1,746 matches
-
punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile între celule și matricea extracelulară Se realizează prin hemidesmozomi și contacte focale. Contactele focale sunt alcătuite din integrine, fixate de citoschelet cu ajutorul unor proteine intermediare numite vinculină, talină, paxilină și altele și proteinele matricei extracelulare (fibronectină, colageni, laminine și vitronectina). Hemidesmozomii sunt similari, cu diferența ca interacțiunile au loc între alte caderine și fibronectină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
inadecvată, - Evenimente microvasculare legate de reperfuzie, - Leziuni miocardice induse de generarea de radicali liberi de oxygen, - Eșecul reperfuziei unor zone de miocard nesusținute de vase coronare graftabile [32]. Studii de RMN sugerează că cele mai multe necroze în acest context nu sunt focale, izolate, ci difuze și localizate la subendocard. Biomarkerii utilizați pentru IM peri-procedural sunt CPKMB și Troponinele [32]. Cele de mai sus pot fi și cauze ale rezultatelor încă neconvingătoare ale BAC în IMA. Clasificarea clinică a infarctului miocardic acut Tipul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
VS normală, fără diabet zaharat - nivel de dovezi A. 4. Un inhibitor de trombocite GP IIb/IIIa este în general recomandat pentru pacienție AI / IMNSTE supuși PCI - nivel de dovezi A. Clasa II a 1. PCI este acceptabilă pentru leziuni focale de grefe venoase safene (GVS) sau stenoze multiple la pacienți cu (AI / IMNSTE) sub terapie medicală și care nu sunt candidați potriviți pentru reoperații - nivel de dovezi C. 2. PCI (sau BAC) sunt acceptabile pentru pacienți cu AI / IMNSTE și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
? = ? ? = 1 ? . difracția pe o rețea optică: Pe rețea cade un fascicul de lumină paralel monocromatic, perpendicular pe rețeaua R, iar cu o lentilă convergentă L se proiectează radiațiile, pe un ecran E aflat în planul ei focal. Pe ecran se vor observa un șir de maxim și minim ce alternează. În P0 se obține un maxim luminos, după care de o parte și de alta, maxime de intensități din ce în ce mai slabe, iar între aceste puncte de maxime diferite
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de la dioptru la imagine; x1 - distanța de la dioptru la punctul luminos; n1 și n2 - sunt indicii de refracție a celor două medii și R → raza diotrului sferic 2) a doua formulă fundamentală este . Se mai numește mărime liniară (transversală). distanțele focale a dioptrului sferic: 1) Când x1 = - ∞ (matematic), punctul luminos se găsește la - ∞ și razele luminoase care vin vor fi paralele cu axa optică principală și imaginea se va forma în focarul F2 (focar imagine) la distanța VF2, adică . 2) Când
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și razele luminoase care vin vor fi paralele cu axa optică principală și imaginea se va forma în focarul F2 (focar imagine) la distanța VF2, adică . 2) Când x2 = ∞ (matematic), rezultă imaginea se formează la infinit, iar distanța , numită distanță focală obiect și egală cu VF1: dioptrul plan: suprafața ce desparte cele două medii diferite de indicii de refracții n1 și n2 este plană. În acest caz R = ∞, iar cele două formule fundamentale sunt: ?. forma imaginilor în dioptrul plan: a
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fizice din formulele fundamentale: R1 și R2 - sunt razele de curbură ale fețelor lentilei; n - indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o lentil: a) pentru x1 = ∞ (matematic), rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
indicele de refracție a substanței din care este construită lentila x1 - distanța de la obiectul luminos la lentilă x2 - distanța de la lentilă la imagine f - distanță focală. formula lentlei când se găsește într-un mediu de indice de refracție n’:distanțele focale de la o lentil: a) pentru x1 = ∞ (matematic), rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că f2 = f1 , dovedind că o lentilă are două focare, situate de o parte și de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rezultă din prima formulă fundamental: b) pentru x2 = ∞ (matematic), obținem . Din relațiile pentru f2 și f1, deducem că f2 = f1 , dovedind că o lentilă are două focare, situate de o parte și de alta și la egală distanță, încât distanța focală se va calcula cu formula: pentru cazul când lentil