4,760 matches
-
pentru procesul privirii și al "înregistrării", obturatorul, sursa luminoasă, traiectul) și cronologia actului fotografic (2). "Privirea" romanescă, pornită din unghiul unui spectator, ori, dimpotrivă, din perspectiva generală omnivizionară, construiește geometriile unor arhitecturi imaginare, pline de semnificații. Însăși fidelitatea de amprentă "fotografică" este rezultatul unei aplicate cuceriri spațiale: metodică "luare în posesie" a spațiului și a obiectelor, a imaginii personajelor și a emblemelor vizuale prin care acestea se disting (înfățișarea, îmbrăcămintea, codul vestimentar metonimie sugerînd aerul epocii, înălțimea poziției sociale etc.). Tipologia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dezordonat, curioasă, grăbită, să spunem) pe suprafața fotografiei. Este legitimă, așadar, apropierea între "sugestia cadrajelor descentrate, neconcentrice, ale fotografiei" și căutata "obiectivitate sau neutralitate (actanțială) a imaginii" din opera scrisă. Aspirația literaturii, față cu nesfîrșitele combinații produse în jocul focalizării fotografice, față cu "subiectele decupate, punctele de vedere insolite ale unei stampe japoneze" se îndreaptă și spre opera de montaj -"visînd la texte la fel descentrate, ex-centrate, la subiecte decupate, la <<felii de viață>>" (ibidem). Perspectiva vizuală se edifică în strînsă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și cunoașterii tale. Ca și acel punct mic de pe pînza filmului, acel centru de lumină, care treptat crește, se mărește, se apropie, se desfășoară, lărgește orizontul, cuprinde tot și pe tine deodată." Fără să conțină explicit trimterea la "dispozitivul / filmic / fotografic" ce a generat, în metafora anterior amintită a realismului, un întreg program estetic, personajul îl descrie însă de la un capăt la altul: plasament, focalizare, reglare și invers primirea de către privitor a luminilor "priveliștii", care-l cuprind deopotrivă. Îl includ în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personajului, implicită prin sugestia unui mare organism acoperit de membrana "defensivă" aceeași ceață "care nu s-a rupt", ca o cataractă și care este orașul însuși. Sensurile neverbalizate sînt concordante cu modelul "developării": membrana captînd lumina, plăcile sensibile, retina deopotrivă "fotografică" și vie, metaforă a conștiinței. Paradoxul mecanismului reprezentării ține aici de ipostazierea reciprocă / dublă, ca și privire care se privește, ochi care se "dezvelește" spre existența celuilalt, pe care-l conține și care-l privește, fiindcă Mini este conștiința iubitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
punere în relief, de scoatere din text, din context, tocmai în ideea revelării. Un titlu celebru din filmografia regizorului Michelangelo Antonioni poate fi invocat, spre comparație: Blow up, povestea născută din mărirea "detaliului", din explorarea unui clișeu, a unui cadru fotografic. Că acolo se vede, după examenul amănunțit, arma unei crime, ascunsă vederii obișnuite, constituie nucleul, intriga întregii istorii. "Detaliu" de compoziție narativă ce ne duce cu gîndul la alte lucruri ascunse, implicînd, în simetrie, și miza descoperirii, cu valoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în conștiința noastră. Mai mult, semnificația lor sporește în claritate și infinitezimale nuanțe, fiindcă se scaldă în lumina unei înțelegeri miraculoase, revelatorii. Metafora alteori folosită, chiar preferată a scriitorului, vorbește despre "developare", ca în procesul fotografiei, revelator al "clișeelor", cadre "fotografice" purtătoare ale unui conținut virtual, refuzat înțelegerii, promițător în imaginea întunecată a filmului. La Anton Holban, printre rîndurile căruia se filtrează perceptibil filosofia proustiană a emoției "timpului regăsit", scena aleasă din trecut capătă, cum s-a văzut, contururi mai ferme
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
idei din manualul utilizat). Se scriu la tablă titlul lecției și planul discuției. Se discută modelele de lucru, se solicită argumentări, conexiuni de idei, se fixează noțiuni și observații critice (elevii au primit modele de: dosar critic, dosar cinematografic, dosar fotografic, cronică cinematografică). Elevii vor completa fișele de lucru cu observații despre cele două personaje, Felix și Otilia, și vor urmări secvențe din filmul "Felix și Otilia", demersul didactic interdisciplinar având ca scop analiza comparativa text-film-fotografie. Se va insista pe ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
am fi pierdut o frescă socială captivantă, realizată în stil realist clasicist (nu realist minimalist), prin care o întreagă menajerie de celuloid ni se revelează în toată splendoarea ei irezistibila." (Mihai Fulger, Despre "Felix și Otilia")10 ABORDARE INTERDISCIPLINARA DOSARUL FOTOGRAFIC 11 FIȘA INDIVIDUALĂ DE LUCRU ÎN CLASA FELIX SIMA OTILIA MĂRCULESCU Fiecare elev notează câteva observații personale pornind de la informațiile ce alcătuiesc modelul unui dosar critic. Timp de lucru: 5 minute Se citesc mai multe variante de răspunsuri și se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
