1,339 matches
-
-mi plac, din același motiv, nici inteligențele reduse la strângerea unor obiecte, nu-i înțeleg pe colecționari, deși îi respect, și mai ales pe colecționarii de pictură, îi simt aproape de sufletul meu. Dar cred că mintea nu trebuie îmbâcsită cu fleacuri, nici cu obiecte, fie ele de preț, nici cu povești despre obiecte. Prefer o minte populată de întrebări, uneia aglomerate de informații. Erudiția mă uimește, mă lasă perplex; dar în această perplexitate este puțină admirație. Niciodată nu mă plictisește o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mania lor de a fi la curent cu toate taxele, datoriile de întreținere, chiriile și chiar cu contribuțiile la biserică. Acest obicei perturbă, trebuie să recunoaștem, echilibrul civic la care aspirăm cu toții, pentru că restul cetățenilor sunt nonconformiști, neacordând atenție acestor fleacuri. Pensionarii au și urâtul obicei de a-și manifesta nemulțumirea față de nivelul scăzut al pensiilor. Cu pensiile lor mici ("altele nu ne putem permite", precizează guvernul), pensionarii, după ce își achită datoriile, se plâng că nu le ajung banii. Dar ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și, curios, nu-și permit să înjure în public, respectă un număr de autorestricții și au atâtea bizarerii încât par să se izoleze în virtuale compartimente speciale, separându-se de restul lumii care se comportă normal; nu se jenează de fleacuri, se poartă firesc, vara în șlapi și slip, chiar când se află la instituții sau la biserică; am abandonat, cum se spune, "marafeturile". Ce-i rău dacă bolnavii de la Sfântul Spiridon se plimbă toată ziua prin centru în pijama? Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în fața legii, nici la moarte. O frunză suspectă Foarte romantic; dimineața am găsit o frunză aurie pe parbrizul mașinii. Foarte sentimental, mi-am zis; și cam demodat, deoarece astăzi nu mai este potrivit să ne încurcăm în sentimente și alte fleacuri. Nu trebuie să observ o biată frunză. Dar frunza există, o frunză de toamnă, aurie, turgescentă și, vrând-nevrând, trezind niște sentimente nelalocul lor într-o luni dimineața, când oamenii serioși se duc la lucru, iar alții, încă mai serioși, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Cam desuet, cam romantic... Ei și? Nu-i mai autentică decât o mie și una din creațiile scrâșnind a inovație care ne sar în ochi acum? Toamna este o tristă-fermecătoare stare de trecere. Nu știu câtă disponibilitate are sufletul actual pentru aceste fleacuri eterne... Alte versuri, alți oameni, alte poveți, alte amintiri, alte închipuiri... cine mai citește o scrisoare căzută din cer pe aripile unei frunze verzi, aurii, galbene, cu infinite nuanțe intermediare? Ce întâmplare! Când am ajuns acasă, după-amiază târziu, mă aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru a le stoarce milioanele și a le jefui bijuteriile. Oricine va analiza obiectiv toate faptele și va avea grijă să se informeze asupra tuturor împrejurărilor despre care nu s-a putut scrie nimic (consilii de miniștri, discuții pornite din fleacuri, intrigi, calomnii, etc.), va ajunge la aceeași concluzie categorică: Lovitura de stat a lui Antonescu, plănuită din timp, n-a avut nicio legătură cu greșelile (unele reale, altele născocite) ale legionarilor, ci a fost pornită exclusiv din dorința bolnavă de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură" (poziția socială îl obsedează pe Lăcusteanu), Aristia e "un smintit, profesor de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința poporului și tiraniile boierilor sunt "fleacuri", Iancu Brătianu este "un ciocoi din cei răsculați", și el cu toți ai lui sunt "vagabonzi", "ștrengari", "mitocani". La 1848 Lăcusteanu era de părere că rebeliștii trebuiau puși "sub judecată la minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o lume întreagă îmi găsește calități și ca om și ca preot. (!?!ă De ce nu vrei să judeci cum judecă o lume întreagă? De ce nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Simon de Seyncte Lyse, alias Senliz, care s-a măritat cu Matilda, fiica lui Waltheof, Conte de Northumberland, Northampton și Huntingdon"; apud Martin 1865: XVII; vezi și Brackett 2008: 65; a fi înrudit cu Contele de Northampton nu era un fleac, de vreme ce acesta din urmă se știe că a sosit în Anglia împreună cu Wilhelm Cuceritorul; Hare 1911: XI). Titlul pompos în engleză al documentului era următorul: An account of the family of the De Bergham, from the Norman Conquest to this
