1,409 matches
-
de la începutul veacului, se cheltuise în direcția aceasta. Toate proiectele de constituție pe care le ignorează dl Rădulescu-Motru (vezi cartea d-sale: Cultura română și politicianismul 1), și acea de la 1802 și cele de la 1821, concepute în Bucovina de boierii fugari, toate sunt legiferarea exploatării desăvârșite a claselor de jos - în ultimă analiză, a țărănimii. Constituția de la 1834 e, în sfârșit, realizarea aproape completă a dorințelor boierilor, care capătă de la ruși ceea ce Ioniță Sandu Sturdza, deși el însuși de neam mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata i-a îmbrăcat cu haine de ale lui, le-a făcut opinci din piele de porc neargăsită, le-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
obiecte sau în anumite zone cosmice. XVIII.4. Funcțiile sociale ale șamanismului în principal, două ar fi funcțiile sociale ale șamanului: a) medic/vindecător. În Asia, America de Nord și Indonezia, șamanul are funcția de medic și vindecător: caută diagnosticul, aduce sufletul fugar al bolnavului, Îl prinde și-l obligă să reintre în trupul părăsit. Pe de altă parte, șamanul nu se mulțumește doar să descopere și să exorcizeze spiritele rele. Le integrează în propriul lui corp, le posedă, le chinuie și le
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
chilie mănăstirească, deci rămâne foarte probabilă întâlnirea celor doi îndrăgostiți la Târgu Neamț - poate chiar în 1879, sau poate după această dată, oricând până în 1888, cu excepția fragmentelor temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii aproapelui, îmbrăcat în giulgiul muncii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
biruința adevărului legionar creștin. De la Închisoarea Văcărești am fost transportați la temnița Galaților pentru a fi judecați de Curtea Marțială a Diviziei 21 Infanterie. După un timp de detenție în temniță, am ajuns pe băncile acuzării. Procesul s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar, fost ministru secretar de stat, avocat de mare valoare. Acesta a fost cel mai curajos, incisiv și tăios, acuzând organele de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1951). Alt caz: Îl văd aievea pe blândul CORNELIU NIȚĂ, plin de viață, credință, curat în gând și în faptă. Perioada anilor de după 1945 l-a dus la un sfârșit tragic. Arestat ca legionar, în toamna anului 1948 (el fiind fugar), a fost dus la Securitatea Bacău de unde, după grele anchete, a ieșit cu trupul șubrezit și cu timpanul spart. Transferat la închisoarea Suceava, stă aici până în luna ianuarie 1950, când este transferat la închisoarea Pitești. Dorința conducerii comuniste de atunci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ilustrat, „Dacia”, „organ hispano-italo-român”, plin de informații privind România. Întors acasă în 1931, intră în redacția ziarului „Universul”, unde încă din 1928 publica - și o va face mai bine de zece ani - reportaje, anchete sociale, interviuri, note de drum. Sunt „fugare note” culese în voiajurile sale „de studiu” în Deltă și la munte, pe la sfintele lăcașuri, prin sate și târguri, prin închisori, aziluri, spitale. Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
ca și Marius Neagoe 4 de altfel. Și tot când eram student În Cluj... se apropia vacanța și eu am mai rămas pentru prietenă, Încă o zi sau două... Și vine la mine un cetățean, Înfofolit, cu ochelari: „Domnule, sunt fugar, m-a trimis cutare cunoscut... să te rog să mă ajuți”. Eu am rămas crucit când am auzit... Asta Însemna pușcărie! Ce să fac? Hai În casă. Mai aveam niște slănină, niște pită mai uscată pe acolo. „Poftim, mănâncă!” Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
regimului comunist la alegerile din ’46. Și ce puneați dumneavoastră la cale cu grupul acesta? Păi, militam pentru schimbarea regimului... Am avut și arme... Când o fugit Mircea Cornel În America, pistolul lui mi-o rămas mie. El o stat fugar un an și ceva și dup-aia o plecat În Serbia, și de-acolo o trimes o scrisoare că e-n lagăr, și o scăpat de acolo, și pe la Trieste o trecut În Italia, o ajuns În Franța, În Germania