se află în aer sau vid. formarea imaginilor în lentil: a) lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos față de lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de observator, a căror imagine se formează pe retină. În același timp ochiul se rotește în orbita sa, astfel ca axa optică să se îndrepte către obiectul privit. Din punct de vedere optic, ochiul este o lentilă convergentă cu distanța focală variabilă și dă imagini reale pe retină. În repaus, ochiul normal are planul focal - imagine pe retină pentru obiectele depărtate. Punctul cel mai depărtat, care se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rotește în orbita sa, astfel ca axa optică să se îndrepte către obiectul privit. Din punct de vedere optic, ochiul este o lentilă convergentă cu distanța focală variabilă și dă imagini reale pe retină. În repaus, ochiul normal are planul focal - imagine pe retină pentru obiectele depărtate. Punctul cel mai depărtat, care se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu ochelari ce posedă lentile cilindrice sau prismatice. instrumente care dau imagini virtuale: 1. Lupa este o lentilă convergentă, cu distanța focală mică (2 - 10 cm), ce servește pentru detectarea obiectelor luminoase mici. Obiectul AB se așază între lentilă și focar, iar imaginea A’B’ este virtuală, dreaptă și mărită. Notăm OM = a distanța la care se găsește ochiul observatorului iar imaginea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aceiași axă principală. schema optică a microscopului: Obiectul AB se află în exteriorul focarului F1, însă foarte aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Obiectul AB se află în exteriorul focarului F1, însă foarte aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete: astronomice și Galileo - Galilei. luneta astronomică: Părți principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Acesta este compus din glande tubulare scurte sau lungi, tapetate de celule care variază în înălțime de la cuboidale la înalte, în formă de coloană, și care seamănă aparent cu epiteliul biliar. Cam o treime din adenocarcinoamele bine diferențiate prezintă diferențieri focale intestinale și conțin celule caliciforme și neuroendocrine [1,4,5] . Adenocarcinoamele veziculei biliare tind să fie mai slab diferențiate și prezintă o desmoplazie mai redusă decât corespondentele lor de la ductele biliare extrahepatice. Majoritatea adenocarcinoamelor veziculei biliare sunt imunopozitive la antigenul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
din 1935, Jakobson definește opera poetică drept "un mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă" (1973: 147), și dezvoltă reflecția asupra modului în care o dominantă "apasă asupra unei structuri" (1973: 146): Dominanta se poate defini ca un element focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea este cea care garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem mereu prezent în minte acest adevăr: un element lingvistic specific domină opera în întregul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
constituite la intersecția liniilor de forță sau a elementelor independente utilizate drept repere azimutale, permit reperajul și accentuează ierarhia peisajului. De aceea, orice acțiune la nivelul unui astfel de punct va influența profund clasificarea sau încadrarea peisajului (caz particular: punctul focal sau azimutal); c) efectele de contrast, permit identificarea elementelor și atrag atenția. De aceea, apariția sau adăugarea unui element contrastant în peisaj poate influența puternic perceperea acestuia (spre exemplu o construcție monumentală); d) factorii de ambianță prin maniera în care
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
intepretare topografice/azimutale și vizuale; observare directă prin tehnica viewshed; prelucrarea informației cu ajutorul soft-urilor S.I.G.(practică alternativă). Intepretarea peisajului se bazează pe o piramidă având centrul de perspectivă și baza formată dintr-un triunghi de pe fotografie. Izocentrul sau punctul focal al piramidei a fost ales pe un reper liniar ușor de identificat, vizibil la distanță foarte mare. Scopul principal este de a vedea potențialul peisajului analizat obiectiv pentru teritoriului studiat prin prisma celor trei dimensiuni cunoscute: planul apropiat, planul mediu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]