5,879 matches
-
a făcut ca în stejarul sub care s-au oprit să fie o creangă de vâsc, fapt care a dus la încheierea păcii. Apoi, majoritatea europenilor consideră că vâscul este una dintre cele mai misterioase și magice plante. În concepția folclorică europeană, vâscul este o plantă de leac și farmece, un apărător al vieții, al fertilității și un bun afrodisiac. În acest sens, scandinavii considerau că această plantă veșnic verde aduce noroc și bunăstare. Aceștia vedeau în vâsc o plantă a
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Crezul lui Gheorghe Zamfir Cel mai cunoscut ambasador cultural al României pe cele cinci continente, maestrul Gheorghe Zamfir cu (300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal simfonic, variete și modern) și milioane de discuri vândute, deținător a 120 de discuri de aur și de platină, interpret de geniu la naiul sfânt, compozitor și dirijor, pictor, scriitor și poet, a lansat la Muzeul
CREZUL LUI GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353372_a_354701]
-
propunerile și problemele înaintate. Apar fel de fel de partide, după cum era și interesul personal, nu cel național. Se întâmplă fel de fel de evenimente, societatea nu stă pe loc. Silviu Fusu, tânăr regizor, în vâltoarea acumulării și mediatizării problemelor folclorice, este susținut în vederea creării Teatrului Etnofolcloric ”Ion Creangă”, din Chișinău. Luptă, îngrădit de administrația mancurtă, dar, totuși, obține înregistrarea Teatrului, dându-i dreptul juridic la un statut de Teatru de Stat, al cărui fondator este Silviu-Silvian Fusu. Desfășoară o activitate
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
în conștiința sa drept o machetă redusă în proporție și infinită în simbol. Puțini din TVR au clădit o mai rezistentă interdependență între un profesionist și domeniu, între un om și lanțul unei producții de televiziune. Deasupra tuturor, în ramura folclorică au fost Marioara Murărescu și Elise Stan, iar lipsa amândurora tulbură și nemulțumește deopotrivă. Nici o plecare nu a urmat unei hotărâri personale, iar dacă în ce o privește pe etnomuzicologul regretat nemărginit și neîncetat, Marioara Murărescu, drumul nu-i putea
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
condamna la ireversibilă retragere, un om deplin sănătos, cu spirit efervescent, cu roade de cules dintr-o viață de experiențe și perfecționări, când și așa avem puțini în locul lor și pe nimeni atât de pasionat de producțiile tv cu orizont folcloric, atât de temeinic specializat? În peisajul gândirii multor români e furtună! Și-n furtună s-a găsit de cuviință să se demonteze stâlpii instituției, să i se astupe ferestrele, să i se împletească garduri... Sunt opoziții de neîmpăcat între ceea ce
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
A profesat în învățământ treisprezece ani, pentru ca într-o zi poate prezentă între aspirațiile sale nedescoperite, pentru că nu preferase până atunci muzica populară, prin intermediul colegei de facultate Angela Marinescu să exploreze și să cucerească fascinațiile radioului, ca realizatoare de emisiuni folclorice. Acum este momentul fructificării celor primite de la eminenții profesori pe care i-a avut, Harry Brauner sau Emilia Comișel să valorifice colaborările cu Gruia Stoia sau Teodora Popescu. A urmat pasul cel mare întocmai pe cărarea anume deschisă ei, pe
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
valorifice colaborările cu Gruia Stoia sau Teodora Popescu. A urmat pasul cel mare întocmai pe cărarea anume deschisă ei, pe care a întins-o până la gloria muzicii și spectacolului muzical, așternută cu dale și vegheată de lampadarele aprinse ale muzicii folclorice românești. Și-au preluat luminozitate din raza lor interpreți tineri cum ar fi: Ionuț Fulea, Dinu Iancu Sălăjanu, Ionuț Dolănescu, Mariana Ionescu-Căpitănescu, Andreea Voica, Niculina Stoican, Cornelia și Lupu Rednic, Rodica Anghelescu, Constantin Latărețu, Gelu Voicu. Încununată de spectacolele de
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
scări spre văzduhul Maramureșului. Vulturii îl recunosc și Iza îl scaldă în cristelnița vadului nemuritor. Notarul comunal de la Săpânța a înmânat părinților lui Gheorghe Turda nu un act, ci un stih, pe care ei l-au pus pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui Gheorghe Turda au rodit o viață întreagă și au semințe ce și în pustietăți sterpe, de s-ar împrăștia, ar încolți. Toate l-au
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
peste ispitirile muzicii clasice pe care a studiat-o în Conservator, pentru că palinca de la Săpânța întrece în bunătate gustul berii lui Mozart. Putea maestrul să cânte operă, sigur că da. Sieși nu și-ar fi făcut un rău, dar muzica folclorică maramureșeană, fără cântecele glasului său și-ar fi numărat cântăreții cu unul mai puțin, întocmai acela ce a mutat marginile emisiei vocale la văzduh! Ori, acolo unde ajunge cântecul interpretului Gheorghe Turda e undeva unde locul nu are înțeles, iar
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
înălțimea visului, pe când cele puternice, ca a cântărețului Gheorghe Turda confecționează zburătorii sufletești la care vulturii se prosternă. Ascultând cântecele interpretului Gheorghe Turda nu se poate lăsa loc unei cât de mici nepăsări. Gheorghe Turda e un interpret de muzică folclorică maramureșeană care făptuiește cu vocea farmecul unei zeloase logodiri a vârfului brazilor cu potirul slavei cântecului! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gheorghe Turda. Cântecele, păsări fără trup / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
