3,813 matches
-
se reîntoarce la epoca Cruciadelor, la influența pe care Așezămintele regatului Ierusalim (Assises de Jerusalem) o culegere de norme juridice privind obligațiile și drepturile clasei feudale a avut-o "asupra societății feudale a Europei și asupra concepțiilor sale politice"33. Florentina Căzan 34 a cercetat și argumentat influențele și schimbările produse în lumea occidentală în urma contactului cu Orientul. Urmare a desfășurării Cruciadelor, spiritul novator s-a manifestat pe mai multe planuri, mai întâi în structura statelor latine apărute în Orientul Mijlociu. Cruciații
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Marele ducat al Toscanei 427 Florența, al doilea caz tipic de Republică după Veneția, a depins inițial de marchizii de Toscana, reorganizându-se sub formă de comună în jurul anului 1130, statut recunoscut de împăratul Frederic Barbarossa în 1183. Organele "comunei florentine" erau: un Consiliu de 12 persoane, recrutat dintr-un grup restrâns de familii nobiliare și patriciene și un Consiliu de 100-150 de cetățeni fruntași. În secolul al XIII-lea s-a intensificat lupta între familiile nobiliare și patriciene vechi, ai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și popolo minuto (clasa inferioară). Câteva familii bogate din Florența își disputau întâietatea: Ricci, Albizi, Alberti, Medici. Aceștia din urma devin practic stăpâni din anul 1434. După moartea lui Lorenzo Magnificul (1492), în timpul căruia s-a desăvârșit trecerea de la Republica florentină la tiranie sau la Principatul medicean, de câteva ori florentinii nemulțumiți i-au alungat pe Medici. Oligarhia patriciană își exercita autoritatea prin mijlocirea Signoriei, organ colectiv de conducere a statului. În 1531 se restabilește puterea familiei Medici la Florența, proclamându
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
société féodale, 2o Edition, Paris, 1927. Cam, Helen Maud, The International Comission for the History of Representative and Parliamentary Institution, în "Etudes", XI, Recueil de travaux, III, Louvain, 1952. Castellan, Georges, Histoire des Balkans (XIVe-XXe siècle), Fayard, Paris, 1992. Căzan, Florentina, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, Edit. Academiei Române, București, 1990. Cernovodeanu, Paul, Țările române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973. Cihodaru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ibidem, p. 87-91). Modelul a fost recepționat de Bizanț și însuși bazileul a ieșit din imobilitatea sa rituală. Pentru amănunte privind "bazele corporative ale regimului constituțional bizantin" (reprezentare semicorporativă), a se vedea Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 41-46, 190-191. 37 Florentina Căzan, op. cit., pp. 143-144. 38 Ch. d'Eszlary, op. cit., p. 191. 39 Apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 14. 40 Ibidem. 41 Florentina Căzan, op. cit., p. 146. 42 A se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, C.H.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale regimului constituțional bizantin" (reprezentare semicorporativă), a se vedea Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 41-46, 190-191. 37 Florentina Căzan, op. cit., pp. 143-144. 38 Ch. d'Eszlary, op. cit., p. 191. 39 Apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 14. 40 Ibidem. 41 Florentina Căzan, op. cit., p. 146. 42 A se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, C.H.Beck, București, 2008, pp. 17-27 (Congregațiile). 43 Cu privire la suveranitate: Bertrand de Jouvenel, Despre suveranitate, Paris, 1955, passim; Gh. Bichicean, Bazele științei politice, Edit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
condiția fizică precară a poetului, prin această atitudine prea puțin reverențioasa pregătind calea spre numeroasele scrieri ale apologeților ce au urmat. Probabil că fără lipsa de respect a lui Thovez, fără acea modă a unui leopardism superficial, fără detractări, revista florentina ' La Voce' nu ar fi reușit să proclame mai tarziu, atât de răspicat, unicitatea și actualitatea poeziei maestrului, data de legătura dintre literatura și viața, iar rondiștii, în frunte cu leopardistul Cardarelli nu ar fi putut să sublinieze extraordinară lecție
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intelectuali în viața politică, pasivitatea lor așadar, avea să genereze în scurtă vreme cel mai elitist chip al ermetismului aristocratic, de neclintit în fața valurilor istoriei. În acest context mai larg apărea, ca moștenitoare a experienței vociene, rondiste și barettiene, revista florentina 'Solăria' (1926 -1934) fondată de Alberto Carocci.115 Se plasa la granița dintre cele două extreme: claustrarea în spatele cuvântului scris și deschiderea spre tendințele europene. Cu toate că autorii ei acordau atenție cu precădere noilor orientări din literatura epocii, trecutul nu fusese
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei' și director al prestigioasei instituții culturale Cabinetul științific și literar Gian Pietro Vieusseux. În paginile ei sicilianul a publicat o seama de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
I/ 1932). În edițiile solariene Quasimodo și-a tipărit în 1930 primul volum, intitulat Ape și pământuri. Tot atunci Montale l-a recomandat pe tânărul lui prieten noii publicații genoveze 'Circoli', care prin mobilitatea colaboratorilor păstra legături strânse cu revista florentina 118. Liguricii militau pentru strângerea legăturilor cu literatura europeană și doreau că foaia lor să umple golul lăsat de 'Solăria', care acordă mai puțină atenție noii poezii.119 Prin urmare s-a dedicat, cel puțin în primii ani de apariție
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
