2,832 matches
-
tronul meu. Așa să ne ajute, Măria Sa Timpul! -De ce e fermecat, bunicule? Poți să zbori cu el? -Cine are Gândul Fermecat poate zbura peste tot, în toată Lumea, poate vorbi cu pietrele, cu animalele,cu florile, poate inventa alte lucruri fermecate, poate face visul realitate, poate stăpâni Timpul...dar, mai ales poate iubi ca-n povești... -Vreau și eu să am Gândul Fermecat! -...Îl poate avea oricine. Trebuie doar, răbdare și înțelegere. -Și de ce se plânge lumea mereu că nu are
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
poate zbura peste tot, în toată Lumea, poate vorbi cu pietrele, cu animalele,cu florile, poate inventa alte lucruri fermecate, poate face visul realitate, poate stăpâni Timpul...dar, mai ales poate iubi ca-n povești... -Vreau și eu să am Gândul Fermecat! -...Îl poate avea oricine. Trebuie doar, răbdare și înțelegere. -Și de ce se plânge lumea mereu că nu are timp? Că doar el e mare și ajunge la toți. -Timp au destul, draga mea!...dar nu vor să-l sacrifice pentru
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
Că doar el e mare și ajunge la toți. -Timp au destul, draga mea!...dar nu vor să-l sacrifice pentru ceilalți de lângă ei. Îl vor doar pentru ei și niciodată nu le ajunge...și asta, pentru că nu au Gândul Fermecat. Toată Țara Stelelor Cudor era într-o activitate fără oprire. Cu mic, cu mare luau praf de stele cât puteau și fuguța în Univers la pulverizat steluțe. Era o muncă plăcută pe care toți o faceau zâmbind, era ca o
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
spun că există, atâta timp cât privesc la cer și transmit gânduri bune și frumoase, există...dar, e prea puțin.. nu au intensitatea pe care ne-o dorim, nu zâmbesc, nu râd... - Eram convins că așa va fi...pentru că nu au Gândul Fermecat, vistiernice. A plecat careva să caute Gândul Fermecat? - Oh, da!...mulți au purces în Neant să-l caute și...nu s-au mai întors... - Ce taine ascunde acest Univers, vistiernice?...și unde poate fi acest gând suprem?... Să plecăm la
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
transmit gânduri bune și frumoase, există...dar, e prea puțin.. nu au intensitatea pe care ne-o dorim, nu zâmbesc, nu râd... - Eram convins că așa va fi...pentru că nu au Gândul Fermecat, vistiernice. A plecat careva să caute Gândul Fermecat? - Oh, da!...mulți au purces în Neant să-l caute și...nu s-au mai întors... - Ce taine ascunde acest Univers, vistiernice?...și unde poate fi acest gând suprem?... Să plecăm la luptă cu cei care-l ascund? - Am produce
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ai venit, voinice!... Ce vânt te aduce la împărăție și unde ai călătorit până acuma?...Hai, povestește, povestește!... -Vântstelar, căluțul meu năzdrăvan, m-a adus Măria Ta...și tot el m-a purtat în tot Universul pentru a găsi Gândul Fermecat - rosti Luceafărul prin vorbe ce împrăștiau zeci de steluțe în jur. -Și l-ai găsit voinice?...Unde e?...Te văd bucuros și plin de lumină. -Măria Ta, rogu-te să-ți povestesc!...Am ajuns, în călătoria mea, la al noulea
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
mea, la al noulea cer, acolo unde sunt stăpâni bătrânii Quasari și zburam mai departe dar, când au aflat ce căutam, energia puternică a bătrânilor nu m-a lăsat nici să trec, nici să mă întorc și dacă vreau Gândul Fermecat trebuie să răspund la trei întrebări: Ce este Iubirea? Ce este Râsul? Ce este Speranța? -Offf!...grele întrebări! - oftă împăratul. Și ce ai răspuns, voinice? -La prima întrebare a fost ușor. Iubirea este însăși legea Vieții. Când iubim gândurile noastre
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
a pufnit râsul...și le-am răspuns: Râsul este o stare care crește nivelul de energie, ne apropie de Fericire și alungă Răul. Zâmbetul și Râsul mișcă Universul. Dacă răspund și la a treia întrebare pot să-mi iau Gândul Fermecat și să plec. N-a fost greu să răspund: Speranța m-a adus la voi, bătrâni Quasari. Datorită ei, totul e posibil, putem avea Vise, dă energie gândurilor noastre bune. Bine! Poți să pleci, mi-au spus Quasarii. Și Gândul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