de o modestie desăvârșită, dar, și de o hotărâre asemenea. Cum, altfel, ar fi reușit să conducă destinele acestei comune încă din anul 1990 și până în prezent? Ei bine, domnul Temistocle Diaconu, învățător de profesie, este fondatorul și coordonatorul Ansamblului Folcloric „Stejărelul” (despre care vei afla mai multe, ceva mai târziu). Este îmbrăcat în costum popular, având drapelul conferit de funcția de primar în verticală pe piept, însoțit de două tinere, de asemenea îmbrăcate în costume populare, cu ștergare frumos lucrate
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
al gloriei mondiale, cunoscut în întreaga lume drept corfă de aur din care a zburat la Montreal pasărea măiastră întronată aici zeiță, Zeița de la Montreal, Nadia! Tot la Onești a sărutat buna ursită cu zefirul și crâmpeiul melosului popular și folcloric, și pe artista Mihaela Gurău, căci Trotușul de umbra munților, iar fetele de frumusețe răpitoare și superbitate, nu sunt sărace la Onești! Personificările idealurilor pornesc cel mai adesea de la un sâmbure de realitate, iar în ceea ce îl pivește pe profesorul
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
Zilele acestea a aparut nr.17, decembrie 2012, care cuprinde un bogat sumar. Revista, cuprinzând eseuri, interviuri, proza, poezie și cronici, este ilustrata de cunoscutul pictor Lazăr Morcan, care semnează coperta și grafică. Remarcam eseul lui Liviu Păiuș despre zona folclorica din Valea Rodnei și balada “Miorița “ din acest areal.Descoperim proza scurtă semnată de Ștefan Vișan, Elenă Buică și Vasilica Mitrea în care sunt oglindite întâmplări ale unor personaje trăitoare în Canada și Japonia. Interviul lui Daniela Voicu luat poetului
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.17-DECEMBRIE 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353007_a_354336]
-
fel de contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
mare ce l-a stăpânit toată viața? Sărmana bucătăreasă necunoscătoare, a spus celor ce au venit să-i ridice trupul neînsuflețit: „Vai ce „creștin” bun a mai fost!”) Autorul articolului cu pricina, pleacă de la faptul că marii cercetători ai miticismului folcloric, „eludează” (ascund deci, cu mult „tact”!) faptul că, crima nu se poate practic justifica... Eu știu însă că o crimă este un act înfăptuit, iar odată ce a fost înfăptuit, actul în sine (fără dorința de a ridiculiza cumva durerea ce
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a convertit vreodată într-un fel de avocat al apărarii Baladelor, în fața mistificatorilor de aparențe, spre mascarea „crimelor” lucrărilor folclorice anonime! Bine, o fi și asta o părere! Eu însă am mai cules una, din cele spuse de Apostolul Pavel: „Sunt lucruri despre care te învață chiar și firea” și deci n-ar fi o prea mare nevoie de cultură
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici. Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la mânăstirile mai sus-amintite. Era vreme noroasă
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și bucurie
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
nesugrumată. Glasul inconfundabil, tremurat de adâncă emoție al realizatoarei emisiunii făcea să vibreze până și brazii, stejarii, firul de iarbă, cântecul păsărilor, cele mai mici făpturi create de Dumnezeu. Imaginile, ipostazele românilor adevărați din toate colțurile țării, din toate zonele folclorice recunoscute dar și din cele descoperite, erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
efervescență, o asemenea emulație artistică, de când s-a înființat televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
mari corifei, interpreți de o virtuozitate greu de atins și egalat. Toți exponenții acestei mișcări artistice de masă, aveau să devină notorii și să poarte în sufletul lor, sămânța sănătoasă a spiritului românesc. Și pe plan local, realizatoarea de emisiuni folclorice Mărioara Murăresc avea să-și afle moștenitorii ei. Conform bunului obicei de a răspunde prezent la orice eveniment, fie pe plan național sau internațional, Fundația ÎMPREUNĂ din Galați, aduce omagii prin iubitorii ei de folclor, fie interpreți, fie doar admiratori
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
cânte cântece de dor, de dragoste, de credință, de patriotism, comparabile doar cu ceea ce cântau, poate, cândva, întâile și frumoasele femei dace. Cântecele Marianei Anghel vin de foarte departe și merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o au
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
propriul farmec și de cântecele-i fermecătoare. Cât de frumos și de adevărat o creiona pe debutanta Mariana Anghel, cu ani în urmă, Mărioara Murărescu: „Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Cu zece ani în urmă, în emisiunea «Tezaur folcloric» debuta o fată de 16 ani. Telespectatorii au remarcat simplitatea cântecului, eleganța costumului, trăsăturile frumoase, așa cum au româncele noastre, dar mai ales ochii... Acolo era o lume și parcă de acolo venea cântecul, de acolo fiecare cuvânt. Glasul era frumos
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
ca acest cântăreț care are înmulțiți anii în urmă să n u-și lărgească repertoriul cu melodii revocate din pastișele muzicii, ori atribuite snopului de cântece care nu este din spic ci din puzderie?! Nu sunt mulți interpreți de muzică folclorică moldovenească în comparație cu interpretele, dar printre cei autentici și de prestigiu sau chiar primul dintre ei este Anton Achiței. El poartă din timp, prin timp și pentru purul și supraviețuitorul folclor de mâine, etosul muzicii populare culese ales din cultura țărănească
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]