1,627 matches
-
revolverul. — Dacă ne ataca, trăgeam în ei. Indignarea era generală, dar nimeni nu îndrăznise să sufle. (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11 862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 260 * Eram în tribuna ziariștilor când a vorbit. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11911, 31 decembrie 1922, p. 1). ** A avut un discurs strălucit, dar lipsit de căldură. (Id., ibid., pp. 1-2.) *** Debutul lui Tache Ionescu fusese așteptat cu nerăbdare în Parlament. Faima talentului său demonstrat la Paris îl precedase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sau încep să se afirme în această perioadă: în presă încep condeie noi să se manifeste. George Ionescu, cu care am fost coleg de clasă, este la Paris, unde urmează cursurile. Sub pseudonimul Gion începe să publice periodic câte un foileton literar în ziarul Binele public. Stilul lui căutat, răzgâielile lui literare îl fac simpatic, dar, în același timp, nu-i dau o înfățișare serioasă. Gion este în literatură aceea ce a fost și în relațiile sociale: un om amabil, simpatic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe dracul de coadă și scrie puțin și greu. Fiindcă Caragiale producea cu o nemaipomenită dificultate. Pentru cuvântul acesta n-a putut niciodată face carieră în presă. Scrisul în toate zilele era un lucru cu neputință pentru dânsul. (Id. ibid., foiletonul LI. AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1023, pp. 1-2.) II. documentar constituția româniei din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 și 1884) Miercuri 29 iunie Camera a votat Constituțiunea țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
basmul copilăriei, petrecută în comuna natală Negureni, pe malurile râului Răut (Ozana mea!), care mi-a fost/ i-a fost un adevărat leagăn și undă de... creștere, înțelegere, dumerire etc. Astfel că, peste vreun an, am început să public, în foileton, romanul memorialistic "Copil la ruși". Însă volumul mai cuprinde și trei subiecte de o structură eseistică, în care, însă, de asemenea e prezent filonul autobiografic: "Românii și enciclopedia sufletului rus", "Lista basarabeană", "Gombrowicz: idei și pentru realitatea românească", texte nedelimitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care am ales de motto următoaruele mele versuri: "fluturele se așează/ pe orizontala crucii/ acoperind o cifra/ din anului"... Carte în care să readuc mărturisirile celor trecuți peste apele Styxului... A.B.Am remarcat că, pe blogul dvs., postați, în foileton, jurnalul scris de-a lungul anilor. Dacă ne gândim că deja ați publicat două volume din jurnalul începuturilor, "Student pe timpul rinocerilor" și "Perimetrul cuștii", putem vorbi de o coerență, de o continuitate în scrisul diaristic al lui Leo Butnaru, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
uneori prin ralierea bucuroasă la opinii convergente, cu combaterea, în schimb, a tot ce înseamnă manifestarea bunului plac subiectiv-literaturizant. A.B.La ce lucrează, în prezent, criticul Cornel Regman? De curând, am predat Editurii "Cartea Românească" un volum de critici, foiletoane și articole intitulat Dinspre "Cercul literar" spre optzeciști. Așadar nu e vorba de stabilirea unei filiații între cele două grupări și generații literare, ci pur și simplu de faptul că articolele cuprinse în volum tratează, majoritatea, subiecte legate de opere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
săptămânal (1 mai 1848 - 20 septembrie 1850), cu text bilingv (român și german) având ca redactori responsabili pe Gheorghe și Alexandru Furmuzaki, tipărită la tipografia lui Ioan Ekxardt și fiul. Bucovina folosea alfabetul chirilic și în numărul 1 găzduiește în foileton un documentar despre religie, iar număr de 19 număr are un supliment în care încap nu numai știri politice dar îndeosebi literatură. Suplimentul din 4 - 16 octombrie publică un proiect al drepturilor fundamentale înfățișate Parlamentului austriac de Comitetul constituțional, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai însemnate creații poetice din literatura universală. Ea mișcă cu atât mai mult inimile, cu cât însăși Carmen Sylva spune în prefață: această istorioară este adevărată și s-a petrecut astfel cum este istorisită. (Deșteptarea nr.77/28 septembrie 1903). Foiletonul gazetei este foarte bogat și el este realizat de colaboratori cu talent: M. Teliman, C. Berariu, T. Bocancea, G. Rotică, Sever Beucă - Costineanu, N. Dracinschi, V. Vitescu (V.Vitencu), Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Foiletonul gazetei este foarte bogat și el este realizat de colaboratori cu talent: M. Teliman, C. Berariu, T. Bocancea, G. Rotică, Sever Beucă - Costineanu, N. Dracinschi, V. Vitescu (V.Vitencu), Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul ziarului are și foarte multe reproduceri din scriitori de seamă din suplimentele literare mai cătate... Ca și alte gazete, Deșteptarea a mai avut o rubrică: CENZURAT ori CONFISCAT. „Urgisirea ziaristicii se face nu numai prin confiscare, ci și prin procese