multe variante de răspunsuri și se interpretează: 5 minute Secvențe din film în care apare în prim-plan Felix Sima Fiecare elev notează câteva observații personale, pe masura ce se urmăresc secvențe din film, utilizând și informațiile ce alcătuiesc modelul unui dosar fotografic. Timp de lucru: 5 minute Se citesc mai multe variante de răspunsuri și se interpretează: 5 minute Secvențe din film în care apare în prim-plan Otilia Mărculescu Fiecare elev notează câteva observații personale, pe masura ce se urmăresc secvențe din film
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
multe variante de răspunsuri și se interpretează: 5 minute Secvențe din film în care apare în prim-plan Otilia Mărculescu Fiecare elev notează câteva observații personale, pe masura ce se urmăresc secvențe din film, utilizând și informațiile ce alcătuiesc modelul unui dosar fotografic. Timp de lucru: 5 minute Se citesc mai multe variante de răspunsuri și se interpretează: 5 minute 5. Literatura și cinematografia coordonate universale ale valorilor culturale (concluzii) Noile orientări curriculare prefigurează schimbări fundamentale ale întregii activități școlare, printre acestea numărându
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
una din formele cele mai complexe de exprimare a acestui cumul de stări, o formă aproape totală de redare a acestuia, în termeni wagnerieni. Din punct de vedere etimologic, cinematografia înseamnă scrierea mișcării, este înregistrarea unei serii întregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect în mișcare cu o anumită cadența, analiza mișcării și apoi proiectarea acestor imagini pentru a reconstitui mișcarea. Literatura și cinematografia sunt două dimensiuni care se pot intercondiționa, completă și pot intra în relație de complementaritate semiotica
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
rămâne credincios vechii afinități scriitoricești, de tip balzacian sau tolstoian. Apropierea de misterul eternității, de latura tainica a lucrurilor, de momentele fundamentale ale vietii omului, aspirația spre absolut nu se realizează printr-o copiere mecanică a realității, printr-o redare fotografică limitată, lipsită de transfigurarea artistică. Românul Ion face parte dintr-o proiectată trilogie pe tema pământului și a condiției țăranului, urmărită în toată complexitatea. În prima carte a trilogiei este prezentată dramă țăranului ardelean integrat într-o societate pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
autorul intervine, tocmai pentru a induce în eroare cititorul sau a-i da alte piste, spunând despre Fernando: "Vrei să spui că te referi la memoriile lui, faimosul Raport. Eu cred că nu se poate vedea în el un document fotografic al faptelor originale, desi pot fi considerate autentice într-un sens mai adânc. Par mai degrabă momentele lui de halucinații, de delir, momente care erau de fapt prezente permanent în ultima etapă din viața sa, în care aproape că se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sunt, de fapt, tot atâtea trăsături de care animalul ar fi, chipurile, lipsit, și a căror sumă ne îndeamnă să credem că între cele două creaturi se instituie nu o diferență de nivel, ci una de natură. Animalul este negativul fotografic al omului. Pentru această natură aparte (sau pentru această lume aparte) se cereau create, pe lângă "științele reale", și niște științe umane și sociale (sociale, adică tot umane). Dintre numeroasele manifestări ale antropocentrismului, această inflație a cunoașterii în ce privește genul uman, generată
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
reușește să o captureze câteva nopți la rând. Fascinat de fauna sălbatică, pleacă adeseori în călătorii de descoperire în Africa, unde se apropie, observă, fotografiază, bineînțeles, păsări, dar și bivoli, hipopotami, lei, crocodili, șerpi, elefanți și antilope de apă. Vânătoarea fotografică poate fi periculoasă. Se întâmplă, uneori, ca vânătorul de imagini să fie el însuși vânat. În Togo, l-am văzut ieșind dintr-o pădure de verbenacee și țopăind pe cărare, sărind într-o mașină, urmărit de mugetul unui mascul de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
falsitatea. Tot în bâlci se găsește panopticumul, compendiu virtual al artificiului existenței, de o ostentație care îl tulbură pe erou, și tot în bâlci apare și o apoteoză a falsității în înmormântarea de carnaval a copilului circarilor în fața unui decor fotografic strident. Metaforele muzicale descriu constituirea sensului prin imagini ale toarcerii sau limpezirii unei coerențe dintr-o învălmășeală informă care o precede. În cazul primei imagini, partitura muzicală servește drept instrument al interpretării, catalizator ce face posibilă transformarea haosului în ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de Stat al Moldovei, dosar 754/1840-1860, ff. 7, 13. 29 "Albina Românească", XII, nr. 48, 19 iunie 1841, p. 200. 30 Ibidem, p. 201. 31 V. A. Urechia, op. cit., II, p. 165. 32 Între ele se aflau și instrumente fotografice (daguerotipie) de curând inventate, cu care s-au realizat mai multe vederi ale Iașului din acel timp" (apud N. A. Bogdan, op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