și să plec. N-a fost greu să răspund: Speranța m-a adus la voi, bătrâni Quasari. Datorită ei, totul e posibil, putem avea Vise, dă energie gândurilor noastre bune. Bine! Poți să pleci, mi-au spus Quasarii. Și Gândul Fermecat?...i-am întrebat. Nu mi-l dați? Ce gând, care gând?...s-au zburlit bătrânii la mine. Gândul Fermecat caută-l mai bine, e la tine, l-ai avut mereu, doar El te-a ajutat să răspunzi la întrebări. Hai
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
totul e posibil, putem avea Vise, dă energie gândurilor noastre bune. Bine! Poți să pleci, mi-au spus Quasarii. Și Gândul Fermecat?...i-am întrebat. Nu mi-l dați? Ce gând, care gând?...s-au zburlit bătrânii la mine. Gândul Fermecat caută-l mai bine, e la tine, l-ai avut mereu, doar El te-a ajutat să răspunzi la întrebări. Hai, pleacă și lasă-ne să ne bucurăm de liniștea Universului! -Și? -Și am venit la palat. A fost singurul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
răspunzi la întrebări. Hai, pleacă și lasă-ne să ne bucurăm de liniștea Universului! -Și? -Și am venit la palat. A fost singurul gând în acel moment. Altul n-am. -Ha, ha, ha!- râse cu poftă Împăratul Meteor.Adică, Gândul Fermecat este în noi și nu știam? - Da, Măria Ta! - aprobă Luceafăr. Așa e! Trebuie doar să-l căutăm în noi și să-l scoatem la Lumină. Pentru asta ne trebuie Iubire, Râsul și Speranța. -Ce simplu era!...Ha, ha, ha
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ne trebuie Iubire, Râsul și Speranța. -Ce simplu era!...Ha, ha, ha!...Voinice Luceafăr! Ne-ai luminat calea! Să fie precum am poruncit și vei moșteni tronul împărăției - hotărî împăratul hohotind de bucurie. Tot Universul vibra de râsul lui. Gândul Fermecat era acasă. -De ce râzi, Mara? -Pentru că te iubesc și mâine sper să-mi spui o altă poveste frumoasă. Gândul Fermecat e cu mine. E așa de magic! Noapte bună, bunicule! -Noapte bună, Colț de Stea! Referință Bibliografică: Povestea
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
poruncit și vei moșteni tronul împărăției - hotărî împăratul hohotind de bucurie. Tot Universul vibra de râsul lui. Gândul Fermecat era acasă. -De ce râzi, Mara? -Pentru că te iubesc și mâine sper să-mi spui o altă poveste frumoasă. Gândul Fermecat e cu mine. E așa de magic! Noapte bună, bunicule! -Noapte bună, Colț de Stea! Referință Bibliografică: Povestea gândului fermecat / Lică Barbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lică
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
acasă. -De ce râzi, Mara? -Pentru că te iubesc și mâine sper să-mi spui o altă poveste frumoasă. Gândul Fermecat e cu mine. E așa de magic! Noapte bună, bunicule! -Noapte bună, Colț de Stea! Referință Bibliografică: Povestea gândului fermecat / Lică Barbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lică Barbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
iar Katy deveni un vis, am rostit încet, ca pentru mine: - Drum bun, frumoasa mea Katy, îngerul sufletului meu! * Privește acolo în vale. Poți vedea acele cupole rotunde ale palatelor elegante răsărind printre coroanele platanilor înalți? Acolo este locul cel fermecat, încărcat de atâtea amintiri și nostalgii! Acolo am cunoscut-o pe Katy și am fost cei mai fericiți. Iată, departe, pe munții aceia, plouă. Vântul poartă cu repeziciune norii întunecați care se răspândesc pretutindeni, cotropind crestele munților și abisurile văilor
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial, așa cum artificiale și convenționale sunt privirile, cuvintele și gesturile lor.” Îngerul și demonul: „Nu mai putem veni cu seninul «scăldați în foc de
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
