66,268 matches
-
și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
deux-là (2000) - descoperă un univers de autentică marcă personală, în comunicare cu spectacolul mereu reînnoit, între feerie și derizoriu al "civilizației de consum" contemporane. Scriitorul, "cosmopolit" în cel mai bun înțeles al cuvântului, își situează acțiunile într-un spațiu fără frontiere, în care se călătorește mereu, între Paris și Havana, Saint-Nazaire și Montevideo, pe mările Nordului și ale Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori germanice, iar personajele sale provin, și ele, din locurile cele mai diverse. E o lume
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
al termenului), supradialectală și unitară, nu se precizase încă. Complicatul proces al constituirii normelor unice - temei al caracterului unitar al variantei literare - începe să se contureze cu claritate abia către mijlocul secolului al XIX-lea, la realizarea lui participînd - în pofida frontierelor - oameni de cultură din toate "țările" (inclusiv din Basarabia) unde se vorbea românește. O semnificație deosebită a avut, în procesul de evoluție a limbii române, 1918, anul Marii Uniri: schimbarea condițiilor istorice de comunicare socială a antrenat o modificare a
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
numai emigrarea lor "dispariția" i-a lăsat Annei un culoar liber, pe care altfel n-ar fi avut nici o șansă să meargă. Dincolo de bombardamente, războiul orgoliilor puternice se dă în fiecare. Și moartea circulă și ea, oricum, peste tot, fără frontiere. În final, se găsește un croat și în America, un croat adevărat care știe că sîrbii trebuie împușcați, oriunde ar fi pe lume. Ca să nu se extindă conflictul dincolo de granițele cunoscute, acesta îi omoară pe cei doi artiști bălgrădeni ce
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
într-un anumit moment m-a salvat, căci la Paris s-a suferit de foame. Nu e nici o rușine să ți-o spun. Virgil Micu avea o slujbă și mă invita la masă. Era important. Pînă la Viena trebuia trecută frontiera. Sunt adesea furios împotriva celor care nu realizează ce înseamnă să treci cu piciorul peste graniță. E drept că încă nu erau prea multe miradoare pe frontiera româno-ungară, nici pe cea ungaro-austriacă. Dar, spre deosebire, să zic, de iugoslavi, care
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
slujbă și mă invita la masă. Era important. Pînă la Viena trebuia trecută frontiera. Sunt adesea furios împotriva celor care nu realizează ce înseamnă să treci cu piciorul peste graniță. E drept că încă nu erau prea multe miradoare pe frontiera româno-ungară, nici pe cea ungaro-austriacă. Dar, spre deosebire, să zic, de iugoslavi, care n-aveau de trecut decît o singură frontieră, ca să ajungă în Italia, sau de unguri, care n-aveau, nici ei, decît o singură frontieră ca să ajungă în
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
realizează ce înseamnă să treci cu piciorul peste graniță. E drept că încă nu erau prea multe miradoare pe frontiera româno-ungară, nici pe cea ungaro-austriacă. Dar, spre deosebire, să zic, de iugoslavi, care n-aveau de trecut decît o singură frontieră, ca să ajungă în Italia, sau de unguri, care n-aveau, nici ei, decît o singură frontieră ca să ajungă în Austria, românii trebuiau să treacă două frontiere: Ungaria și Austria. Cum să străbați o țară din limba căreia nu cunoști o
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
multe miradoare pe frontiera româno-ungară, nici pe cea ungaro-austriacă. Dar, spre deosebire, să zic, de iugoslavi, care n-aveau de trecut decît o singură frontieră, ca să ajungă în Italia, sau de unguri, care n-aveau, nici ei, decît o singură frontieră ca să ajungă în Austria, românii trebuiau să treacă două frontiere: Ungaria și Austria. Cum să străbați o țară din limba căreia nu cunoști o boabă? Nu știam o boabă de maghiară, și nici Bodolea. Noroc de un prieten, Gelu Belu
