1,924 matches
-
timp (care are sensul de întru ființare), ființa; că, așadar, aceasta nu rămâne singurul termen răspunzător pentru în-ființare. De fapt, totul se petrece între ființă și timp (chiar dacă este vorba despre în-ființare, adică despre intrarea în scenă a ființei și ființării). Ei sunt termenii de început ființa și timpul -, ei și de sfârșit. Dar dintre ei, totuși, ființa are un sens prin sine, ca unitate ontologică (așa cum a fost sugerat mai sus), în vreme ce timpul, deși termen originar, nu ar avea nici un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
început ființa și timpul -, ei și de sfârșit. Dar dintre ei, totuși, ființa are un sens prin sine, ca unitate ontologică (așa cum a fost sugerat mai sus), în vreme ce timpul, deși termen originar, nu ar avea nici un rost în sine, fiind ființarea determinată. La drept vorbind, lucrurile se anunță astfel încă în orizontul dictaturii judicativului. Pe această bază, putem concepe și posibilitatea ca ființa și timpul să-și păstreze raportul într-un anumit echilibru, el însuși posibil ca unitate a celor doi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
traduce într-o slăbiciune a timpului și în coborârea lui către o altă condiție, anume sub aceea a ființei, coborâre ce reprezintă "în-ființarea"; cel ce trece în această condiție, așadar, este timpul, ceea ce înseamnă că el reprezintă, în fapt, însăși ființarea; în termeni judicativi, aceasta reprezintă timporizarea, constituirea "obiectelor" judicative. Desigur, este o problemă aflarea celor doi termeni, ființa și timpul, la început. Oricum, resursele de justificare ale dictaturii judicativului sunt inepuizabile; în această situație, se poate interveni cu un act
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a i se înfățișa puterea, așa cum s-a întâmplat de-a lungul timpului cu principiile gândirii formulate de logica clasică, îndeosebi cu principiul noncontradicției. În contextul de față poate primi un sens și ceea ce unii filosofi contemporani numesc "ființa ființării". Desigur, aceasta este timpul; el reprezintă ființa, în măsura în care ființa este adusă, prin în-ființare "temporală", în condiție de ființare; dar el nu este ființa întocmai, fiind, în esența sa, întru ființare; acesta ar fi un prim act constitutiv care ia parte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de logica clasică, îndeosebi cu principiul noncontradicției. În contextul de față poate primi un sens și ceea ce unii filosofi contemporani numesc "ființa ființării". Desigur, aceasta este timpul; el reprezintă ființa, în măsura în care ființa este adusă, prin în-ființare "temporală", în condiție de ființare; dar el nu este ființa întocmai, fiind, în esența sa, întru ființare; acesta ar fi un prim act constitutiv care ia parte la construcția sensului "ființei ființării. Apoi, am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primi un sens și ceea ce unii filosofi contemporani numesc "ființa ființării". Desigur, aceasta este timpul; el reprezintă ființa, în măsura în care ființa este adusă, prin în-ființare "temporală", în condiție de ființare; dar el nu este ființa întocmai, fiind, în esența sa, întru ființare; acesta ar fi un prim act constitutiv care ia parte la construcția sensului "ființei ființării. Apoi, am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el reprezintă ființa, în măsura în care ființa este adusă, prin în-ființare "temporală", în condiție de ființare; dar el nu este ființa întocmai, fiind, în esența sa, întru ființare; acesta ar fi un prim act constitutiv care ia parte la construcția sensului "ființei ființării. Apoi, am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare; dar el nu este ființa întocmai, fiind, în esența sa, întru ființare; acesta ar fi un prim act constitutiv care ia parte la construcția sensului "ființei ființării. Apoi, am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ia parte la construcția sensului "ființei ființării. Apoi, am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am putea concepe timpul ca fiind identic, în primă instanță, cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu ființarea reflexivă și deschisă; acesta ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar fi cel de-al doilea gând care se alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele asumate, deocamdată, aici. Ar putea fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele asumate, deocamdată, aici. Ar putea fi însă observat faptul că dictatura judicativului este un complex teoretic, metodologic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele asumate, deocamdată, aici. Ar putea fi însă observat faptul că dictatura judicativului este un complex teoretic, metodologic, creativ uniorizontic; fiindcă ea se desfășoară, prin toate elementele sale, într-un singur
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se pot consuma în orizontul propriu, este recunoscută doar lipsa de valabilitate a acestor demersuri. De exemplu, dacă problema existenței divine nu poate fi orizontalizată strict judicativ, fiindcă nu poate fi acceptată diferența de orizont tematic și, desigur, ontologic, dintre ființare și Dumnezeu (sau dintre ființa ființării și Dumnezeu sau ființă și Dumnezeu), atunci ea este transformată într-o falsă problemă; o confirmare a sa este, totuși, îngăduită: fie la nivelul unor "fenomene anormale" sau al unor "iluzii" ale subiectului uman
