34,387 matches
-
pe Godot de Samuel Beckett, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu - 2h cu pauză / Focus: Silviu Purcărete - un univers regizoral 18.00 Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” - Familia Tót de István Örkény, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, București - 2h 30min cu pauză / De toate pentru toți 18.00 Opera Națională București - Neînțelegerea de Albert Camus, regia László Bocsárdi, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 40min fără pauză / De toate pentru toți
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Biserica ar fi numai opera Sfanțului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna că Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput că despărțit de Hristos. Există obieiul că în ziua de Rusalii, să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor că de foc, ca semne ale coborârii Sfanțului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor. RTV.NET
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
îmbini frumosul cu practicul, atunci poți alege câteva plante medicinale pe care să le crești chiar la tine acasă. Uite care sunt recomandările noastre: MENTĂ În sezonul rece, orice persoană păstrează în cămara câteva pliculețe de ceai de mentă sau frunzele uscate ale acestei plante. Atunci când o crești chiar tu, nu te bucuri doar de proprietățile ei inegalabile, dar și oferi spațiului în care trăiești un aer mereu proaspăt și parfumat. Dacă alegi să crești mentă într-un ghiveci, vei vedea
PLANTE MEDICINALE PE CARE TREBUIE SA LE CRESTI IN CASA [Corola-blog/BlogPost/93129_a_94421]
-
în scopuri medicinale, pentru îngrijirea rănilor, dar și în scopuri cosmetice. Dafinul are nevoie de mult soare și trebuie să fie ferit de frig. Dacă reușești să îl crești la tine acasă, te poți bucura de numeroasele lui beneficii. Atunci cand frunzele sunt mature, le poți lăsa la uscat, iar apoi la macerat în ulei de măsline. După o lună de zile, poti aplică rezultatul pe răni, iritații, inflamații sau pe întreaga piele, stimulând astfel producția de colagen și încurajând hidratarea intensă
PLANTE MEDICINALE PE CARE TREBUIE SA LE CRESTI IN CASA [Corola-blog/BlogPost/93129_a_94421]
-
al lumii moderne, se poate spune că opera sculptorului îi adresează salutul Satului planetar, un stenic apel la reactivarea energiilor intarisabile ale gândirii simbolice născută illo tempore din țărână, din vânturi și valuri, din fulgere și trăsnete, din foșnet de frunze și cutremurare de stânci. Artistul își propune să reinstituie arta drept forum de afirmare a unei etici planetare, întemeiată pe simboluri vizuale cu deschidere universală. Intuiția artistului reperează adevăruri simple, concrete, tangibile -precum „tare ca piatra”, „iute ca săgeata” - pe
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
ortodoxe române „Sf.Ioan Botezătorul” din Kitchiner, păstorită de preotul-poet Dumitru Ichim, întemeietorul și coordonatorul cenaclului respectiv. Invitatul acestei manifestări literare a fost poetul basarabean Iacob Cazacu-Istrati, stabilit de mai mulți ani în Toronto, autorul recentului volum memorialistic ” Adevăruri pe frunze de arțar”, apărut în excelente condiții grafice în cadrul Editurii „ Prometeu” din Chișinău. Prezentându-și cartea, o adevărată suită de eseuri, tablete, cronici, interviuri și poezii, autorul a evidențiat principiile care l-au călăuzit în redactarea și ordonarea aspectelor abordate, urmărind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B. ,,În funcție de situație, se pot consuma10-15 picături de ulei de cătină de 2-3 ori pe zi, spune expertul în homeopatie”, explică specialistul. Frunzele, scoarța, semințele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât și alimentar: - Luptă împotriva asteniei ,,Are o concentrație foarte mare de vitamine atât hidrosolubile, precum vitamina C, cât și liposolubile (vitaminele E, F)și
Sănătatea din grădină: Cătina, planta românească unică în lume [Corola-blog/BlogPost/93247_a_94539]
-
Enea Caraghiaur, pr. prof. univ. Dr. Cezar Vasiliu, George Filip și Alexandru Cetățeanu. Apoi au aderat la Asociație alți membri precum dr. Jean Țăranu - un patriot care avea să primească Ordinul Canadei pentru activitatea sa comunitară, foarte apreciată în Țara Frunzei de Arțar, scriitorul Constantin Clisu, Livia Nemțeanu, Maia Cristea-Vieru, poetul profesor universitar Dr. Antoine Soare și mulți alții (www.scriitorii romani.com). Poetul Alex Cetățeanu a fost ales ca președinte. S-au scurs de atunci trei lustri și din inițiativa
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
