1,348 matches
-
însă succes la Vicksburg; un singur cuirasat confederat improvizat i-a obligat flotila de 38 de nave să se retragă în iulie 1862. Deși un comandant extrem de agresiv, Farragut nu era prea cooperant. La asediul Portului Hudson, planul era ca flotila lui Farragut să treacă pe lângă tunurile confederate cu ajutorul unei diversiuni terestre a Armatei Golfului, comandată de generalul Nathaniel Banks, care avea să înceapă la ora 8:00 am în ziua de 15 martie 1863. Farragut a hotărât unilateral să mute
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
să mute orarul operațiunii la ora 9:00 pm în seara de 14 martie, și și-a început trecerea pe lângă tunuri înainte ca forțele terestre unioniste să fie pe poziții. Astfel, atacul necoordonat a permis confederaților să se concentreze pe flotila lui Farragut și să producă daune masive navelor sale de război. Grupul lui Farragut a fost obligat să se retragă după ce doar două vase au reușit să treacă de tirul de artilerie al bastionului confederat. După ce a supraviețuit acestei încercări
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
încercări, Farragut nu a mai luat parte la bătălia pentru Port Hudson, iar generalul Banks a fost lăsat să continue asediul fără susținere navală. Armata unionistă a mai lansat două atacuri majore asupra fortului, ambele fiind respinse cu pierderi mari. Flotila lui Farragut a fost dispersată, dar a reușit să blocheze gurile Red River cu cele două vase rămase; nu a putut patrula eficient însă secțiunea din fluviul Mississippi dintre Port Hudson și Vicksburg. Decizia lui Farragut s-a dovedit a
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
și "Task Force 44" într-un punct stabilit la 593 km sud de Guadalcanal. Cam în același timp, patru avioane de vânătoare F4F Wildcat de pe "Yorktown" au interceptat un avion de recunoaștere de la Baza Aeriană Yokohama care făcea parte din Flotila Aeriană 25 cu baza în Insulele Shortland și l-au doborât la 20 km de "Task Force 11". Echipajul nu a putut să trimită un mesaj înainte ca avionul să se prăbușească, dar, pentru că nu s-a întors la bază
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
a plecat mai apoi la peste 200 km pe malul Suezului pentru ca să aranjeze livrarea de provizii pentru cei 2.500 de arabi și cei 700 de prizonieri otomani din Aqaba. În scurtă vreme, orașul-port a fost ocupat și de o flotilă anglo-franceză, (vase de război și hidroavioane), care urma să-i sprijine pe arabi în acțiunile lor ofensive. Spre sfârșitul aceluiași an, arabii au întreprins raiduri de mică amploare împotriva pozițiilor otomane pentru sprijinirea atacului de iarnă al britanicilor împotriva liniei
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
Lisabona la 9 martie 1500 la orele prânzului. Cu o zi înainte, ei fuseseră centrul unei ceremonii de drum-bun compusă dintr-o liturghie și o sărbătoare cu participarea regelui, curții și a unei mulțimi mari. În dimineața de 14 martie, flotila a trecut de Gran Canaria, cea mai mare insulă din arhipelagul Canarelor. A continuat drumul spre Capul Verde, o colonie portugheză aflată pe coasta Africii de Vest, unde a ajuns la 22 martie. A doua zi, un "nau" comandat de Vasco de Ataíde
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Relatarea descoperirii lui Folger a fost transmisă Amiralității—în care se menționa descoperirea poziției reale a insulei la 25° 2' latitudine sudică și 130° longitudine estică, dar această redescoperire nu era cunoscută lui,Sir Thomas Staines, care a comandat o flotilă de două vase (HMS "Briton" și HMS "Tagus") a Marinei Regale, care a descoperit insula la 25° 4' S la 17 septembrie 1814. Staines a trimis un grup pe țărm și a scris un raport detaliat Amiralității. În noiembrie 2009
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
a soldat cu ocuparea Țărilor Românești de către armatele țariste până la 1856. În timpul războiului ruso-turc din 1828-1829 toată partea de nord a Dobrogei a fost ocupată de trupele rusești. Cu această ocazie, 18.000 de turci, 200 de tunuri moderne, întreaga flotilă dunăreană a otomanilor au căzut în mâinile rușilor și 65 de sate au fost rase de pe suprafața pământului. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a însemnat o grea lovitură și pentru multe localități mari din Dobrogea. Încă de la începutul lui, toate fortărețele
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
