2,158 matches
-
fost observat clinic și experimental că AMI își modifică diametrul la necesitățile de debit. Remodelarea a fost observată la animal (câine): îngustare la debit mic, dilatare la debit mare, creștere în grosime la debit mic. Remodelarea arterei radiale (AR): la fistulele arterio-venoase pentru dializă în câteva luni s-a observat o creștere de 6 ori a debitului și de 1,4 ori a diametrului intern. Permeabilitatea AR la BAC la 5 ani a scăzut dramatic (5 din 6 AR ocluzionate) la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
multe trepte în funcție de complexitate cazului (fig. 2.2) [183]. Treapta 1. Probele ventilatorii sunt efectuate în raport cu particularitățile pacientului. Nu pot fi efectuate la pacienții în stare gravă, în urgențe, la cei cu traumatisme toracice sau pneumotorax spontan, la pacienții cu fistule bronșice. Pacienții cu patologie chirurgicală toraco-pulmonară care nu au modificări respiratorii la efort (exemplu, tineri 40 ani, afecțiuni benigne) nu necesită nici o investigație specială dacă intervenția chirurgicală nu este de mare amploare. Acestea devin din ce în ce mai complexe pe măsură ce există modificări ventilatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
a mortalității post-chirurgie toraco-pulmonară. Pregătirea respiratorie Complicațiile respiratorii în primul lot au fost de 22%, și acelea ușoare, față de 60% grave în lotul fără pregătire respiratorie [177]. O serie de complicații țin de actul chirurgical în sine, cum ar fi fistulele bronșice, altele au terapie medicală și pot fi într-o oarecare măsură prevenite. Cele mai frecvente sunt atelectaziile, pneumoniile și insuficiența respiratorie sau altele mai rare cum sunt edemul pulmonar postpneumonectomie sau torsiunea unui lob pulmonar. Toate sunt potențial generatoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
și atunci se utilizează cele de dreapta. Intubația selectivă pentru bronșia dreaptă (fig. 2.6 b) urmează aceleași etape ca și în cazul celei endobronșice stângi. Aceasta este recomandată atunci când este contraindicată intubația bronșiei stângi: stricturi sau tumori endoluminale, secțiuni, fistule sau compresiuni extrinseci (tumori, chiste aeriene gigante, anevrism de aortă, transplant pulmonar stâng). Atunci când examenul bronhoscopic preoperator descrie o distribuție normală a arborelui bronșic drept se preferă SLD de dreapta în cazul pneumonectomiei stângi. Având în vedere posibilitatea obstruării bronșiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
anestezici volatili. HFJV reprezintă totuși o metodă care nu trebuie să lipsească anesteziei moderne din chirurgia toracică fiindcă utilizarea tehnicii, deși complexă, este mult mai largă cum ar fi în rezecțiile bonhoscopice cu laser sau montarea stenturilor traheale, în chirurgia fistulelor bronșice largi ș.a. Alături de HFPPV și HJFV mai există o tehnică de ventilație cu frecvență înaltă, ventilația cu oscilații cu frecvență înaltă (HFO), în care mici volume de gaz sunt administrate cu 600-3000 cicluri/min, fără jet [24]. Puțin folosită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
folosită în anestezie, cu excepția unor anumite cazuri în pediatrie. Alte tehnici anestezice. Se descriu o multitudine de tehnici de asigurare a schimburilor gazoase în cursul anesteziilor, utilizate în situații speciale sau la copil. Astfel în situații de obstrucții complete sau fistule, la copil, se poate apela la mijloace de oxigenare extracorporală de tip ECMO (extracorporal membrane oxigenation) sau la by-pass cardio-pulmonar [132]. Avantajele sunt de partea ECMO care evită anticoagularea și permite să fie continuată și în postoperator. Ambele metode sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
fie pe cale intravenoasă fie cu inhalator volatil. Preferăm să intubăm în acest moment pe cale orală până deasupra stenozei traheale, cu sonda flexo-metalică de dimensiunea traheei normale, care se menține „în așteptare”. Anestezia este continuată intravenos sau combinat - intravenos și inhalator. Fistulele eso-traheale comportă câțiva timpi în plus față de tehnicile enunțate anterior, timpi care reclamă obligatoriu intubația traheii distale prin câmpul operator pentru realizarea suturii esofagiene și a plastiei cu lambouri din mușchii subhioidieni. De obicei pacienții sunt traheostomizați iar timpii ventilatori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
iar timpii ventilatori sunt cei enumerați în cazul stenozelor traheale cu traheostomie. Dacă nu există stenoză traheală atunci recuperarea din anestezie se realizează pe canula de trahostomie care se va suprima ulterior. Dacă stenoza traheală coexista atunci, simultan cu repararea fistulei, se realizează și rezecția și reconstrucția traheei (fig. 2.13). Pentru abordul traheei inferioare se preferă toracotomia laterală dreaptă. Pentru asigurarea confortului chirurgical optim, ideal ar fi intubația selectivă cu sondă cu lumen dublu, tip Robertshaw de stânga. Acest lucru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