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este recunoscută doar lipsa de valabilitate a acestor demersuri. De exemplu, dacă problema existenței divine nu poate fi orizontalizată strict judicativ, fiindcă nu poate fi acceptată diferența de orizont tematic și, desigur, ontologic, dintre ființare și Dumnezeu (sau dintre ființa ființării și Dumnezeu sau ființă și Dumnezeu), atunci ea este transformată într-o falsă problemă; o confirmare a sa este, totuși, îngăduită: fie la nivelul unor "fenomene anormale" sau al unor "iluzii" ale subiectului uman, fie la nivelul unor "fenomene" extraumane
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are propriile sale limite constitutive, că judecata nu este totul în "lume", că non-judicativul își poate juca un rost. Dar tot din această slăbiciune a timpului urmează și considerarea lui, în unele filosofii și științe, alături de spațiu, drept coordonată a ființării "obiective" sau a celei "subiective". În orizont judicativ, "ființa ca ființă" reprezintă un gând acreditat, posibil prin enunțarea identității cu sine a ființei, aceasta din urmă reprezentând potrivit autorizărilor judicative însăși identitatea absolută. Nu se află însă și "timpul ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta nu poate căpăta un sens deplin, fiindcă transcendența și ierarhia țin, constitutiv, de ființă; ceea ce înseamnă, mai departe, că ea nu este autorizată pentru a reprezenta "ceva", că timpul este numai în măsura în care este alt-ceva decât ființa: și poate fi ființarea conștientă și deschisă (Dasein-ul !). Dar această imposibilitate constitutiv-judicativă poate căpăta și o motivație ontologică, esențială pentru trecerea către ființare (pentru ceea ce mai sus am numit "în-ființare"). Într-un prim moment al acestei treceri veritabil act constitutiv timpul este însăși ființarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că ea nu este autorizată pentru a reprezenta "ceva", că timpul este numai în măsura în care este alt-ceva decât ființa: și poate fi ființarea conștientă și deschisă (Dasein-ul !). Dar această imposibilitate constitutiv-judicativă poate căpăta și o motivație ontologică, esențială pentru trecerea către ființare (pentru ceea ce mai sus am numit "în-ființare"). Într-un prim moment al acestei treceri veritabil act constitutiv timpul este însăși ființarea; e drept, acest prim moment este astfel numai în orizontul tematic ce se zărește de pe acum, cel al ființării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea conștientă și deschisă (Dasein-ul !). Dar această imposibilitate constitutiv-judicativă poate căpăta și o motivație ontologică, esențială pentru trecerea către ființare (pentru ceea ce mai sus am numit "în-ființare"). Într-un prim moment al acestei treceri veritabil act constitutiv timpul este însăși ființarea; e drept, acest prim moment este astfel numai în orizontul tematic ce se zărește de pe acum, cel al ființării, nu și pentru orizontul tematic spart de gând, cel al ființei, pentru a căpăta rost încă un orizont secund de tematizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare (pentru ceea ce mai sus am numit "în-ființare"). Într-un prim moment al acestei treceri veritabil act constitutiv timpul este însăși ființarea; e drept, acest prim moment este astfel numai în orizontul tematic ce se zărește de pe acum, cel al ființării, nu și pentru orizontul tematic spart de gând, cel al ființei, pentru a căpăta rost încă un orizont secund de tematizare pentru "este". De altminteri, gândirea judicativă trebuie să rezolve foarte atent probleme de felul celei pe care tocmai am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
probleme de felul celei pe care tocmai am semnalat-o, fiindcă acestea vizează statornicia și, desigur, întemeierea -uniorizontalismului judicativ. Acesta din urmă nu anulează așa numita diferență de nivel ontologic, chiar "diferența ontologică", luată, deseori, ca diferență între ființă și ființare; dictatura judicativului produce denivelări ontologice tocmai pentru a se feri de multiplicarea necontrolată a orizonturilor tematice, adică de conținuturile absolut diferite ale unor întruchipări (constituiri obiectuale) ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri obiectuale) ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția mea în continuare, dar nu în sine, ci în cadrul discuției despre cele trei întruchipări noetice posibile prin fenomenul în-ființării verbului ("este"-lui) de către timp: ființare, ființa ființării și ființa, despre care am vorbit și mai devreme (și în ordinea în care reducția judicativă le așează, potrivit timporizării (temporale a) lui "este"). Nu trebuie uitat faptul că se află în mișcare, încă, reducția judicativă și că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția mea în continuare, dar nu în sine, ci în cadrul discuției despre cele trei întruchipări noetice posibile prin fenomenul în-ființării verbului ("este"-lui) de către timp: ființare, ființa ființării și ființa, despre care am vorbit și mai devreme (și în ordinea în care reducția judicativă le așează, potrivit timporizării (temporale a) lui "este"). Nu trebuie uitat faptul că se află în mișcare, încă, reducția judicativă și că judicativul "s-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la două aspecte: formal (S P) și alethic (verb-timp); mai cu seamă nu trebuie slăbită ideea după care timpul este "fenomenul" sub care se (re)prezintă dictatura judicativului, fiindcă și cele două aspecte ale acesteia au fost reduse la timp. Ființarea, ființa ființării și ființa își vor căpăta sensurile doar în orizontul acestei reducții a dictaturii judicativului la timp. O singură problemă rămâne în discuție, dintre cele enumerate: reflexivitatea temporală a ființării deschise către Celălalt. De fapt, am putea desface această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]