1,628 matches
-
legalitate. Cerem respectarea legilor pământești și dumnezeiești. Întunecate minți, treziți-vă! CÂNTECUL Dincolo de puterea cuvântului începe puterea cântecului. Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de îndârjiri, zidiri de veacuri viitoare, amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
azi o lume moartă, nedorită, rămasă undeva departe, întrun afund de ocean îmbăiat în sânge și crime. Credința, numai credința, ea ne dezvăluie ceea ce este dincolo de om, ne ferește aici pe pământ de iluzii și năluciri seducătoare, înveșmântate dramatic cu funebre dantele care ne învăluie viața risipind-o într-o Sahară fără rod. Dumnezeu ne cere fapte începând cu iubirea aproapelui. Credința ne păzește de sărutul lui Iuda și te învață să îngenunchezi numai în fața lui Dumnezeu și a morților sfinți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
toți legionarii bine fixați în duhul iubirii de neam, în duhul iubirii de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să vă cunosc. Poate am putea merge împreună să jucăm golf sâmbătă dimineața. Ce ziceți?" Cercetările au arătat că mai mult de 98% dintre oameni ar accepta numai a doua invitație; din celelalte două procente, l % erau antreprenori de pompe funebre, iar 1% prea beți ca să poată răspunde. DACĂ NI SE RĂSPUNDE CU "NU" Dacă cealaltă persoană refuză invitația noastră, nu înseamnă neapărat că pe noi ne respinge. S-ar putea să dorească să ne petrecem timpul împreună, dar poate că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
viață și moarte a ciobanului moldovean, atitudinea lui în fața morții și îi evidențiază unele însușiri, sporind totodată elementul fabulos și lirismul textului. Prin intermediul acestei alegorii, poetul transpune, în primul rând în plan artistic o datina româneascâ., potrivii căreia desfășurarea ceremoniei funebre al celor necăsătoriți ia forma unei nunți simbolice, întrucât căsătoria este considerată o etapă atât de importantă în existența umană, încât neîmplinirea ei ar însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci și momentul nunții, acesta fiind un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
importantă în existența umană, încât neîmplinirea ei ar însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci și momentul nunții, acesta fiind un nou început în perpetuarea vieții. Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din urmă sunt substituite, la rândul lor, cu elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru meserie și pentru îndeletnicirile zilnice și iubirea pentru frumusețile neasemuite ale naturii., Departe de a fi înspăimântat de perspectiva morții și de a se resemna în fața acesteia, el este preocupat mai întâi de împlinirea tuturor rânduielilor tradiționale ale ceremonialului funebru pentru desăvârșirea sa ca om. Este preocupat de înmormântarea sa și de aceea îi cere mioarei să fie îngropat chiar de presupușii săi asasini: "Aice pe-aproape/ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi/ în dosul stânii./ Să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
veșnic, nepieritor în conștiința semenilor săi. Dorește să aibă la cap fluierele dragi, această dorință semnificând supraviețuirea lui prin cântec, dar și dragostea față de frumos și sensibilitatea celui hărăzit morții. Îl preocupă și îndeplinirea bocirii, ca element tradițional al ceremonialului funebru, pe care dorește s-o împlinească oile saleT asasinii nefiind capabili de astfel de sentimente. Nu numai că nu se resemnează în fața morții, dar ciobanul moldovean nu gândește numai la destinul său, ci și la soarta celor apropiați. De aceea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
într-un ochi fu victima valurilor“. Poezia începea cu strofa: „Ca un crin de vară ce vântul îngheață / Frumoasă Ioană în valuri periși, / Azi a ta guriță revărsa viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ / Și noi în durere toți plângem de milă / Depuind flori june pe tristu ți mormânt“ (Dorul, pp. 35-36). Romanța La un cadavru - devenită populară în epocă - o cânta și Leana în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unei companii ungare.9 196 bucureștii de altădată 8. Potrivit Trompetei Carpaților (an. X, nr. 983, 7/19 mai 1872) la înmormântarea „fericitului Heliade“, în curtea bisericii Cișmeaua Mavrogheni de la Șosea, ar fi luat parte 10 000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu (am verificat citatul din discursul acestuia, reprodus de Bacalbașa, cu TRC., an. X, nr. 991, 18/30 mai 1872, p. 3: „Cuvânt funebru improvizat de d. Hâjdeu în numele presei române
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luat parte 10 000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu (am verificat citatul din discursul acestuia, reprodus de Bacalbașa, cu TRC., an. X, nr. 991, 18/30 mai 1872, p. 3: „Cuvânt funebru improvizat de d. Hâjdeu în numele presei române la înmormântarea lui I. Heliade Rădulescu“). 9. Pentru îndreptarea situației financiare deficitare a țării guvernul conservator a propus, printre altele, reînființarea monopolului tutunului (desființat în 1867), hotărâre aprobată de Cameră la 7/19