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano-catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura cu Vaticanul... Și ea, prin valiza diplomatică, le ducea scrisorile... A fost descoperită ea și cu mai multe persoane, care, tot așa, ajutau pe preoții fugari, și au făcut un lot așa-zis „lotul Vaticanului”. Și ea, săraca, era În anchetă la Securitate de nouă luni, pentru că, fiind la ambasada americană, cunoștea foarte multe persoane pe care Securitatea le urmărea... Și de la ea tot voiau să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
programul Îl accepți, este jenant să insiști asupra celor ce te interesează În primul rând pe tine. De fapt, pentru mine Fălticenii vor constitui În primăvară un obiectiv În sine, cu o ședere de câteva zile și nu o oprire fugară dintr-un circuit atât de lung ca cel de astă vară. Trebuie să merg neapărat, călăuzit de paginile lucrării Dvs., pe toate străzile pe care m au purtat frumoasele Dvs. rânduri, și să mă opresc la casele a căror descriere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
donate de mine. Artista Ecaterina Petrovici Pop a vizitat, de curând, cu o grupă de artiști ieșeni, orașul Suceava și Fălticeni. Îi pare rău că nu v-a găsit și nu va putut cunoaște 114. Alăturat vă trimit rândurile ei fugare și o fotografie din Suceava În care poate veți recunoaște pe concetățenii Dvs. Cu mulțumiri anticipate pentru un răspuns cât de fugar, vă dorim, și eu și soțul meu, multă sănătate și soției cele mai distinse salutări. Cu deosebită considerație
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de așteptări pare să găzduiască totuși paradoxala armonizare de-o clipă. Inițiere În adevăr (și În poezia-adevăr) reluată, iarăși și iarăși, niciodată aceeași. Finalul suspendat se leagă de Începutul „expediției” din poemul Ca o șenilă, cu care am deschis aceste fugare note: „Înaintez oarbă surdă mută ca o femeie Îndrăgostită/ traversez anotimpuri pășesc prin ape cu sânge/ trec lanuri cu maci trec orașe cu oameni/ da Îmi trec viața”. Un soi de marș perpetuu, fără răgaz sau refugiu și fără iluzii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am experimentat și supraviețuit acel ceva... și că acum știu, o dată pentru totdeauna și irevocabil, ceva la care nu voi renunța niciodată.” Scrisul - „săpatul continuu al gropii” - Își relevă, totuși, În cele din urmă, scopuri și speranțe, care vin dinspre fugara fantomă, de neuitat, a Profesorului: supraviețuirea spirituală. Când instinctul „nu mai vrea și probabil nu mai este capabil să supraviețuiască”, spiritul solicită propria formă, ca să poată continua, „oricum și dincolo de orice”, adresându-se oricui și nimănui, „pentru cel care există
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu ordinele date de zona F.N.B. 9. Repet: Se vor lua măsuri severe de pază spre a se curma fuga evreilor aplicându-se întocmai R.S.G. și a se face uz de armă - foc - pe loc și la moment pentru oricare fugar evreu. 10. Acestea au fost ordinele care privesc Batalionul și pe Dvs. direct și pe care vă rog să le executați întocmai și în întregime zi de zi. 11. O deosebită grijă de hrană, cazare și în special de starea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un grup alcătuit din tineri fără experiență literară. Din proza sau din poeziile publicate nu lipsesc semnele talentului. Notabile șunt stihurile lui Jean Boniface Hétrat. O vagă atmosferă eminesciana și un sentimentalism discret caracterizează versurile lui Const. D. Popescu, în timp ce fugarele notații ale lui Victor A. (actorul Victor Antonescu), cuprinzând schițarea unei situații dramatice sau descrierea unor caractere, dovedesc spirit de observație și înclinație către analiza comportărilor umane. Tot el este autorul unor cronici dramatice ale spectacolelor teatrului craiovean; într-una
FREAMATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