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drapelul regimentului 25 infanterie... (nr.9/27 noiembrie 1932). Numărul 13, ziar scos de Crăciunul lui 1932, cu un editorial „De Crăciun”, scris de dr. C.Jeleriu, redactorul responsabil al foii, cu un sfat „Păziți-vă de netrebnici”, cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marian, Vasile Bumbac și Șt. Ștefurea. Urmare a unui conflict cu conducerea școlii, Teliman iese din învățământ și este angajat la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la Cernăuți, după cum spune Dreptatea nr.580 din 14 decembrie, care comentează: „Se spune că aparține partidului național de sub șefia dlui Maniu, fără a face cunoscut publicului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nemțească, dar ea a adus în țărișoara noastră tot ce avea mai distins neamul românesc de pretutindeni pe care-l considera ca unul și nedespărțit” , scrie Vasile Grecu în Gazeta Bucovinei la 4 aprilie 1919. Și se și explică: excelentul foileton al Bucovinei a fost un început strălucit al literaturii românești din Bucovina, „Junimea Literară”, ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Și se și explică: excelentul foileton al Bucovinei a fost un început strălucit al literaturii românești din Bucovina, „Junimea Literară”, ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crunta și eroica lui pribegie, răspunde nu numai nevoilor 120 materiale și tehnice ale acestor cumplite vremi, ci rămâne, în bună parte, înlocuitorul unora dintre revistele bucovinene, azi (și oare până când?) amuțite.” * Glasul Bucovinei se menține onorabil la nivel cu foiletonul literar zilnic, unde am văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de dl. N. Roșca (a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Week-end, publicitate. O publicație care se citește cu interes. * Lupta Lupta, organul partidului socialdemocrat din Bucovina, apare la 1 mai 1906 și are deviza: „Muncitori din toate părțile unițivă!” Are un program scris într-o românească curată și are în foileton lucrarea „Socoteala” de Al. Vlahuță. 128 Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, apare la Cernăuți la 13 septembrie 1931, ca săptămânal, cu redacția și administrația în strada I. Flondor nr. 24, iar după 12 iunie 1932, „după o întrerupere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că „ cele mai marcante figuri ale literaturii române sunt Mihai Eminescu și George Coșbuc.” * Deși fără de fotografii și semnături la materialele publicate (excepție făcând cele literare), Patria avea rubrici diverse, cu locuri bine statornicite și era agreabilă pentru citit: un foileton literar număr de număr la Foișoara originală a Patriei, informațiuni de tot felul - economice, din zona agricolă, culturală - cu o altă subliniere „Școala și biserica”, știri justițiare, de la cabinetele de lectură, editoriale ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și ziarul Patria, duc o campanie puternică împotriva evreilor, lupta lor având un caracter pronunțat antisemit. Deosebit, Patria întâmpina lupta dezidentă a publicațiilor Gazeta țăranului (martie - octombrie 1909) și Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând la el nume ca N. Tcaciuc, I. Grămadă, Codreanu (Gh. Tofan), Ilie E.Torouțiu, L. Marian, T.Gârlă (Dim. Moldovan) ș.a. * Dimitrie Dan (1856-25 mai 1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost membru al Societății pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și redactor responsabil al ziarului. Aici și-a dezvoltat Teliman salva sa social-culturală, foiletonul care lovea cu nemiluita în societatea contemporană.” (Din „Mihai Teliman - foiletonistul Bucovinei” de V. PașchivschiBănățeanu în Junimea Literară nr.11/12/1925, p.413, Cernăuți). * Sfatul nostru Sfatul nostru, gazetă săptămânală editată de Aurel Huțu, unul din membrii de frunte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen Karst, prof. C. Jemna, prof. I. Guga, Dora Annuș ș.a. Ilustrată, revista încerca să aibă și rubrici corespunzătoare: informații, sport, din lumea celor fără auz, foileton, atenționări, aniversări, reclamă comercială. Apărea în limba română și în limba germană, la Tipografia „Mercur”, Cernăuți, strada Regina Maria nr.27. * Curierul comercial și industrial Curierul comercial și industrial, revistă economică pentru orientarea consumatorului român asupra pieței polone. A apărut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. O. Marcu), istorici și literați (dr. I. Nistor, prof. univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind prezent și aici: „Codrule, codruțule / Ce mai faci drăguțule; / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme a trecut... Începând cu nr.59/1930, redactor responsabil al revistei este ing. N. Pașcovici. Se tipărea la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga s-a vândut...” cu sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul generalului Averescu inclavat în foiletonul „Impresarul unei legende” („care trebuia să fie eroică” și care se lăți „ca un fum de tămâie... pornit din sloaia tranșeelor, din negura satelor devastate și din aspra mizerie a orașelor”... Numărul 4 din decembrie 1923, ca și numărul 5
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fie și numai literatură, ei nu aveau unde să o publice, iar cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1931: „Probabil că iarnaviitoarevoi părăsi India pentru Iran și Mesopotamia”4. Călătorește spre Afganistan, Peshawar, pentru a cerceta colecții de artă greco-budistă, în compania unui tânăr, Arthur Young (alias Swami Jñ³nananda), care cunoaște persana 5, trimite la Cuvântul un întreg foileton despre Hafiz, în care citează traduceri direct din persană făcute „de un bun prieten al meu, persan, din ținutul Khorasabadului”6, iar întors din Himalaya (ianuarie-martie 1931), petrece multe ceasuri erudite cu profesorul de persană Bogdanov 7, întâlniri de care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aviator în rezervă, în revista Pilot magazin. Pagina 184 - Pentru tine am făcut nebunii, tango cu muzica și versurile de Ionel Fernic, înregistrat de Cristian Vasile la Columbia, în 1935. Pagina 186 - citat din jurnalul lui Ionel Fernic, publicat în foileton în revista Cerul nostru, între anii 1938 și 1940. Pagina 242 - titlu de pe prima pagină din ziarul Timpul, 23 iulie 1938. Pagina 245 - știre din ziarul Universul, 25 iulie 1938. Paginile 285- 286 - amintire a lui Petre Gusti. Pagina 289
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]