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
august 1964, când am stat și la izolare. Nu mi-au spus de ce, dar am aflat când am fost eliberat, că de la niște denunțuri, că am dat țigări, am primit țigări, i-am dat pastă de dinți la altu’, chestii, fleacuri... Dar, că veni vorba de izolare, interesant e că primul lucru ce l-a desființat comandantu’ care a venit după Goiciu a fost izolările, care fuseseră făcute ad-hoc, adică erau niște gherete din lemn, cu o fundație turnată din beton
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e lineară, monotonă. Cine se plînge de așa ceva crede prea mult în clișee. E adevărat, sînt zile cu plafon jos, dar și zile cu plafon înalt. E adevărat, de asemenea, și că tendința mediului local e de a coborî la „fleacuri”, totuși nu staționăm în ele. „Discuțiile de băieți”, amuzante sau grotești, care prelungesc în unii din noi amintirea internatului școlar, alternează cu discuții miezoase, inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat de ce-o să mănînce trebuie să fie linotipistul care în loc de Phoenix 1 km (titlul unei cărți de proză a lui Dumitru Ignat) a scris „Phoenix un kilogram”! E o greșeală de care îmi interzic să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așa, destul de repede, un fel de meșter, fără să fi zăbovit cît trebuie în stagiul de ucenic. Consecința e o imaturitate prelungită dincolo de limita celor patru decenii de viață pe care le am, vizibilă în faptul că mă ocup de „fleacuri”, mă laud cu „diletantismul” meu (sfidîndu-i pe „specialiștii” dogmatici, mărginiți), „mă împrăștii” sau trec ușor peste lucruri ce-ar trebui aprofundate, răspund uneori la vorbe înainte de a le fi ascultat. *O vitrină de cofetărie, una a unui magazin de vinuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mitocăniei asupra celorlalți. După ce s-a „descărcat”, deschide sertarul biroului, scoate o sticlă de votcă și anunță că „face cinste”. Dacă l-ai întreba cum rămîne cu terfelirile de adineaori, s-ar arăta teribil de mirat: „Lasă, domnule, astea-s fleacuri muierești: nu ți-am spus că eu nu sînt ranchiunos, nu țin la supărare” etc. *Carmen a interpretat din nou, cu variațiuni, tema odi et amo: „Eu sînt nevasta de protocol; cealaltă (Ortansa) e amanta. Bietul, e asediat de ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îngrijorări ce depășesc mult îndrăznelile. *Mi se reproșează lenea: pierd timpul cu diverse lecturi și nu fac nimic ce-ar putea să aducă bani. Nu sînt nici productiv literar, nici întreprinzător în alt domeniu, eficient pecuniar. Dau o atenție exagerată „fleacurilor cerute de redacție”, pe care (să fiu sigur!) nu le citește nimeni, în loc să mă ocup, ca alții, de cărți. Concluzia (formulată de însăși fiică-mea) e că: „Unul ca tine n-ar fi trebuit să aibă o familie supradimensionată”. Îi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
socialismului, au militat pentru „vremurile noi”! Urîtă „răsplată”! * Sînt lucruri care n-ar trebui să I le raportăm lui Dumnezeu. Din contră, ar trebui să-L rugăm să nu le vadă. Îl invocăm prea des, îl sîcîim pentru chestiuni minore, fleacuri, iritări de moment. Înainte de a ne livra mica nemulțumire, penibilul nostru litigiu instanței Sale, ar fi bine să lămurim lucrurile între noi, sau înainte de a-I cere ceva banal, să încercăm să facem singuri acel ceva. Un model pentru felul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o aibă». Încercam să privim dincolo de aceste mișcări de flux și reflux, în căutarea a ceva deosebit și mai stabil. Adoptam, în