SĂ ȘOPTESC, SUNT FERICIT! Te mai rog încă o dată, Doamne, știu că m-ai iubit, În căsuța fermecată, unde am copilărit, Sau acolo sub pădure, în miros de fân cosit, Până somnu-o să ne fure, să șoptesc: Sunt fericit!. Mult, prea mult în viața asta, mi-ai adus, mi-ai dăruit, Știi cât îmi iubesc nevasta, știi și
SĂ ŞOPTESC, SUNT FERICIT . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342189_a_343518]
-
să ne-o fure!. Dar te rog, la anu-n vară, colo-n Țara mea de fagi, Să-mi alini toată durerea, lângă oameni buni și dragi!. Te mai rog încă o dată, Doamne, știu că m-ai iubit, În căsuța fermecată, unde am copilărit, Sau acolo sub pădure, în miros de fân cosit, Până somnu-o să ne fure, să șoptesc: Sunt fericit!. . . =Detroit - Michigan - USA
SĂ ŞOPTESC, SUNT FERICIT . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342189_a_343518]
-
său se desfășoară o perioadă legată de trecerea pragului de la timpul vechi la timpul nou, începând din ajun (24 decembrie) și până la Bobotează(6 ianuarie). Am avut bucuria de a-mi reaminti momente din miracolul, din farmecul acestei luminate și fermecate perioade din an, de semnificația ei, primind în dar o lucrare de referință, „Sărbătorile Românilor. Paștele și Crăciunul în icoane și cuvinte” ( Ed. Universitaria, 2013). Autoarea acestui important volum, cu text bilingv (română/engleză), dr. Paula Popoiu ne restituie, scoate
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
îndepărtat, cu maximă intensitate, străduindu-se să reconstituie cu grijă adevărul devenit țintă permanentă a întreprinderii sale. Trecutul și prezentul se întrepătrund ca ițele unui război de țesut, iar pânza narațiunii se desfășoară în toată splendoarea ei sub ochii cititorului fermecat de fluența și muzicalitatea frazei... „Cartea mamei”, așa cum sugerează și titlul, este un elogiu izvorât din inimă la adresa ființei care oferă și întreține viața pe pământ, un poem în proză.” În căutarea timpului pierdut „Să cauți amintirile locurilor și ale
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial, așa cum artificiale și convenționale sunt privirile, cuvintele și gesturile lor.” Îngerul și demonul: „Nu mai putem veni cu seninul «scăldați în foc de
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
dulci și mângâietoare. Fericirea ei cea mai mare era să colinde, cât era ziulica de lungă, prin pădurile nesfârșite ale Vâlcanului, să asculte foșnetul frunzelor, să simtă aroma poienilor, să mângâie petalele florilor ori să-și îndulcească sufletul cu cântecele fermecate ale păsărilor. Se zice că avea chip de înger, iar vocea ei avea ceva aparte, o vibrație parcă venită din cer, reușind să îmblânzească mereu cu ea orice sălbăticiune a pădurii. Toți oamenii locului o iubeau și se rugau pentru ca
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
mai ales pentru că este un visător. Am citit “Blestemul Primăverii” și am rămas plăcut surprinsă de poveste și personaje - o legendă nouă cu un suflu nou! Povestirea “Grija mamei” reflectă unul dintre cele mai puternice sentimente umane - dragostea maternă. Personaje fermecate luptă pentru bine pe paginile volumului “Anotimpul viselor”, magia le înconjoară, iar bunătatea le oferă puteri nebănuite. Și ce poate fi mai frumos decât să visezi în “Împărăția Iubirii”? Tânărul nostru scriitor evidențiază cu litere îngroșate la sfârșitul poveștii “Puterea
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
timpului fugară. Mă ning fulgi rari cu-aripi spre nicăieri Și umbrele spre-nchipuire zboară Zadarnic azi mai chem o primăvară Căci mă-nfășoară iernile de ieri. CĂLĂTORESC CU DOR Pe ulița copilăriei călătoresc cu dorul iar Într-o trăsură fermecată, cu murgul alb la trap, pe drum Cu timpul cel hoinar pe valea cea dulce-a anilor de-acum Și picături de veșnicie în preajmă tainic îmi răsar. Mă-ntâmpină aceeași urmă din clipele de-altădat' Aceeași casă călduroasă scăldată-n
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [ ... ] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]