lobare superioare nu afectează ventilația, dar se previne, având în vedere durata operației și manipularea mediastinului, alunecarea sondei și blocarea bronșiei lobare stângi. Și aici analgezia peridurală toracică asigură cel mai bun control al durerii în postoperator, iar în cazul fistulelor eso-traheale sau eso-bronșice se poate apela la ajutorul HFJV. Monitorizarea intraoperatorie trebuie să fie complexă, inclusiv cateter venos central, pentru aprecierea statusului volemic și arterial pentru aprecierea schimburilor gazoase și a echilibrului acido-bazic. Recuperarea din anestezie se face frecvent cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
retenție lichidiană extracelulară: edeme, hepatomegalie congestivă, ascită și revărsat pleural. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CU DEBIT REDUS Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac anterograd insuficient. Exemple: embolism pulmonar acut masiv, cardiomiopatie dilatativă. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DIASTOLICĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură spontană în venele iliace) [1, 4, 7, 10, 25, 27, 33, 34]. Examinări paraclinice Diagnosticul imagistic reprezintă diagnosticul de certitudine al sindromului de anevrism aortic abdominal și urmărește detectarea acestuia, marimea lui, complicațiile legate de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
precizarea debutului manifestărilor, respectiv a modului de evoluție a acestora [1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen (sclerodermie, dermatomiozită, LES, periarterită nodoasă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de genunchi semiflectat în efort pentru a preveni sau a ușura durerea. Un alt semn este asimetria membrelor. Ea se produce fie prin subțierea unei extremități, datorită atrofiei maselor musculare (sindrom de ischemie periferică cronică) sau prin tumefierea unei extremități (fistulă arterio venoasă, congenitală sau dobândită). b. Fizionomia bolnavilor în fazele avansate se caracterizează prin suferință fizică profundă, teamă, neliniște și disperare. c. Constituția nu este în legătură directă cu afecțiunile arteriale, dar există o predispoziție a picnicelor pentru tulburări metabolice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
operațiile de by-pass), anevrismul disecant (care apare de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne, producând clivarea pereților datorită pătrunderii sângelui în grosimea peretelui aortic), anevrismul arterio-venos (erodarea de către anevrismul arterial a unei vene de vecinătate și constituirea unei fistule care permite trecerea sângelui din arteră în venă). Manifestările clinice Anevrismele sunt adesea asimptomatice. Când comprimă un nerv sau o venă, pot provoca dureri sau o insuficiență venoasă. Simptomatologia depinde de localizare, mărime și evoluție. Când anevrismul este superficial, se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Evidențiază semnalul de intensitate înaltă în T1 și T2. Examenul ecografic pune diagnosticul prenatal de chist bronhogenetic. Echografia transesofagiană are indicație în chistul paraesofagian [46]. Bronhoscopia evidențiază compresiunea extrinsecă a arborelui traheo-bronșic, prezența de secreții purulente sau sanguinolente, vizualizează eventuala fistulă chisto-traheală sau chisto-bronșică. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extrinsecă asupra esofagului, cu mucoasă intactă. Compresiunea extrinsecă se mai întâlnește în: chistul gastroenteric, leiomiomul esofagian, fibromul esofagian și lipomul esofagian. La biopsia aspirativă percutanată se constată celule mezoteliale, limfocite, histiocite, celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nu conține țesut parietal chistic. Citologia lichidului si analizele biochimice nu pot sprijini diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic. Biopsia aspirativă transbronșică nu este indicată, pentru că prezintă risc de infecție și refacere a chistului [69]. Complicații evolutive Ele sunt: infecția chistului, fistula chisto-bronșică, hemoragia intrachistică, sindromul de VCS, aritmiile cardiace, stenoza de arteră pulmonară, malignizarea. Tratament Chistul bronhogenetic simptomatic În chistul bronhogenetic mediastinal se recomandă rezecția chirurgicală prin toracotomie [61, 69] sau prin chirurgie asistată endoscopic [49]. Se practică excizie totală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
adult melena. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică pune în evidență o opacitate mediastinală cu dezvoltare mai frecventă în hemitoracele drept, ca și prezența de anomalii de coloană vertebrală . Radiografia esofagiană baritată arată deplasare esofagiană. Nu apare comunicare esofag-chist. Uneori se evidențiază fistula chisto-gastrică cu traiect transdiafragmatic. Scintigrafia cu Technețiu 99 evidențiază prezența mucoasei gastrice în peretele chistului. Complicații evolutive Cea mai importantă complicație este apariția ulcerului, ce poate evolua cu: hemoragie intrachistică, melenă, perforare în mediastin, perforare în cavitatea pleurală, perforare în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