Se poate constata și în dialogul acestei serate că fascinația cuvântului este o permanență. A.C.S.R. este unicat în Canada, ca singura asociație a unui grup etnic, ce reușește cu adevărat să păstreze și să promoveze limba română în Țara Frunzei de Arțar. O dovedește faptul că A.C.S.R. este singura organizație literară acceptată cu majoritatea volumelor publicate în limba română la Salonul internațional de carte de la Montreal. Poeta Carmen Doreal a explicat ce resorturi au stat la baza unui asemenea
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
este una vădit optimistă, chiar dacă efectul lecturii ei ar fi trebuit, în intenția autorului, să fie unul oarecum descumpănitor, încercând să facă pe românii care doreau să emigreze mai atenți, să gândească bine dacă sunt sau nu compatibili cu țara “frunzei de arțar”. Mai mult, scriitori renumiți ca Fănuș Neagu, care a citit-o într-o singură noapte, sau poetul Cezar Ivănescu și actorul Mihai Mălaimare l-au stimulat pe autor să continue și astfel au apărut cărțile “Canada, Țara hyperboreenilor
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, / Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri...”. Sunt poeți care au făcut „icoană și simbol” din acele „sânte firi vizionare / Ce făceați valul să cânte, ce puneați steaua să zboare.” Unul dintre cei care
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci stufoși", apare, de altminteri, și-n Remember, nuvelă,-n rest, contemporană (și, pe deasupra, berlineză, ce va să zică citadină), - dacă (și cât) se poate numi "contemporan" un paseist nostalgic, retrograd, arhaizant și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Vag e în mine, cutreierându-mă, cum umbra nemișcată ce-o arunc pe lac e străbătută de un pește. Pește cu goana scurtă - atât de leneș și de grabnic încheiate zvâcniri, că nu ies niciodată din laturile umbrei mele. O frunză lunecă sfâșietor aproape suspendată pe spiralele în declin, prevestește locul de calcul unde-mi va atinge umbra din apă. Marele Vag, ca o exasperare îmi înmiește simțurile, și prin el eu urmăresc în locul de contact al toamnei cum o veștedă
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
Fumegă în linia privirii negrul, blestemat vapor, și-n preajma lui se înfioară chiparoșii cu mâhnire. Ca o pasăre greoaie, fumul poposește și se reazemă de coșuri. Mohorâtă navă învie pe colină; printre arbori o teroare trece și de milă frunzele se rup și pleacă, curg în fumul zvârcolit, alături suie până când rămân în urmă. Fumule, cine ai fost ? Pentru ce te-ai îmbarcat pe negrul blestemat vapor de pe colină? Fum de cineva, fum de limite, fum de noi, de mine
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
Da, în măsura în care acceptăm că acest timp aparține spațio-temporalității cosmice. Structura inițială a tuturor lucrurilor se găsește în natură. Nu trebuie decât să o observăm. Fără parti-pris-uri. A fost prima mare uimire. Nu am găsit - spre exemplu - în pădurile copilăriei două frunze identice. Această idee de unicitate mi-a revenit. Mult mai târziu. Am înțeles imposibilitatea naturii de a se repeta. Mă întreb și acum de ce anume natura n-a epuizat toate formele posibile. D. A.: - Care poate fi răspunsul? L. M.: - Pentru că
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
Marcel Breslașu. În sfârșit, ultimul paragraf apaține poeților mai tineri, formați și afirmați după 1944, prezentați în fraze din ce în ce mai scurte, pe măsura înșiruirii, sugerând diminuarea importanței în ierarhia generală: Nina Cassian, Dan Deșliu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză, A. E. Baconsky, apoi enumerarea devine simplă enunțare a numelor: Ion Bănuță, Nicolae Labiș (despre care se spune în paranteză "mort la vârsta de 21 de ani, dar poet autentic de o puternică sensibilitate"), Al. Andrițoiu, la care se adaugă
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
de microfoanele instalate de Securitate în telefoane sau în lustrele din tavan, obligați să vorbească lângă ferestre sau codificat. Ferindu-se de percheziții și patrule, în expedițiile ei realmente aventuroase, escaladând gardul, într-o grădină, descoperă un muribund îngropat în frunze. Fusese împușcat de securiști. Tina încearcă să-l ajute, însă omul deja murise. Copleșită de durere, îngenunchează lângă el, pe pământul înghețat, în timp ce lacrimile îi scăldau fața. Undeva, într-o cameră goală, soția lui îl aștepta să se întoarcă acasă
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
spre libertate, urmărind, într-un fel, destinul Tinei și al lui Andrei în noua lor etapă a vieții. Eroii redevin persoane reale: Pia Pillat și Mihail Fărcășanu, acesta fiind și un însemnat scriitor al epocii postbelice imediate, autor al romanului Frunzele nu mai sunt aceleași (1946), semnat Mihail Villara. Despre soarta lui în exil, în esență dramatică, îmi propun să glosez într-un alt articol.
