescu este licențiat în filozofie, cu studii aprofundate în fenomenologia franceză contemporană și doctor în filosofie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj-Napoca, cu o teză despre individ și secularizare. Este lector la Departamentul din Oradea al Facultății de Teologie Greco-Catolică a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca unde predă cursuri de filosofie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Globalization and Global Justice: Shrinking Distance, Expanding Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2012, p. 97. 12 Corneliu Bîlbă, "Memorie și ideologie. Problema reprezentării juste", în Colocviul "Reprezentarea trecutului: prezență, absență și anterioritate. Centenarul Paul Ricoeur", organizat de Societatea Română de Fenomenologie și Centrul de Studii Fenomenologice, 29 noiembrie 2013, Universitatea București. 13 "Criza timpului nostru și experiența lui centrală au produs o formă cu totul nouă de guvernare, care, ca o soartă și o primejdie mereu prezentă, va rămâne, cum e
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o reprezentare grafică a hărții zonei În care trăiește un elev din ciclul primar. Naivitatea și sinceritatea desenului oferă foarte multe informații despre modul În care ne formăm imaginea grafică a orașului nostru și diferențele semnificative față de harta topografică, convențională. Fenomenologia percepției Modul În care ne construim hărțile mentale poate fi asociat direct cu teoria fenomenologică a lui Merleau Ponty, fenomenologia percepției putând fi considerată unealta principală de construcție a imaginii grafice personalizate a spațiului public, a universului nostru urban. „Marele
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
multe informații despre modul În care ne formăm imaginea grafică a orașului nostru și diferențele semnificative față de harta topografică, convențională. Fenomenologia percepției Modul În care ne construim hărțile mentale poate fi asociat direct cu teoria fenomenologică a lui Merleau Ponty, fenomenologia percepției putând fi considerată unealta principală de construcție a imaginii grafice personalizate a spațiului public, a universului nostru urban. „Marele merit al artei moderne și al filosofiei moderne este că ne permite să redescoperim lumea În care trăim, lumea percepției
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
spre o unitate a conștiinței ca bază a lumii, ci se depărtează ca să observe formele transcendenței, aduce În vedere liantul care ne atașează de lume. Percepția are o dimensiune activă, În calitatea de inițiere primordială a lumii trăite. Ponty definește fenomenologia ca studiu al esențelor, metoda de descriere a naturii contactului nostru perceptiv cu lumea, descrierea directă a experienței umane. Percepția este fundamentul experienței care orientează orice acțiune conștientă. Conceptul de hartă mentală se referă la percepția personală asupra propriei lumi
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
de norme, ci mai degrabă un sistem alcătuit din mai multe straturi, fiecare având, la rândul lui, grupul său de elemente subordonate. Filozoful polonez Roman Ingarden, într-o ingenioasă și foarte tehnică analiză a operei literare, *12 a folosit metodele "fenomenologiei" lui Husserl pentru a ajunge să distingă asemenea straturi. Nu este nevoie să-1 urmărim în toate detaliile pentru a ne convinge că deosebirile generale pe care le face sunt judicioase și utile. Există, în primul rând, sțratul sonor, care, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un sistem de norme și fără valori nu poate exista structură. Nu putem înțelege și analiza nici o operă literară fără să ne referim la valori, însuși faptul recunoașterii unei anumite structuri drept "operă literară" implică o judecată de valoare. Eroarea fenomenologiei pure constă în aceea că socotește posibilă o asemenea disociere, că socotește că valorile sunt suprapuse structurii, că ele nu sunt inerente structurii. De această eroare de analiză suferă și pătrunzătoarea carte a lui Roman Ingarden, care încearcă să analizeze
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
contemporan există o ruptură, iar modul de relaționare cu clădirea al fiecărui tip de ornament ilustrează cel mai bine În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles că acest aspect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adîncime (analiza lui Călinescu e neștirbită), Egipetul, cu variantele sale (ca și celelalte episoade ale grandioasei construcții Memento mori), este un fel de holomer al relației dintre Eminescu și toposul gîndirilor fondatoare. Sincretismul ascuns sub pojghița fenomenalului o pistă pentru fenomenologia mito-poetică a civilizațiilor este reprezentativ. Poetul e atras de "visările pustiei" sau de acel "gînd al mării sfinte, reflectat de cerul cald", de Magul care, în "oglinda lui de aur", a aflat "sîmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
