1,835 matches
-
p. 3) Proiectul de lege pentru instituirea unei bănci naționale de scompt și circulațiune, În iulie se fac alegeri comunale în București. Alegerile se făceau atunci pe 4 colegii, după cens, iar candidații erau aleși numai dintre cei mai însemnați fruntași. Iată numele aleșilor cât și numărul de voturi obținut de către aleși. Colegiul I Principele Dimitrie Ghica, 90 voturi; Colonel George Manu, 81 voturi; Principele Alex. Știrbey, 81 voturi. D.C.D. Atanasiu, 48 voturi. Colegiul II Grigore Cantacuzino, 122 voturi; Vasile Paapa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș liberal pe stradă. Numai după potolirea scandalului, doi ziariști de la ziarele liberale, Ghedem Teodo 228 bucureștii de altădată 13. Spațiul la care se referă Bacalbașa este mai restrâns decât ar părea după lectura precizărilor sale; el cuprinde, de fapt, Piața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia, vor pune temeliile puterii partidului liberal. Clasa dominantă a țării era încă puternic reprezentată prin fruntașii partidului conservator. Liberalii, deși numărau un număr de personalități de valoare puși în lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal destul de pregătit ca să guverneze. Liberalii aveau oratori, agitatori, foști revoluționari, pe cari îi pusese în vază
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
opoziție nimeni nu râvnește locul celuilalt, care este un loc de o egală resemnare, pe când la guvern e cu totul altceva. Pe lângă disensiunile și geloziile inerente unei guvernări de patru ani, guvernare fără precedent în România, pe lângă setea unora dintre fruntași de a lua locul lui Lascăr Catargiu, mai erau și evenimentele din afară cari se apropiau. Se apropia războiul oriental. Cu un an mai înainte, prințul Milan al Serbiei făcuse o vizită prințului Carol la București. Bineînțeles că accastă vizită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
otomane din București) se căsătorise în 1856 cu o româncă, Maria Filipescu, stabilindu-se la noi; în 1875-1876 el își pusese casa - aflată în plin centru al Capitalei, pe strada Enei, în apropierea Institutului de Arhitectură de astăzi - la dispoziția fruntașilor opoziției liberale, care au organizat aici numeroase reuniuni politice; de altfel, de la 20 iunie/2 iulie 1875 în casa acestuia s-a mutat și redacția Alegătorului liber, care funcționase până atunci în imediata apropiere, în casele Slătineanu. 18. Denumire improprie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
candidat roșu, un Ion Brătianu sau mai ales un C.A. Rosetti, nu ar fi avut nici un sorț de reușită la Colegiul I. La Colegiul al doilea candida Dumitru Brătianu. Este foarte semnificativ cum simțul public știa să catalogheze pe fruntașii partidului roșu. C.A. Rosetti, care în realitate era cel mai înaintat în idei, reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezii, pe când de Ion Brătianu nu se prea temeau. Totuși pe Ion Brătianu îl considerau cu mult mai zvăpăiat liberal decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti nu mai vorbesc. Dar proprietarii mai mici, proprietarii urbani și comercianții mijlocii votau pentru Dumitru Brătianu, care reprezenta, pe lângă prestigiul numelui său și reputațiunea unui liberalism mai moderat. La Colegiul al 3-lea candidau tinerii liberali, viitorii miniștri, viitorii fruntași ai partidului: Eugen Stătescu, Fleva, Opreanu etc.22 Guvernul avea candidat la Colegiul I pe prințul Dimitrie Ghica. În realitate guvernul nu-l susținea credincios. Beizadeaua dăduse prea multe 246 bucureștii de altădată alegerile pentru Colegiul II; la 29-30 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
11 din noapte, noi, un grup de studenți, ne-am dus la Primărie, unde era instalat biroul electoral, și am intrat înăuntru. Venirea noastră a fost foarte bine primită. Mai târziu am aflat că unul dintre studenți fiind ruda unui fruntaș liberal, avusese însărcinarea să recruteze câțiva studenți cari să stea de gardă benevolă; unele zvonuri spunând că poliția ar avea de gând să atace noaptea urna cu bătăușii, opoziția își lua măsurile defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a manține ordinea prin toate mijloacele legale de care dispune“ (MOF, nr. 93, 29 aprilie/11 mai 1875, pp. 2206- 2207). Alegerea Colegiului al 3-lea se anunță foarte îndârjită. Dacă la Colegiul II unde votau oarecum proprietarii și fruntașii comerțului s-au putut petrece astfel de presiuni și violențe, ce va fi la Colegiul al 3-lea. Din ajun, noi, „Comitetul studenților“, spre a împărți forțele polițienești a doua zi, am imprimat și am împărțit printre studenți și cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu fiul Câmpineanului 46 care a ajuns [și el] 45. ROM., an. XIX, 1 mai 1875, p. 380. 