1,316 matches
-
lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
, Sabina Cornelia (25.III.1912, Târgoviște - 3.V. 1989, București), folclorist. Învață mai întâi în orașul natal și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1970). Rezultatele cercetărilor proprii le publică în „Demos”, „La Roumanie nouvelle”, „Revista de etnografie și folclor” ș.a. În colaborare cu Iordan Datcu, a elaborat un util instrument de lucru, Dicționarul folcloriștilor (1979). Prin câteva lucrări de referință S., elevă a lui I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, contribuie la alcătuirea tipologiei și corpusului de texte al snoavelor românești, specie a prozei populare foarte apreciată de români pentru aliajul ei original de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
tipologia snoavelor românești, LL, 1972, 1; Dusan Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1; Bârlea, Ist. folc., 554; Ion Taloș, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, CREL, 1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1; Bârlea, Ist. folc., 554; Ion Taloș, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, CREL, 1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
Gaster, Jan Urban Jarník, W. Meyer-Lübke, Gustav Weigand, M. Friedwagner ș.a. Directorul publicației a purtat o amplă corespondență cu specialiști de peste hotare, cărora le trimitea revista în schimbul unor periodice similare sau al altor lucrări din domeniul culturii populare, deosebit de utile folcloriștilor români. Personalități ca Angelo De Gubernatis, Arnold Van Gennep, M. Friedwagner, W. Meyer-Lübke, Kristofor Nyrop, E. Györfy, Adam Fischer ș.a. au făcut ca Ș. să fie apreciată în Italia, Franța, Germania, Austria, Elveția, Danemarca, Anglia, Ungaria, Polonia ș.a. Receptivi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Wexler; 14.XI.1898, Iași - 2.X.1944, Auschwitz), poet și eseist. S-a afirmat în literatura franceză sub numele Benjamin Fondane. Tatăl său, Isaac Wechsler, era meseriaș și agent de asigurări, iar mama sa, Adela, era sora scriitorului și folcloristului Moses Schwarzfeld, colaborator al revistei „Contemporanul”. Frumoasa bibliotecă a bunicului după mamă îi va reveni lui F., trezind în el „nevoia unei lumi mai frumos trăite”. „Am moștenit-o ca s-o continui”, va declara el cu mândrie juvenilă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Române a reprezentat școala la care s-au format și s-au afirmat nu numai lingviști și filologi precum Vasile Bogrea, George Giuglea, G. Kisch, G.D. Serra, Al. Procopovici, Dimitrie Macrea, Ioan Pătruț, Romulus Todoran ori Mircea Zdrenghea, ci și folcloriști precum Ion Mușlea, alături de istorici literari ca Petre Grimm, G. Bogdan-Duică, Ion Breazu, Ion Chinezu, N. Drăganu, Iosif Pervain și de filologi ca Liviu Onu. Cel mai de seamă istoric literar, afiliat grupării în perioada războiului, cu totul deosebit ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943), Liceul de băieți din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în legendă, cât și pentru paleofolclor în general. Prozatorul și folcloristul Eugen Agrigoroaiei a trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966) ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
800 de membri AC de la Iași să-i reprezinte la București, în Sala Operei. El a devenit vicepreședinte cu voturile a doar 24 de membri, căci atâția s-au înscris inițial în PAC Iași. D-l prof. Caraman, fiul marelui folclorist Petru Caraman, a fost ales primul președinte al PAC Iași, pentru că tu, președintele AC, nu ai voit să intri în partid atunci. Apoi, d-l prof. Caraman s-a retras și Dobrescu i-a luat locul, dar pentru o foarte
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile lui Valeriu Bologa, Gh. Bogdan-Duică și Ion Breazu despre interesul unor învățați străini arătat folclorului românesc, ca și paginile lui David Prodan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
ROȘIANU, Nicolae (10.IV.1935, Mateești, j. Vâlcea), slavist și folclorist. Este fiul Mariei Roșianu (n. Morărescu) și al lui Ion Roșianu, învățători. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, face studii liceale pedagogice la Râmnicu Vâlcea (1949-1953) și Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvită în 1958. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
din autori francezi în vogă: Adolphe Philippe D’Ennery, Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]