greutate al scenariului și să focalizeze meditația poetică pe episodul dac, frămîntarea sa cea mare, cum observa Călinescu. Figură lirică a archaeus-ului, o atare frescă a deșertăciunii spațiilor fondatoare reprezintă, în fond, prin episoadele sale între care și Egipetul, o fenomenologie po(i)etică unde Eminescu ne înfățișează într-un registru aparte "identitatea în pluralitate" a spiritului (fondator al) lumii, cel care, în Avatarii faraonului Tlà, se întrupa chiar în regele Memfis-ului. O filosofie cu două alianțe Pact cu literatura Dacă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ns., I.D. 106 Tot în Mișcarea va face o analiză frustă pentru "O formă a vieții interioare" (v. nr. 184, 8 iulie 1931, apud SD, pp. 21-23), în care intelectualul e personajul cheie și tocmai de aceea întreprinde o superficială fenomenologie a acestuia (v. "Intelectualul român" și "Psihologia șomerului intelectual", nr. 80, 1 martie 1931; nr. 134, 8 mai 1931; apud SD, pp. 12-20). 107 v. Ion Dur, Hîrtia de turnesol. Cioran inedit. Teme pentru acasă, ed. cit., pp. 273-330. 108
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de oarecare durată. Tradiția rezistenței intelectuale și civice era complet absentă. Scriitorul a fost și a rămas totdeauna cu guvernul, în primul rând din motivele salariale amintite. A operat, apoi, pe scară foarte largă, șantajul de diferite tipuri (problema și fenomenologia sa ar merita studiată cu atenție) el continuă, de fapt, și azi din plin sub forma dosarelor dar și, din lipsă de perspectivă istorică, mitul situației ireversibile. Se poate cere însă unei întregi literaturi să nu mai scrie, să se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nume de personaj, lectorul va face asta, într-un fel desigur intuitiv, din cauza "furiei lecturii". Inițiativelor lecturii, Baudelle le opune două limite, două modele: unul al grupului Tel Quel înclinat spre polisemia infinită a textului, și altul fondat pe o fenomenologie a lecturii. Considerând, pe de o parte, că nu toate intențiile autorului sunt lizibile (așa cum valoarea matronimică a silabei "-bert-" la Proust scapă celor mai mulți lectori), de unde rezultă o pierdere de sens, iar, pe de altă parte, că nu toate interpretările
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a Sacrului camuflată în Profan, fantastică pentru că rațiunea noastră, aparținând ea însăși Profanului, n-o mai poate integra firesc unui Cosmos Total, ci o refuză, adică o proiectează în lumea de dincolo"61. Gheorghe Glodeanu formulează "repercusiunile semnificative" ale "originalei fenomenologii a sacrului" asupra operei literare, și consideră teoria camuflării sacrului în profan ca "decisivă pentru întreaga creație a lui Mircea Eliade. Cu ea autorul se vede confruntat atât în studiile sale dedicate miturilor, cât și în operele sale literare, alcătuind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și, în același timp, Laura lui Petrarca 863, simbol al iubirii mijlocitoare între sacru și profan (numele are funcție de designator intertextual): "Le-ai vorbit de Laura lui Petrarca, și mă întreb ce-au înțeles ei din acea lungă și laborioasă fenomenologie a Muzei, mai ales că aveai febră. Nu că n-ar fi putut înțelege, dar ce i-ar fi putut interesa pe ei o romanță de la începutul Renașterii italiene?"864. Timpul alocat lumilor devine tot mai mic. Planurile temporale se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Unul din cei care au făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezintă aspecte diferite, care solicită ambele teorii. Unele fenomene se explică prin teoria ondulației (interferență, difracție), altele prin teoria cuantelor (fenomenul fotoelectric). Din punct de vedere logic, lumina nu poate fi decât sau ondulatorie, sau corpusculară. Tertium non datur. Însă fenomenologia luminii solicită ambele teorii. Aceasta este o situație care cerea o soluționare. Ce soluții s-au dat? O soluție a fost de a împăca cele două teorii prin acomodarea lor reciprocă. În acest sens, o vreme, oamenii de știință au
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Afloroaei, Ștefan, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Științifică, București, 1991. Afloroaei, Ștefan, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. Afloroaei, Ștefan, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. Afloroaei, Ștefan, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994. Afloroaei, Ștefan, Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]