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
Eusebiu Camilar, Lucia Demetrius, Aurel Baranga, Horia Lovinescu, M. Davidoglu. În sfârșit, al patrulea cerc al ierarhiei proletcultiste e format din scriitorii cei mai tineri, afirmați după 1944: poeții Dan Deșliu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, A. Baconski; prozatorii Valeriu Em. Galan, Marin Preda, Eugen Barbu, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Al. Ivan Ghilia; dramaturgii Laurențiu Fulga (și prozator), N. Tăutu (și poet), Al. Mirodan (adaosurile din paranteză aparțin lui Emil Boldan). Așa arăta panteonul proletcultist în
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
luceafăr, au ești vis, au ești fără să fii, te ghicesc... Vino la mine cu vântul, vino cu raza, vino cu vuetul lin al întunericului, din pământ, din holdă, din foc și din gheață, din mugetul vacilor și din scuturarea frunzelor, vino cu morții, vino cu viii și cu cei ce nu vor fi...Vino și ridică-mi cuvintele, ca o bolborosire fierbinte din fundul mâlului care mă robește, până la fața undelor lucii de sus, de deasupra piscurilor, de deasupra cerului
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
puși la index în perioada comunistă. În istoria literaturii române, autori precum Mihail Villara (Mihail Fărcășanu), Pavel Chihaia, Alexandru Vona (Albert Samuel Bejar y Mayor), Theodor Cazaban sunt percepuți ca autori ai unei singure cărți. După debutul fulminant cu romanul Frunzele nu mai sunt aceleași, Mihail Fărcășanu (Villara), fostul lider al tineretului național liberal, a reușit să se refugieze în Occident. A fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist, dar și-a continuat politica anticomunistă (la un moment dat
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
Piesa de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
mele fiind, cred, mai șoptit, mai estompat: Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale, zugrăvind un orizont de trepte ridicate-n calea ta, egale. Cumpănă de anotimp, blocată, de-aș clinti un gest ori o privire frunzele din arbori dintr-o dată s-ar porni să cadă în neștire. Frunzele-n văzduhuri să aștepte, arborii să pară de metale! Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale. Las de-o parte alte poeme demne de
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
linii drepte la apropierea umbrei tale, zugrăvind un orizont de trepte ridicate-n calea ta, egale. Cumpănă de anotimp, blocată, de-aș clinti un gest ori o privire frunzele din arbori dintr-o dată s-ar porni să cadă în neștire. Frunzele-n văzduhuri să aștepte, arborii să pară de metale! Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale. Las de-o parte alte poeme demne de atenție, neavând răbdarea de a le prezenta. Iată, totuși, unul din aceeași
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
trupului. Aici nu există viteză, e doar o rotire greoaie a zării spre somn. Oare nu tot astfel vei privi, traversându-le, monotonele câmpii ale cerului? (Câmpia); Ca o uitare intră ceața în pădure ori ca un plâns confuz pe frunze. Jur-împrejur, o umedă îmbrățișare. Copacii par a fi uitat de păsările pătrunse-n umbra lor, i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n fluturi, iar vulpile ca niște focuri subțiri nu le mai înfioară scoarța. Stejarii, roșcate insule, mai stăruie sălbatici
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]