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
spre deosebire, să zic, de iugoslavi, care n-aveau de trecut decît o singură frontieră, ca să ajungă în Italia, sau de unguri, care n-aveau, nici ei, decît o singură frontieră ca să ajungă în Austria, românii trebuiau să treacă două frontiere: Ungaria și Austria. Cum să străbați o țară din limba căreia nu cunoști o boabă? Nu știam o boabă de maghiară, și nici Bodolea. Noroc de un prieten, Gelu Belu, care știa ungurește și vorbea în locul nostru. Deci ați plecat
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
am ascuns că suntem refugiați. Am avut încredere că nu ne vor da pe mîna poliției. Seara, după o zi de odihnă, cineva ne-a cumpărat biletele pentru Austria. De ce au fost puțini refugiați români? Pentru că trebuiau să treacă două frontiere. În plus, nu știau ungurește. Era imposibil să traversezi fără să ai o rețea. Acest lucru îi reușise lui Bodolea. A urmat trecerea în Austria. Pămîntul dinspre Austria nu e bun, e un pămînt galben, nisipos. Dar era foarte plăcut
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
ape de irigație, așa că era greu să-l traversezi, pentru că te ducea ba la dreapta, ba la stînga. Aveam ca țintă lumina pe care o face noaptea, o vezi de departe, a orașului Viena. Pentru că Viena nu e departe de frontieră, iar pe cerul negru se reflectă luminozitatea orașului. Asta era ținta, nu alta, pentru că eram deja în Austria. Dar în Austria ocupată de Fiara de la Răsărit. Mergeam așa în această noapte compactă cu mîinile întinse. La un moment dat ajunseserăm
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
ingeniozitatea, minimalismul plin de tâlc și decupajul cinematografic din Ce se știe despre ursul panda, nici mizerul dur însă emoționant din Cheta la flegmă, nu recuperează nici savoarea povestirii faptului mărunt și a cotidianului din O limbă comună sau Dincolo de frontiere și nu are nici absurdul sau burlescul metanarațiunii istorice din Venea din timpul lui diez. Deși are din toate câte ceva, romanul lui Petre Barbu nu excelează în nici o direcție, situându-se la un nivel mediocru al tendințelor narative exprimate de
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
Și din cauza ușilor. Cum așa, din cauza ușilor? aș vrea să știu. Sunt uși peste tot, spune mormântul meu. Acolo, în fața noastră, la dreapta, la stânga, peste tot. Buum! în fiecare moment ficțiunea amenință să irupă în viața adevărată și viceversa. Așa încât frontiera dintre cele două e vagă și tocmai asta face totul atât de dificil. Când facem dragoste mă întreb dacă nu cumva o ușă se deschide încet și că se regulează cu ideea pe care și-o face despre mine mormântul
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
rău în asta. Dinamica pe care o naște un spectacol, discuțiile serioase și argumentate pro și contra, vîlva sînt semnul că am fost dislocați din inerții, prejudecăți, formule de receptare. Este un Hamlet modern, neconvențional, valabil oricînd și oriunde, dincolo de frontiere geografice, culturale sau temporale, o montare în care parcă fiecare din echipă încearcă să se redescopere, să se vadă altfel, să se utilizeze în altă manieră, să se pună în valoare diferit. Este un Hamlet plin de forță și de
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
pare să devină o modă în literele românești. Mircea Cărtărescu încearcă o "panoramare" a literaturii române contemporane, Simona Popescu îi dedică lui Gellu Naum o monografie, Gheorghe Crăciun înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii transgresive, Adrian Oțoiu, un scriitor deja foarte apreciat, cu un stil bine consolidat, încearcă o descriere completă a prozei optzeciste. Dacă în perioada interbelică alunecarea era inversă, de la critică la literatură (Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, E.