46. Tânărul liberal Ion Câmpineanu (1841-1888) era fiul lui Ion Câmpineanu (1798- 1863), boier luminat, unul dintre fondatorii Societății Filarmonice în 1833, fruntaș al boierimii liberale, participant la Revoluția din 1848. a fi tratat de cap de bandă de acei ce s-au hrănit în grajdurile părintelui său.“47 Această scrisoare a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales pentru ultimile cuvinte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
putem noi transforma aici în tribunal, în secțiunea III, în sultan-mezat; acestea nu sunt de competența noastră“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 21 iunie 1875“, MOF., nr. 141, 1/13 iulie 1875, p. 3177). 268 bucureștii de altădată toți fruntași politici, adresează președintelui Camerei o cerere de concesiune semnată de Ion Brătianu, Ion Kalenderu, Grigore Eliad și D. Sturdza. Guvernul susține ca să se dea concesiunea unui consorțiu străin. Mai este un consorțiu reprezentat prin englezul Crawley. Raportor al proiectului de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I, 1866-1876, București, 1897, p. 457). Votul de blam dat ministrului Instrucțiunii va fi urmat îndată de demisia acestuia și apoi - în semn de solidaritate - a întregului cabinet Lascăr Catargiu; două zile mai târziu, la 30 ianuarie/11 februarie 1876, fruntașul conservator revine asupra demisiei sale, remaniindu-și guvernul, prin înlocuirea lui Titu Maiorescu cu amicul său politic junimist P.P. Carp și a ministrului de Finanțe G.Gr. Cantacuzino cu I. Strat; acest fapt a contribuit însă la degringolada regimului conservator și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o parte Coroana să fie îndatorată a ține seama de ea, pe de altă parte să nu provoace o spărtură în rândurile coalițiunii tocmai în aceste ceasuri hotărâtoare. 294 bucureștii de altădată 38. Nemaidispunând de un organ de presă reprezentativ, fruntașii politici conser vatori au fondat, în anul 1876, gazeta Timpul, al cărui prim număr poartă data de 15/27 mar tie 1876; M. Eminescu a lucrat în redacția oficiosului conservator începând de la sfârșitul anului 1877. 39. În original: Metaxa! 40
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care Senatul era controlat de opoziție, generalul I.Em. Florescu a cerut domnitorului dizolvarea acestuia; principele Carol nu a fost însă de acord cu soluția propusă și a început tratative cu Manolache Costache Epureanu în vederea formării unui guvern cu participarea fruntașilor opoziției liberale, hotărându-se să ofere puterea acestora; în aceste condiții generalul Florescu și-a dat demisia la 26 aprilie/8 mai 1876; guvernul coaliției de la Mazar-pașa a fost numit la 27 aprilie/9 mai 1876, după ce domnitorul obținuse eliminarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876, p. 2522). 58. Lentă, panglică lată. 59. ROM., an. XX, 22, 23 mai 1876, p. 449. „Întrunirea publică electorală“ a avut loc în seara de 21 mai/2 iunie 1876. ai partidului roșu. Programul este iscălit nu numai de fruntași ai partidului Rosetti- Brătianu, dar și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an. XX, 24, 25, 26 mai 1876, p. 453. Societatea Unirea Democratică Română nu era un partid propriu-zis, ci or ganizația de tineret a partidului liberal, condusă de Eugeniu Stătescu, pe atunci în vârstă de 38 de ani, unul dintre fruntașii liberali-radicali devotați lui I.C. Brătianu. Printre În timpul acesta, atmosfera se întunecă în Orient. În Bosnia și Herțegovina insurecție, în Balcani bande bulgărești, în Serbia și Muntenegru pregătiri de război. Răuvoitorii guvernului răspândesc în străinătate și în presa străină zvonul că România a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