G. Călinescu „Lumea”, în 1945, iar editorial, cu volumul Goarnele inimii, apărut în 1949. A murit înecat în Marea Neagră. Primele versuri, incluse abia mai târziu în volum, arată înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
sensibil și melancolic, evoluează în atmosfera socială a mahalalei brăilene. Inteligența nativă și cultura în formare, dar îndeosebi trăirile sentimentale îl îndreaptă treptat spre asumarea unui destin de intelectual, dar drumul lui include aderarea la mișcarea comunistă, închisoare etc. Țărmul fugar (1982), care urmează același tipar ideologic, ar fi putut fi un bun roman al mediilor sociale din satele și orașele de la Dunărea de Jos, iar Drumul spre zori (1988) nu este diferit ca abordare. SCRIERI: De-o vârstă cu țara
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București, 1988; Beatificarea viesparelor, București, 1995; Psalmii învierii noastre, București, 1999. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „De-o vârstă cu țara”, VR, 1961, 3; Eugen Agrigoroaiei, „Inima și timpul”, IL, 1963, 3
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Viena, când T. Maiorescu (la insistențele lui I. Slavici) îl invită la București și îi oferă un post de „desemnator ajutor” în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. C. vine în capitală în toamna lui 1889, trecând granița fără pașaport (declarat „fugar”, el nu se va mai putea întoarce în Transilvania). Poetul citește la Junimea (1890), Maiorescu îi apreciază originalitatea și talentul, totuși relațiile rămân reci. Rezervele veneau din considerente politice. Nici la „Convorbiri literare” nu a colaborat prea des (La oglindă
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931; Ion Creangă ca pedagog, Râmnicu Sărat, 1931; Humorul lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Basmele lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Copilul în „Amintirile” lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Privire fugară asupra operei literare a domnului Const. Kirițescu, Râmnicu Sărat, 1933; Anotimpuri, Râmnicu Sărat, 1934; Poezia lirică a domnului N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1934; N. Iorga. Naționalismul semănătorist. Semnificația dramelor sale istorice, Râmnicu Sărat, 1934; Însemnări despre gândirea lui Creangă, Râmnicu
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
metode mai mult sau mai puțin legale: trecând ilegal granițele: „Soțul meu a încercat de mai multe ori să plece dincolo. A încercat în 1987, a reușit să ajungă până la sârbi, de unde a fost trimis înapoi (am înțeles că românii fugari erau vânduți de către sârbi‚ înapoi, pentru sare). În 1988 am fost prinși și am executat pedeapsa. În 1989 am reușit. Am fugit pe rând. A fugit întâi el și pe urmă și eu. Am fugit singură. Am trecut frontiera Ungariei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca bibliotecar în cadrul Fundației Universitare „Carol I”. A funcționat și ca profesor de istorie și geografie la Liceul „Principele Mihai”. În 1927 conducea Institutul de Arte Grafice „Convorbiri literare”. A colaborat cu versuri, articole, recenzii și însemnări de jurnal (Clipe fugare) la „Sămănătorul”, Făt-Frumos”, „Tribuna liberală”, „Cuvântul”, „Cosinzeana”, „Viața nouă”, „Steagul”, „Stejarul”, „Florile dalbe”, „Analele Dobrogei”, „Dreptatea” (Chișinău), „Drepturile femeii”, „Preocupări literare”, „Fântâna darurilor”, „Păstorul Tutovei”. Din 1910 până în 1938 a semnat, cu o tenacitate lipsită de relief, în „Convorbiri literare
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
și mulți de la Securitate. După cum erau tot felul de brigadieri veniți accidentați de pe șantierele prin care se construia comunismul. Eu m-am angajat în 1957, dar am fugit de autorități doi ani de zile, am stat cum s-ar spune, fugar. Dacă mă prindeau că nu eram luat în evidență puteam face închisoare. Dar se mai îmblânzise treaba, nu ne mai urmăreau așa strict în ultimii ani. Când m-am dus la Vaslui mi s-a spus că "nu pot băga
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]