sfîrșit, ceea ce am numit aproape imediat «punctul de vedere al lui Dumnezeu». Pentru Dumnezeu un an e un fleac iar un secol o clipită” („O lecție de istorie”, în „Tribuna”, nr. 35, 1 septembrie 1988). Aplicat congreselor, conferințelor, consfătuirilor, acest „punct de vedere” ne-ar ajuta să privim cu răbdare multe din imperativele și certitudinile conducătorilor actuali: „Nu au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a tulbura, ani la rând, liniștea atât de necesară acestei culturi, că toate acestea, până la urmă, nu fac altceva decât să lovească în ceea ce pretinde domnia sa că apără azi, adică în chiar interesele statului român? Căci nu e tocmai un fleac să devină fapt de notorietate internațională că un membru al CC al PCR, un deputat în Marea Adunare Națională, un membru corespondent al Academiei, un laureat al Premiului Herder nu se dă în lături de la furt (de la plagiat, adică), de la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
exersez un pic. În momentul acela aveam într-un buzunar trei monede de cinci sute și optsprezece de o sută de yeni, iar în celălalt șapte de cincizeci și șaisprezece de zece. În total, trei mii opt sute zece yeni. Un fleac pentru sistemul meu de calcul. Mi se părea chiar mai simplu decât dacă mi-aș fi numărat degetele de la mâini. Mi-am proptit, satisfăcut, picioarele în podea și m-am rezemat de peretele din oțel inoxidabil, cu privirile ațintite la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
le agăț. Am lăsat funia deoparte și am decis să mă ridic în mâini. Trupul îmi atârna greu, lespedea era plină de sânge și foarte alunecoasă. Nu pricepeam de ce era așa, dar nici n-aveam timp să mă gândesc la fleacuri. Mi-am atins rana de colțul stâncii și am avut senzația că iar mă tăia cineva cu cuțitul. Parcă mă călca intenționat în picioare... mă călca până-mi făcea praf trupul, mintea, propria-mi existență. Cu toate astea, reușeam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să mă întorc după bunicul. Nu mă deranjează, dar s-ar putea să te viziteze Simbolatorii sau cei din Sistem. Mă bucur de multă popularitate în ultima vreme. Și nici nu se încuie ușa. — Nu-ți bate tu capul cu fleacuri. Poate avea dreptate, mi-am zis. Fiecare știe mai bine ce are de făcut. Al treilea tren a venit dinspre Shibuya. A trecut chiar prin fața noastră. Am închis ochii și am numărat în gând. Am ajuns la paisprezece când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
închipuit niciodată că voi simți atâta plăcere într-un spălat”), nervozitatea omniprezentă („N-ar fi toate așa de rele dacă tata n-ar fi așa de nervos. E atât de nervos încât mi-e teamă de-o catastrofă. [...] Pentru orice fleac se enervează la culme și...”). în această situație incredibilă „tinerețea își cere drepturile”, cum îmi spunea Reicher Gertrud, altă supraviețuitoare a Holocaustului: nu putem să nu observăm frumoasele descrieri ale naturii, care nu-s simple descrieri, ca-n Alecsandri („Doi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
foarte modernă, a început să-mi placă din ce în ce mai mult Nichita Stănescu... A.V. Să mai ascultăm puțină muzică..., de aici, din poezia dumneavoastră. Cântec naiv Afară plouă laic și-aș vrea să fiu aici Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie, Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici După ce-au lins smântâna, slup-slup din farfurie, Și-aș spune-ncet, dă-mi mâna, și poate că mi-ai da-o, Cu sufletu-n ruină, ca-n vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
e o răzbunare politică a adversarilor. Și iar ajungem de unde am plecat la punctul 2. 5) Foarte prezentă e și metoda subtil-comparativă „ba pe-a mă-tii”. Ceilalți au cazuri mai grave de corupție, incompetență etc., așa că de ce să discutăm fleacul ăsta, n-avem lucruri mai bune de făcut? V. Punctul 3. Doar e evident că totul e o răzbunare politică a adversarilor. Și iată-ne din nou la punctul 2. 6) Dacă omul Nostru e în încurcătură, se mai poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]