Moldavia să se împreune și să facă amândouă un prințipat”, iar „cârmuirea acestor întrupate provinții să fie slobodă a-și face cel puțin 25000 de oaste regulată după tactica evropienească, pentru paza sa, cea dinăuntru și din afară, și o flotilă măcar de 25 de vase într-armate, iarăși evropienească, pentru siguranța negoțului său de pe Dunăre”. Deși Poarta Otomană și celelalte imperii limitrofe au descurajat asemenea inițiative, atât în Muntenia cât și în Moldova s-au constituit corpuri de oaste, în
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
celor de pe chei, care erau împiedicați să ajungă la bordul navelor aliate. Un cargobot japonez a descărcat marfa și a preluat refugiați, pe care i-a dus în portul Pireu. Un număr mare de refugiați au fost salvați cu ajutorul unei flotile oraganizate de activistul umanitar Asa Jennings. Există cercetători care dau alte versiuni ale evenimentelor. Ei afirmă că turcii au interzis la început navelor străine să intre în port să preia supraviețuitorii, dar mai apoi, sub presiunea britanicilor, francezilor și americanilor
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
construit corăbiile din filmele "Răpirea fecioarelor", "", "Der Seewolf" și goeleta Speranța din filmul serial "Toate pînzele sus". Prin Decretul nr. 331 din 7 martie 2008, președintele Traian Băsescu i-a acordat comandorului în retragere Marin Deboveanu gradul de contraamiral de flotilă în retragere. Filmul "Răzbunarea haiducilor" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.930.612 de spectatori. El se află astfel pe locul 19 în topul celor mai vizionate film românești
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
suferit o înfrângere catastrofală. Amiralul lui, Abantus, a fost învins de fiul lui Constantin, caesarul Crispus, deși acesta din urmă dispunea de o flotă mai redusă. După această victorie, Constantin a trecut în Asia Mică. S-a folosit de o flotilă de vase de transport pentru a evita armata inamicului, care, condusă de proaspăt numitul coîmpărat al lui Licinius, Martinian, păzea coasta la Lampsacus. După distrugerea forțelor sale maritime, Licinius a evacuat garnizoana din Byzantium, care s-a alăturat armatei sale
Bătălia de la Chrysopolis () [Corola-website/Science/323700_a_325029]
-
limba sumeriana pentru a o reconstitui și a o folosi pentru a-și impune dorințele sale omenirii. Printre descoperirile sale se numără și nam-shub-ul lui Enki, pe care îl protejează cu orice preț. Hiro ajunge la Pluta lui Rife, o flotila masivă de refugiați organizată în jurul iahtului personal al lui Rife, fostul portavion USS "Enterprise". Juanita s-a înfiltrat deha în caravană maritimă pentru a-l detrona pe Rife. Y.T. a fost capturată de acoliții lui Rife și a fost
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
eșec fundamental în a aprecia valoarea inspirației - și, implicit, a literaturii însăși." Pluta, adunătura de vase care aduc bieții asiatici în California, seamănă cu "Armada Speranței" descrisă în românul lui Jean Raspail "Le câmp de saints" (1973), în care o flotila mare transporta milioane de săraci indieni spre sudul coastelor Franței; în accepțiunea lui Rorty, Pluta este emblematica pentru distrugerea finală al oricărui sens al comunității în Statele Unite: "În "Snow Crash", legătura dintre Statele Unite și restul lumii este simbolizata de cea
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
a unei operații de desant maritim. O altă grupare de lovire era compusă din crucișătorul "Vorasilov" și distrugătoarele "Soobraziteli" și "Smaslennai" cu misiunea de dezvoltare a succesului atacului grupării de cercetare-lovire formată din distrugătoarele mari de 3000 tone, conducătoare de flotilă "Moscova" și "Harkov", care urma să atace rezervoarele și trenurile de carburanți de la Palas și din port. Atacurile navelor trebuiau susținute cu bombardamente ale aviației. Grupul de cercetare-lovire a navigat spre raionul de atac cu viteza de 24 noduri. Pentru
Distrugătorul Moscova () [Corola-website/Science/324134_a_325463]
-
organizat de Colegiul Național de Apărare. În anul 2009, a obținut, titlul academic de „Doctor în Științe Militare” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, cu lucrarea „Securitatea aeriană în contextul globalizării”, având ca îndrumător pe rectorul universității, generalul de flotilă aeriană "Florentin Râpan". După absovirea școlii miltare de ofițeri a fost repartizat ca pilot de MiG-21 la regimentul de aviație de vânătoare dislocat pe aerodromul Deveselu, comandat de colonelului Ștefan Varia. În anul 1990 a fost mutat ca pilot vânătoare
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