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
se fi dat peste cap de douăzeci de ani încoace: nu poți fi scriitor bun dacă nu scrii (ratezi, dacă e cazul) critică. Nu voi discuta aici acest fenomen destul de interesant, ci unul mult mai restrîns pe care Trafic de frontieră îl reprezintă din plin: acela de a amesteca teoria literară și critica, două "meserii" distincte. Subînțelege demersul "teoretic" o valorizare de tip critic? O întrebare care bîntuie esteticile de la sfîrșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Putem face teorie, avînd drept
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
cu materia analizată, deci nu există contaminare. Oțoiu face un manual, foarte util studenților la filologie (și multora dintre profesori), dar nu face un pas înainte. Cartea este foarte bună tocmai din punct de vedere didactic, dar nu mai mult. "Frontiera" pare să fie principala caracteristică a prozei optzeciste. Emblematic din acest punct de vedere este romanul Femeia în roșu - există o scenă extrem de încărcată simbolic în care cei trei naratori-personaj se apropie de frontiera cu Iugoslavia. Adrian Oțoiu face o
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
vedere didactic, dar nu mai mult. "Frontiera" pare să fie principala caracteristică a prozei optzeciste. Emblematic din acest punct de vedere este romanul Femeia în roșu - există o scenă extrem de încărcată simbolic în care cei trei naratori-personaj se apropie de frontiera cu Iugoslavia. Adrian Oțoiu face o trecere în revistă a teoreticienilor care s-au ocupat de "margine", "frontieră", "limită". Distincția lui Derrida între logica himenală și logica palisadei pare să servească foarte bine în acest caz. Nu trebuie însă uitat
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
punct de vedere este romanul Femeia în roșu - există o scenă extrem de încărcată simbolic în care cei trei naratori-personaj se apropie de frontiera cu Iugoslavia. Adrian Oțoiu face o trecere în revistă a teoreticienilor care s-au ocupat de "margine", "frontieră", "limită". Distincția lui Derrida între logica himenală și logica palisadei pare să servească foarte bine în acest caz. Nu trebuie însă uitat că "delficul" filosof își aplică teoria într-un context foarte precis: eseu despre prefață în Diseminarea. Oțoiu extinde
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
precum Insula este în aceeași măsură postmodern pe cît era Ion al lui Rebreanu realist... Sînt deja distincții-axiome cu care operăm de ceva timp asupra acestei perioade clasice a postmodernismului românesc. În fond acesta este păcatul fundamental al Traficului de frontieră - perpetuează existența unui conflict literar care este deja istoric: cel între modernism și optzecism. Cartea este incitantă, inteligent scrisă, dar neașteptat (dacă ne gîndim la novatorismul prozelor lui Oțoiu) de conservatoare în interpretări. Demonstrarea postmodernismului unor scrieri clasice optzeciste suferă
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
intenția să "desființez" o carte eveniment în critica românească. Eveniment prin claritatea problematicii pe care o propune în condițiile în care încă se bîjbîie cînd vine vorba de postmodernism literar. Deși, deja avem clasicii noștri postmoderni... Adrian Oțoiu - Trafic de frontieră, Proza generației '80, Editura Paralela 45, 2000. 262 p., f.p.
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
sînt compatibile cu o critică autoritară de întîmpinare și de selecție. Ceea ce însă ar fi o concluzie pripită. Credem că funcția cronicii literare trebuie și poate să rămînă vie în orice regim și indiferent de descentralizare, pluralism și libertate fără frontiere a tipăririi și circulației cărților. Cu condiția să fie rezolvată problema audienței: a publicațiilor, în primul rînd, în care cronicarii scriu, și abia apoi, a cronicarilor înșiși. Nici cel mai genial critic de întîmpinare nu poate conta pe vreun efect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
respinsă de Ceaușescu). Și în acest caz, dar și în ceea ce privește atitudinea occidentalilor, efectele au fost sub minimul necesar. În aceste condiții, remarca generalul Ion Gheorghe, șeful de atunci al Marelui Stat Major al Armatei, "...România, cu situația ei geopolitică, o frontieră lungă de peste 3000 de kilometri (din care doar 546 de kilometri cu Iugoslavia), se vedea nevoită să se opună singură unor forțe cu mult superioare și care, în plus, puteau să atace din mai toate părțile. Ne găseam, deci, într-
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
Simona Tache “Autoritățile din Ungaria au informat, azi, conducerea Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, că introducerea ghioceilor pe teritoriul statului vecin constituie infracțiune, deoarece această plantă este protejată de lege.” Slavă Domnului! Deci mai există soluții pe criza asta. Foarte mulți români au răsuflat deja ușurați, și-au suflecat mânecile și vor purcede
Stop traficului de ghiocei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19735_a_21060]
-
ne place să fim puțin orbi. Îndoială, în filozofie, vine din cât mai multă cunoaștere. Există cure de slăbire și de îngrășare, dar nu pot fi cure de înțelepciune. E cu mult mai ușor a pizmui decât a zămisli ceva. Frontierele unei culturi nu se marchează cu țăruși. Ochii minții lăcrimează discret. O noapte liniștită poate da naștere unor idei furtunoase. Roată istoriei are spițe multe. Perlele spirituale nu le poartă nimeni pe braț.
Ochii mintii dau discret apa la soricei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19795_a_21120]