2,594 matches
-
de relație (Cât despre rezultat, mă interesează foarte tare), reluarea subiectului prin pronume neutru (Rezultatul, asta mă interesează), construcțiile scindate (Ceea ce mă interesează este rezultatul), structurile cu dublă negație nu ... decât (N-a venit decât el). În timp ce toate aceste strategii fonetice, lexicale și sintactice de focalizare sunt comune și altor poziții sintactice, lexicalizarea prin pronume personal a categoriei vide este specifică subiectului. 11 Această ipoteză este susținută și de următoarele exemple, în care absența dublării se justifică prin intenția discursivă a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
De numele lui Maiorescu se leaga impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate / 201 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor / 203 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene / 207
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
La aceasta se adaugă și topii specifici, constituienți formelor artistice. Astfel, diferența prezenței obiectului de artă se multiplică în diferențele pe care obiectul de artă le presupune și le exprimă. În cadrul operei poetice semnul lingvistic este experimentat prin două procedee, fonetic și optic, expresia poeticul stă în diferența presupusă de semnul și de simbolul limbajului. Toate artele prevăd o diferență și o identitate conturată a formei prezenței prin care se produce percepția: în arta picturii și a sculpturii, diferența este dată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
altă parte, schematismul ingardian, complex prin structură, se prezintă sub forma de strata ontologice și are în vedere toate formele operei literare care pot fi distinse ca genuri. Pentru Ingarden straturile ontologice sunt: 1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiilor fonetice ale ordinii înalte ce le determină; 2. Stratul unităților de înțeles; 3. Stratul variațiilor expresiilor schematizate; 4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor34. Singurul strat problematic este cel al ideii ce necesită o înțelegere a rolului pe care "ideea" îl
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
privat de orice stratificare întrucât existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru nu elimină influența anumitor straturi în compoziția sa. În acest fel, cele patru tipuri de straturi impuse operei literare de către Ingarden (formațiile fonetice, unitățile de înțeles, aspectele schematice și obiectivitățile reprezentate) sunt, din punct de vedere estetic, lipsite de un înțeles complet al operei literare 11. Acest lucru implică ideea de "valoare" a operei literare care este redată prin intermediul capacității sale de a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precum romanul, poezia, drama etc. Astfel, schema ontologică a stratificării literaturii se aplică în egală măsură fiecărei forme literare în parte, lăsând loc de apariție unor noi straturi, în funcție de genul literar. 1.1.1 Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior Opera literară este, prin excelență, lingvistică, iar acest lucru duce la identificarea primului strat cu formațiunile limbajului: ritmul melodic asociat cu propoziții sau paragrafe de diferite feluri. La nivelul limbajului, opera literară trebuie înțeleasă ca o construcție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lingvistică, iar acest lucru duce la identificarea primului strat cu formațiunile limbajului: ritmul melodic asociat cu propoziții sau paragrafe de diferite feluri. La nivelul limbajului, opera literară trebuie înțeleasă ca o construcție lingvistică de cuvinte 23 sau propoziții, cu implicațiile fonetice și semnificațiile lor. Prin urmare, valoarea cuvântului este dată de sunet și de semnificație. Textul literar capătă diverse semnificații și interpretări în funcție de mișcarea celor două dimesniuni ale cuvântului. Proprietățile fonetice intervin în construcția cuvântului și a textului literar prin acapararea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o construcție lingvistică de cuvinte 23 sau propoziții, cu implicațiile fonetice și semnificațiile lor. Prin urmare, valoarea cuvântului este dată de sunet și de semnificație. Textul literar capătă diverse semnificații și interpretări în funcție de mișcarea celor două dimesniuni ale cuvântului. Proprietățile fonetice intervin în construcția cuvântului și a textului literar prin acapararea atenției asupra anumitor cuvinte cheie ce oferă o dimensiune muzicală cuvântului. Sunetul nu poate schimba în nici un fel înțelesul cuvântului, dar îi oferă o dimensiune imagistică. Folosirea anumitor cuvinte în cadrul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
stări de comandă, invitație, persuasiune etc. Cuvântul scris își păstrează o semnificație și un înțeles în toate modurile în care este folosit, în tip ce cuvântul vorbit, prin sunet, nu afectează în nici un fel înțelesul său, ci accentuează anumite aspecte fonetice ale sale. Stratul lingvistic joacă un rol important în concretizarea operei literare în două sensuri: primul constituie un element particular în structura sa ca operă, al doilea joacă o funcție personală în alte straturi. Ca element particular, îmbogățește întregul operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în structura sa ca operă, al doilea joacă o funcție personală în alte straturi. Ca element particular, îmbogățește întregul operei prin particularitatea materială a cuvântului care constitue, alături de calitățile estetice, polifonia operei literare. Schimbarea radicală, ca are loc la baza fonetică a cuvântului, poate fi văzută în cazul traducerii limbajului original într-un limbaj secundar. Astfel, calitățile fonetice nu ajută la artisticitatea operei în mod direct, ci ele joacă un rol semnificativ în producerea experienței estetice 24 și, prin urmare, duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
îmbogățește întregul operei prin particularitatea materială a cuvântului care constitue, alături de calitățile estetice, polifonia operei literare. Schimbarea radicală, ca are loc la baza fonetică a cuvântului, poate fi văzută în cazul traducerii limbajului original într-un limbaj secundar. Astfel, calitățile fonetice nu ajută la artisticitatea operei în mod direct, ci ele joacă un rol semnificativ în producerea experienței estetice 24 și, prin urmare, duce la unicitatea operei de artă, adică la valoarea artistică. Calitățile estetice iau ființare în stratul fonetic și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