mai mare, ceea ce s-a și intimplat. Îmi propun să mențin unitatea la standardul pe care îl are, Baza de la Bacău fiind una dintre cele mai bune din țară.” În luna septembrie a aceluiași an, a fost numit comandant al Flotilei 90 Transport Aerian, dislocată la baza aeriană de la Otopeni. Începând cu acest an și-a încheiat cariera de pilot de vânătoare devenind, de pilot de aviație de transport, după absovirea cursului de trecere pe aeronava C-130 Hercules. La data
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
an și-a încheiat cariera de pilot de vânătoare devenind, de pilot de aviație de transport, după absovirea cursului de trecere pe aeronava C-130 Hercules. La data de 25 octombrie 2009 a fost avansat la gradul de general de flotilă aeriană (cu o stea). La data de 1 octombrie 2010 generalul de flotilă aeriană Ștefan Dănilă a fost mutat în Statul Major General, fiind numit în funcția de locțiitor al șefului Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. Numirea pe acestă
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
aviație de transport, după absovirea cursului de trecere pe aeronava C-130 Hercules. La data de 25 octombrie 2009 a fost avansat la gradul de general de flotilă aeriană (cu o stea). La data de 1 octombrie 2010 generalul de flotilă aeriană Ștefan Dănilă a fost mutat în Statul Major General, fiind numit în funcția de locțiitor al șefului Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. Numirea pe acestă funcție îl făcea eligibil pentru funcția de șef al Statului Major General, conform
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
o vibrație la structură ce se dovedește a fi periculoasă pentru pasageri, având drept consecință pierderea unui mare număr de pasageri. Când a pornit în ultima sa cursă din rada portului New York, "Queen Mary" a fost însoțită de sirenele unei flotile și de 12 elicoptere, iar primarul orașului New York a înmânat comandantului un medalion din partea orașului. În anul 1967 compania Cunard a anunțat că nava "Queen Mary" urmează a fi scoasă din serviciu ca fiind nerentabilă, urmând a fi destinată altor
RMS Queen Mary () [Corola-website/Science/325164_a_326493]
-
februarie 1917, ofițerii sunt dezarmați și executați la baza navală din Kronstadt. Serghei abia reușește să fugă cu Anna. Între timp, un grup de oameni care și-au schimbat însemnele navale țariste cu o cocardă revoluționară roșie, sosesc la sediul flotilei lui Kolceak din Sevastopol și cer ca toți ofițerii să-și predea armele. Pentru a evita vărsarea de sânge, Kolceak le ordonă subordonaților să asculte de noile autorități. Cu toate acestea, el își aruncă sabia în mare mai degrabă decât
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
final, cerând întregul Coridor de această dată. Când Polonia a refuzat să predea teritoriul vizat, ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop a declarat că au fost rupte orice punți de negociere. Pe 30 august, Marina poloneză și-a trimis flotila de distugătoarea spre Anglia, executând așa numita Operațiune Peking. În aceeași zi, mareșalul Poloniei Edward Rydz-Śmigły a anunțat mobilizare generală a trupelor poloneze. Asupra sa s-au exercitat presiuni de către francezi pentru revocarea ordinului, ei mai sperând încă într-un
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]
-
război ce fuseseră deținuți in lagărele Sarețki și Darnițki și al căror număr exact nu este cunoscut. Locuitorii Kievului au fost impresionați în mod deosebit de execuția la 10 ianuarie 1941 a circa o sută de marinari ai batalionului Dneprovsk din flotila Pinsk, care înainte de fi împușcați la Babi Iar, au fost târâți pe străzile orașului,dezbrăcați și legați cu sârmă ghimpată. Apoi au fost omorâți la Babi Iar și 621 de membri ai organizației naționaliste ucrainene OUN, între care, la 21
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
victorii confirmate. A zburat până în 1954, când a fost trecut în rezervă cu gradul de locotenent-comandor. Victor Stănescu (n. 16 octombrie 1904, Redea - d. 27 martie 1985). Brevetat la Școala Militară de la Tecuci în 1928. În 1929 este repartizat la Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. La începutul celui de al Doilea Război Mondial este repartizat ca instructor la Ghimbav, unde suferă un accident grav cu un avion Nardi FN-305 în urma unei pene de motor
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
invalid. Gheorghe Bordeanu (n. 24 februarie 1901 - d. 25 august 1979, Brașov). Brevetat în 1924 la Școala Militară de la Tecuci, fiind coleg de promoție cu Gheorghe Gherasim. În 1937 este avansat căpitan și primește comanda Escadilei 1 Vânătoare PZL din Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]