patru zile mai târziu când și-a luat în primire „fotoliul preșidenției“, la 30 iunie/12 iulie 1876, cuvânt mai puțin cunoscut astăzi și care sintetizează ceea ce își închipuia el că trebuia să înfăptuiască guvernarea liberală: „Toate stările societății - preciza fruntașul liberal-radical - au dovedit că au înțeles, în fine, că nu poate fi salvare decât în leacul ce încă de la 1855 ni l-a prezentat unul din geniurile Franciei, Edgar Quinet: «Pe acest pământ al nenorocirii, ne zise el, un singur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Miniștrii conservatori au fost chemați în fața comisiunii instituite de Adunarea Deputaților în cursul lunii decembrie 1876; la 16/28 decembrie 1876 Lascăr Catargiu și Partidul conservator, văzându-și situația internă foarte compromisă, mai ales în urma dării în judecată a tuturor fruntașilor săi, a căutat să sape situația guvernului în afară. Atât la Paris, cât și la Berlin, Viena și Budapesta, regimul era acuzat că face o politică revoluționară, antisemită și rusofilă.* Din corespondența intimă a lui Nicolae Ionescu, ministru de Externe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mică, ele devin adesea o cursă pentru cei slabi care se încred orbește întrînsele“ - O datorie de conștiință către țara mea de Dimitrie Brătianu, București, 1877, p. 15). Istoria cu retragerea în munți a armatei române e fantezistă. 110. Dintre fruntașii liberali, în afară de Dumitru Brătianu, se pronunțau pentru o politică de neutralitate sau chiar de fidelitate față de puterea suzerană Ion Ghica, D.A. Sturdza, Nicolae Ionescu ș.a. Politica de cooperare cu armata rusă, care ar fi îndepărtat teatrul războiului de teritoriul nostru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberali. Bosianu, deși ilustru jurisconsult, era acum bătrân și nu mai prezenta nici un interes partidelor. Afară de asta, Bosianu era un independent pe care nici un partid nu avea interes să-l susțină cu stăruință. Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre fruntașii opoziției sunt aleși: D. Chica, Lascăr Catargiu, Vasile Boerescu, Manolache Costache, Petre Carp.24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu un vot la balotaj.25 Corpurile legiuitoare sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partea majorității reale a Camerei. Vine în discuțiunea Camerei proiectul de lege pentru emiterea a 30 milioane lei în bilete ipotecare cu care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au combătut proiectul: Constantin Grădișteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, Gheorghe Cantili. Cu toată stăruința lui Ion Brătianu, care era și ministru de Finanțe, votul pentru luarea în considerație a proiectului dă 35
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat și s-a înclinat în fața țarului, simbol temut al reacțiunii europene, fruntașul liberal-radical le-ar fi răspuns acestora - potrivit unui raport din 20 iunie 1877 al agentului diplomatic austro-ungar la București, Zwiedinek von Sudenhorst - că „gestul protocolar nu are nici o importanță, deoarece are ferma convingere că urmările războiului, chiar dacă Rusia va fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era cunoscutul fruntaș liberal-radical, căruia I.C. Brătianu îi încredințase, în acest an, organizarea aprovizionării armatei române. 141. Cel dintâi număr al cotidianului România liberă a apărut la 15/27 mai 1877, din inițiativa lui D.A. Laurian, prim redactor fiind, la înființare, Ștefan C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
membri ai guvernului, de alte autorități, precum și de cancelarul Gorceakov; în aceeași zi, el a părăsit Bucureștii, fiind însoțit pe tot teritoriul țării noastre de Mihail Kogălniceanu (MOF., 8/20 decembrie 1877, pp. 7154-7156). 168. Generalul Nicolae Golescu (n. 1810), fruntaș politic liberal, fusese membru al Guvernului provizoriu în timpul Revoluției din 1848 din Țara Românească, precum și al locotenenței domnești din 1866, după detronarea lui Al.I. Cuza; în cuvântul omagial rostit de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților la 12/24 decembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politic făcut de Orășanu împotriva guvernelor conservatoare care au urmat guvernului Ion Brătianu la 18086 și care au inaugurat instituția bătăușilor. Acest cuplet cuprinde o pagină din istoria politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere, cu cultură literară, ambițios, de viță boierească și plin de temperament, s-a înscris în partidul antiliberal și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]