calitățile fonetice nu ajută la artisticitatea operei în mod direct, ci ele joacă un rol semnificativ în producerea experienței estetice 24 și, prin urmare, duce la unicitatea operei de artă, adică la valoarea artistică. Calitățile estetice iau ființare în stratul fonetic și duc la împlinirea operei literare. În același timp, ele duc la armonii particulare ale caracteristicilor sintetice estetice ce sunt prezente cu ajutorul stratului fonetic. Rolul cuvântului vorbit este, așadar, de tip ontologic prin efortul de care depinde pentru determinarea existenței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
duce la unicitatea operei de artă, adică la valoarea artistică. Calitățile estetice iau ființare în stratul fonetic și duc la împlinirea operei literare. În același timp, ele duc la armonii particulare ale caracteristicilor sintetice estetice ce sunt prezente cu ajutorul stratului fonetic. Rolul cuvântului vorbit este, așadar, de tip ontologic prin efortul de care depinde pentru determinarea existenței stratului lingvistic, dar și prin prezența foneticii în altre straturi, și de tip fenomenologic care face referire la ce funcție îndeplinește pentru subiect când
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
propozițiilor și frazelor. Astfel cuvântul are o proprietate fonetică-semnificativă. Prin arătarea funcțiilor multiple ale conținutului semnificativ al unui cuvânt sau al unei propoziții se oferă un rol semnificativ în cadrul operei literare. Rolul semnificativ se află în strânsă relație cu rolul fonetic al cuvântului. Propozițiile funcționează fie în virtutea performării semnificațiilor cuvântului și ale propozițiilor, creației și formei, fie ca spațiu de apariție al unităților de înțeles, ca entități independente în cadrul operei heterogene, unde se fac simțite în calitățile și proprietățile polifoniei operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de joc, a juca înlocuind termenul de ludus și ludere. Astfel, în franceză avem jeau, jouer, în italiană gioco, giocare, în portugheză jogo, jogar, în română joc, a juca, în spaniolă juego, jugar. Conceptul de ludus a dispărut din cauze fonetice sau semantice. Această transformare a făcut ca prin joc să înțelegem o mișcare sau o acțiune, sens ce ne îndepărtează de la sensul primar al jocului. Prin termenul de joc se acoperă din ce în ce mai mult toate mișcările spirituale. Acest lucru se poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rom. bluză, tricou). Un alt aspect important al anglicismelor este adaptarea fonetica și grafică. Aceasta depinde de momentul intrării în limba, dar și de conștiință lingvistică a vorbitorului. Cunoașterea limbii engleze reprezintă o piedică în adaptarea acestor împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
dar și de conștiință lingvistică a vorbitorului. Cunoașterea limbii engleze reprezintă o piedică în adaptarea acestor împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile locuite de români ridicându-se la peste patru sute, cele mai multe reproduse în transcriere fonetică. Artur Gorovei, care l-a găzduit pe W. la Fălticeni mai mulți ani, a evocat modul cum acesta își desfășura anchetele pe teren: „Timp de cinci ani și-a petrecut lunile de vacanță colindând țările române cu trăsura, din sat
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
de studenți germani spre studierea limbii și culturii populare românești, precum K. Schladebach, Arthur Byhan, Ernst Bacmeister, Martin Block. A urmărit cu atenție revista „Șezătoarea” de la Fălticeni și i-a recomandat conducătorului ei, Artur Gorovei, să publice texte transcrise riguros fonetic. W. a fost foarte apreciat de oamenii de știință din România, N. Iorga, spre exemplu, opunându-l, în 1903, folcloristului „indirect”, „de cabinet”, și elogiindu-i efortul: „Să străbată cineva mai ales județele de la câmp în indispensabila căruță proprie, cum
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
original diferitele tendințe pozitive manifestate pe plan mondial. Astfel, în orele de limbaj și comunicare, accentul se pune pe realizarea comunicării din necesitate, care să stimuleze interesul pentru vorbire, fără să țină seama prea mult de dificultățile articulatorii ale structurilor fonetice. La tehnica vorbirii se exersează, în mod gradat și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
specifice limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții în strânsă legătură cu conținutul lor semantic, în vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului, însușirea articulării nu conduce
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
pe alții. să informăm pe alții. să explicam ceva. să distrăm. să descriem. să convingem, etc. Este nevoie să diferențiem alte două noțiuni strâns legate între ele și extrem de importante pentru comunicare: limba și limbajul. Limba reprezintă totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale și gramaticale) ce dispune de o organizare ierarhică, potrivit unor reguli gramaticale, dobândite social-istoric. Față de individul uman, care reprezintă un summum de însușiri și particularități individuale, limba este un dat obiectiv, nedepinzând de existența în sine a individului, ci
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
judecăți și raționamente fac din actul comunicării un „coeficient personal". Dacă acceptăm că limba este un fenomen extraindividual, atunci limbajul este mijlocit de vehicularea ei. Limbajul presupune transformarea elementelor limbii în elemente proprii, iar pentru aceasta este necesară conștientizarea laturii fonetice, grafice și semantice a cuvintelor. Cu ajutorul limbajului, subiectul uman trece de la structuri semantice simple (cuvinte izolate) la structuri semantice complexe (propoziții, fraze, texte). Preocupat de vasta problematică înscrisă în ecuația comunicare -limbă limbaj, Valer Mare (1985) consideră că între comunicare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]