orez, ca un cordial, aprind focuri, întind plasele împotriva țînțarilor, scot fluierele. Mîine, în apropierea satului, spre deosebire de Mayrena care a fost Maria I și a distribuit plumb, se vor oferi pomezi și rezerve de chinină. După verificare, instrumentele și materialul fotografic sunt atent ambalate, protejate de ploaie într-o pînză etanșă. Se stinge jarul și se încarcă șeile elefanților. Merg drept înainte. Spre ținuturi nenumite și spre populații furioase, fără viori și fără alexandrini. Direcția e menținută cu busola de marinar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte vizibile asupra teoretizării și practicii discursivității postmoderne. Intertextul, hipertextul sau colajul sunt experimente deja realizate, indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii actuale, cum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
săbiile în ei". Este interesantă substituirea ochiului auctorial cu acela al unor personaje: domnitorul și Moțoc privesc întreaga scenă, primul autentic amuzat, al doilea îngrozit, dar silindu-se să zâmbească în chip ipocrit. Lectorul înregistrează scena ca printr-o lentilă fotografică, neînduplecat fidelă, dar detașată de imaginile redate: "Închipuiască-și cineva într-o sală [...] o sută și mai mulți oameni ucigași și hotărâți spre ucidere, călăi și osândiți, luptându-se, unii cu furia deznădejdei, și alții cu aprinderea beției. Boierii, neavând nici o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
adversari se văd constrânși să se resemneze în fața implacabilului întâmplării. "N-am noroc" sunt cuvintele fatidice pronunțate de popă, care sintetizează deznodământul. O pace stranie descinde asupra vulcanului de pasiuni alienante în momentul în care ochiul naratorului, asemenea unui obiectiv fotografic, închide tabloul hibernal, lăsând doar sunetele unei litanii straniu intonate de protagonist să răsune, mai departe, în urechile tulburate ale martorilor: "Zdrobit de luptă și de gânduri, omul se așeză încet pe pat și privi lung asupra celui țintuit jos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
buzele, rănindu-i-le. Trupul ei necopt se păstrase rece, zvelt, proaspăt. Când simțise sângele, Simina îl culesese însetată". Scena, profund vizuală și tactilă, mizează, primar, pe reacția lectorului și pendulează între erotism și pornografic, mai ales dacă acceptăm definiția (fotografică) a lui Roland Barthes, potrivit căreia "eroticul este un pornografic deranjat, fisurat" (2009: 41), i.e. exclus de pe traiectoria sa denotativă. Dacă următorul capitol este unul care condensează starea de expectativă a protagoniștilor, partea a paisprezecea surprinde starea de surescitare care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al orașului, cum am mai amintit în treacăt, este asociat cu caracterul său tehnic, instrumental. Poate fi vorba și de o tradițională înrudire metaforică a motivului luminii cu cel al rațiunii, dar și de un motiv care ține de arta fotografică: acela că supraexpunerea unei imagini, abundența de lumină, face ca detaliul să nu mai fie vizibil, totul devenind egal, indiferent între cadrele fotografiei. Penumbra, lumina incertă a lămpii, a lunii sau a felinarelor cu gaz spun mai multe despre constituția
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
străină de „brutalitatea“ sau „derizoriul“ imediatului. Opțiunile teoretice se întind de la ideea fotografiei ca simplă redare a naturii, acurată și provenită, cum ar spune W.H.F. Talbot (citat de Oroveanu), din natura însăși, care se desenează pe sine pe hârtia fotografică, și ideea fotografiei ca minciună provenită din selecție sau confuzie a vizării obiectelor. Miza acestor dileme este, arată Oroveanu, aceea a dezbaterii sta tutului de imagine-copie și a regimului secundar în care imaginea, astfel înțeleasă, se plasează. În plus, ipoteza
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este prima prin care se ajunge la realitatea celei de-a doua"7. Din acest punct de vedere, simbolismul reprezintă o depășire a realismului infuzat cu elemente care-l deschid către o dimensiune transcendentă. Refuzul a ceea ce simboliștii numesc "artiști fotografici" precum Bouguereau, Meissonier, Gerveux etc., "Zola ai picturii" (Zolas of painting)8, nu exclude câtuși de puțin utilizarea strategiilor picturii realiste în detrimentul realismului. Jean Moréas, în manifestul simbolist din 1886, publicat în Le Figaro littéraire, consideră ca trăsătură esențială a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]