XX; propunându-și să evidențieze exemplaritatea versurilor leopardiene, ele se distanțau de tonul și subiectul analizelor rondești.122 Elaborat în primele două decenii ale secolului trecut, curentul ermetic a ajuns la apogeu în anii treizeci patruzeci și în paginile publicației florentine 'Campo di Marte', aflate sub conducerea lui Alfonso Gatto și Vasco Pratolini. Revista ce reînnoda firele discursului european al 'Solăriei' i-a reunit pe Montale, Giuseppe De Robertis și pe alți supraviețuitori vocieni și solarieni, dar și pe mai noii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în Oboi scufundat. Dată fiind faima lui Giuseppe Ungaretti, pare firească opoziția constantă, în general plină de deferenta față de acesta, practicată de celelalte nume mari ale literaturii din prima jumătate a secolului trecut: de Eugenio Montale, genovez ajuns în sfera florentina, dar și de Salvatore Quasimodo, sicilian călător prin peninsula. Tonul utilizat de Quasimodo și de prietenii și susținătorii săi în referirile la Ungaretti din paginile revistelor sau din corespondență epistolara avea să degenereze în accente polemice numai după publicarea volumului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cercata nelle notti cieche della tua luce. Tu risorgerai, tu risorgerai sempre più bella; mă l'amico tuo cadrà deforme e abbandonato cadavere senza risorgere mai più. După anul 1823 Foscolo e tot mai prezent în canturile leopardiene pisane, recanateze, florentine, mai cu seamă în marile idile. Scrisoarea poetului din Zante din 20 noiembrie 1797 ce conține imaginea soarelui și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în ultima epistola anunță fragmentul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece, 2009 Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) TIBERIU BRĂILEAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Sisteme economice EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 SUMAR PREFAȚĂ 7 CUVÎNT ÎNAINTE 13 1. TEORIA GENERALĂ 15 A SISTEMELOR 15 1.1. Legea negantropiei 15 1.2. Sisteme și sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mihai Eminescu serie nouă, nr. 22 (84) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BLAGA, VIRGINIA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu / Virginia Blaga Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 97897337-1846-8 821.135.1.09 Eminescu, M. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
AlinaIuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Redactor: Simona MODREANU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232410427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 Tiberiu Brăilean, Sisteme economice, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) ANDREU SOLÉ (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 2000 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Andreu Solé Creatori De lumi Posibilele și imposibilele noastre Traducere din limba franceză de Cristina Hermeziu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În ordinea apariției pe scenă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Iași, Junimea, 2009 * Sportès, Morgan, Tout, tout de suite, Fayard, 2011 * Vann, David, Sukkwan Island, Gallmeister, 2010 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 " CENTO FRANCHI et CENT FRANCS, dans la neige tu es marrant
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre infinit (1924), Mister (1926): Pentru ea, care se înconjura în palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau acel lampadar Fiat Lux o femee cu o cruce în mână, care se lumina iar Storck acea Evă, Tentație, Salomea. De la principesa Maria au fost adoptați acești doi artiști și ca sculptori ai palatului regal"338. Mărci ale secession
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau anglo-saxonă. În Europa estică, ea seamănă mai mult cu originalul, fiind pictată cu părul negru și uneori cu tenul mai închis la culoare. Tinerețea rămâne însă o constantă a tuturor reprezentărilor iconografice, indiferent de perioadă 117. Madonna Lactans (artă florentină, sec. XV) Fecioara Maria și fecioarele-martir, ca paradigme ale feminității, erau personaje populare în cultura medievală vestică târzie. Reprezentările lor apăreau pe vitralii, picturi și sculpturi pentru oamenii de rând și pe manuscrise înluminate ori colecții hagiografice pentru aristocrație. Cultul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
p. 7. 115 Ibid., p. 10. 116 Ibid., p. 7. 117 Vezi Beryl Schlossman, Objects of Desire (The Madonnas of Modernism), Ithaca și Londra, Cornell University Press, 1999, și Megan Holmes, ,,Disrobing the Virgin: the Madonna Lactans in Fifteenth Century Florentine Art", în Picturing Women in Renaissance and Baroque Italy, Gerladine A. Johnson și Sara F. Matthews Grieco (ed)., Cambridge, Cambridge University Press, 1997, pp. 167-195, pentru o descriere și o analiză interesante ale Fecioarei Maria, incluzând reproduceri după icoane în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
the Training of Young Women in Late Medieval England", în Katherine Lewis, Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit., p. 26. 140 Ibid., p. 28. 141 Vezi Megan Holmes, ,,Disrobing the Virgin: The Madonna Lactans in Fifteenth Century Florentine Art", în Geraldine A. Johnson și Sara F. Matthews Grieco (ed.), op.cit., pp. 167-195, în care aceasta discută reprezentări ale Madonnei Lactans de Lorenzo Monaco (c. 1420), Carlo de Camerino (c. 1380) și Masolino da Panicale (c. 1425). 142 Vezi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Vianu, Alexandru, Istorie universală contemporană 1939-1945, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Pe lângă cauzele obișnuite: cauzele geo-politice, așezarea geografică țară insulară sau continentală
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ultimul fanariot la ultimul Caragiale Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LAVRIC, DUMITRU De la "ultimul fanariot" la "ultimul Caragiale" / Dumitru Lavric. Iași : Junimea, 2015 Conține bibliografie ISBN 97897337-1886-4 821.135.1-4 Redactor: Simona MODREANU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Culegere computerizată: Mircea OPREA Corectura: Laurențiu LAVRIC Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu) (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Rebreanu și Yoknapatawpha?", în Steaua, XXI, 1970, nr. 11. Todorov Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Magdalena Boiangiu, Editura Univers, București, 1973. Toma Ion, "Categorii socio-geografice în toponimia din Oltenia I. Oiconimele", în Studii de onomastică, IV, 1987. Vișan Florentina, "Titlu figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4. Zalis Henri, Naturalismul în literatura română (Contribuții bibliografice), Biblioteca Centrală Universitară, București, 1983. Romanul românesc în interviuri, O istorie autobiografică, I-II, antologie, text
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]