poate evolua cu: hemoragie intrachistică, melenă, perforare în mediastin, perforare în cavitatea pleurală, perforare în pulmon, cancerizarea (adenocarcinom de tip gastric). Tratament Se recomandă excizia chirurgicală completă +/- excizia traictului fistulos tras diafragmatic. Uneori se asociază rezecția pulmonară, în caz de fistulă chisto-pulmonară, sau distrugere supurativă pulmonară. Chistul pericardic Apare ca un defect al separării cavității celomice (pleurală și pericardică). Topografie Se dezvoltă în unghiul cardio-frenic drept, cel mai frecvent. Alteori apare în zona supra-pericardică. Poate prezenta comunicare cu sacul pericardic (aspect
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mai frecvent după transplantul segmentar, probabil datorită unui flux vascular scăzut prin arteră și calibrului mare al venei splenice de drenaj, și este răspunzătoare de pierderea a 5-10% dintre grefe (14). Încercările de a preveni această complicație includ crearea unei fistule arterio-venoase distale în timpul transplantului și bineînțeles, tratament anticoagulant postoperator de lungă durată. Hemoragii peritransplant. Sepsis local, frecvent mai ales după drenajul enteric, prin fistulizarea sau dezunirea anastoomozei ducto-enterice, sau prin necrozarea unor mici zone de țesut transplantat. Rejetul grefei, impune
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
rinichi afectați pot fi măriți de volum sau ambii micșorați, (iii) ambii rinichi afectați, unul mărit de volum, celălalt mic. Se pot asocia cu malformații ureterale de tip obstructiv; acestor malformații li se pot adăuga și altele: defect septal ventricular, fistule traheo-esofagiene, meningomielocel lombosacrat. Microscopic, chiștii apar ca mase dezordonate, de dimensiuni variate (diametru de la câțiva mm la câțiva cm). Ocazional, formațiuni epiteliale papilare sau polipi pot proemina în cavitate. Aspectul caracteristic este de ducte dilatate focal (ducte primitive, imature), tapetate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt totdeauna pozitive, hemoculturile sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1. Cauzele majore de febră la bolnavii cu ADPKD sunt: infecția renală, infecția sistemului colector produsă de calculi, infecția chiștilor hepatici, angiocolita, diverticulita, infecția fistulei arteriovenoase la bolnavii dializați, alte localizări infecțioase, pulmonare, digestive (11). Prin contrast, la infecția chiștilor renali: uroculturile sunt adesea negative (deoarece chiștii nu comunică cu tubii), hemoculturile sunt frecvent pozitive și terapia convențională este puțin eficace (11, 17); la ecografie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se dezvoltă mai târziu, nu există încă criterii ferme (16). Diagnostic ecografic diferențial al ADPKD (5, 12): hidronefroza poate fi confundată de operatori mai puțin experimentați cu ADPKD, deoarece rinichii au dimensiuni mari, dar conturul este neted; malformațiile vasculare intrarenale (fistule arteriovenoase, anevrisme) pot fi recunoscute prin examinare ecografică Doppler; tumorile renale cu importantă componentă chistică obligă la examinarea extrem de minuțioasă a parenchimului renal adiacent imaginilor anecogene și a conturului intern al chiștilor; limfoamele pot determina leziuni nodulare renale multiple, hipoecogene
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
deshidratarea țesuturilor. Prin evoluție, afecțiunea poate da complicații destul de grave: mucoasa devine roșie, congestionată, cu puncte sângerânde la cea mai mică atingere. Urmează apariția unui exudat purulent și sanguinolent, hemoragii brutale, stenoză (Îngustarea unei porțiuni de colon), perforații ale intestinului, fistule anale, inflamații articulare, artrite, infecții dermatice grave, boli hepatice sau oculare, anemie accentuată și cașexie (slăbirea rapidă a organismului cu topirea masei musculare). Rectocolita ulcero-hemoragică constituie un risc mare de cancerizare. Tratamente naturiste Sunt eficiente speciile de plante medicinale recomandate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
maligne exfoliate). Indicații importante se pot deduce și din evoluția altor afecțiuni ca: rectocolita ulceroasă, stenoza intestinală, polipoza intestinală, diverticuloza, tumora inflamatorie apendiculară și prezența hemoroizilor interni. Complicațiile cancerului de colon constau din: hemoragii grave, perforații paratumorale, ocluzie, peritonită, stenoză, fistule, infecții secundare și metastaze. Dacă nu se intervine chirurgical la timp, evoluția spre sfârșitul fatal este de 6-12 luni după diagnostic. Cancerul rectal este o boală destul de frecventă având ca simptome inițiale hemoroizii interni, sindromul rectosigmoidian, jenă la defecare, constipația
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vasului) sau sacciforme (afectează doar o porțiune a peretelui aortic și comunică printr-un colet cu lumenul), iar pseudoanevrismele, doar sacciforme. Evolutiv, anevrismele se pot complica prin ruptură, hematom intramural, disecție ( anevrism disecant ), tromboză și, mai rar, inflamație, formarea de fistule aorto-venoase sau aorto-enterice, embolizare periferică și infecție. La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]