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-și face programul ceremoniei religioase, rezervând pentru sine, ca în orice parte a lumii, regularea ceremoniei militaro-civile. Aceasta fiind exacta interpretare a programului oficial, nu este de mirare că frăția-voastră înțelegeți că corpul să se înmormânteze în Ruginoasa, iar ceremonia funebră bisericească să se celebreze numai cu o panachidă în catedrala din Capitală. Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la puțin timp după răsturnarea domnitorului Unirii; în anii 1868-1870 îi scria lui Alexandru Cuza, în străinătate, asigurându l de dragostea și devotamentul său (Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza-Vodă, Ed. Științifică, București, 1965, p. 438). La ceremonia funebră de la Ruginoasa el a asigurat serviciul religios. Nifon - care nu voia să-l supere pe principele Carol prin prezența sa la funerariile fostului domnitor - era mitropolit al Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la funerariile fostului domnitor - era mitropolit al Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor al Principatelor Unite a intrat în țară la 15/27 mai 1873, prin punctul de frontieră Ițcani; ceremonia funebră a Numeroase cuvântări funebre au fost rostite, dar cele mai însemnate au fost acele ale lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și Petre Grădișteanu. Dar al lui Mihail Kogălniceanu a fost un mic cap d-operă de elocință, înălțime de cugetare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era mitropolit al Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor al Principatelor Unite a intrat în țară la 15/27 mai 1873, prin punctul de frontieră Ițcani; ceremonia funebră a Numeroase cuvântări funebre au fost rostite, dar cele mai însemnate au fost acele ale lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și Petre Grădișteanu. Dar al lui Mihail Kogălniceanu a fost un mic cap d-operă de elocință, înălțime de cugetare și perfecțiune literară. De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite numai de liberali (Petre Grădișteanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, M. Kogălniceanu) care și-au exprimat printre rânduri (v. mai departe, în text, discursul lui Kogălniceanu), cu această ocazie, și rezervele lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
economicofinan ciar - a unor instituții bancare viguroase, care să contribuie la creșterea și consolidarea puterii ei economice. 56. Edgar Quinet a murit la 15/27 martie 1875, iar înmormântarea sa a avut loc la 18/30 martie 1875. „Această ceremonie funebră - nota Românul - a avut aspectul unei importante și liniștite manifestări republicane“ (ROM., an. XI, 25 martie 1875, p. 272). El era căsătorit din 1852 cu Hermiona, fiica lui Gh. Asachi. 57. ROM., an. XI, 23 martie 1875, p. 267. 58
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Jules Michelet a murit la Paris și a fost înmormântat în ziua de 18 mai. A fost și o deputațiune de studenți români, compusă din: C. Cantacuzino, Mircea C.A. Rosetti, C.C. Arion, C. Tătăranu și G. Sion. După carul funebru a urmat imediat trăsura de doliu în care se aflau d-nele Michelet și Maria C.A. Rosetti, d-nii Guicherat și Celliez, executori testamentari ai defunctului. Printre românii cari au urmat carul funebru citez numele următoare: C. Cantacuzino, C. Arion, C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Arion, C. Tătăranu și G. Sion. După carul funebru a urmat imediat trăsura de doliu în care se aflau d-nele Michelet și Maria C.A. Rosetti, d-nii Guicherat și Celliez, executori testamentari ai defunctului. Printre românii cari au urmat carul funebru citez numele următoare: C. Cantacuzino, C. Arion, C. Tătăranu, G. Sion, Grigore Brătianu, Simu, Vintilă Rosetti, Horia Rosetti, Burssan, Vasile Vârnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Baltă, Bastaky, Fântâneanu, toți cu frac și cocardă tricoloră. C. Cantacuzino a vorbit din partea studenților români
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui. Era un profesor eminent și un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții bosniaci și pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții bosniaci și pentru sârbi. Deși rușii au trimis sârbilor mult material
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un student (Simion și nu mai știu cum), profesorul Alexandrescu. Toți au evocat o (mare) personalitate locală, didactică și culturală. Dar singur studentul a surprins o notă distinctă a adevăratului Alistar, amintind de ironia sa. În rest, exagerări proprii „orațiilor funebre”, menite să amplifice o tristețe care nu era generală. S au căutat diverse apropieri simbolice, mai mult sau mai puțin inspirate. Cineva a dedus că moartea lui în vacanță e un semn de discreție, parcă spre a nu deranja. Ninsoarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de pe urma noastră nu rămîne decît „o cruce pe mormînt”. Preotul uzează de un sentimentalism violent în expresii: de pildă, zicea el, după moartea Magdei, inima mătușii a fost atinsă de „sabia durerii” și altele de acest gen. La sfîrșitul orației funebre a plasat un cuvînt de rămas bun al mătușii către vecini, rude, moș Vasile, care a înfiorat și a stors lacrimi. Bineînțeles, n-a ratat ocazia să facă propagandă pentru biserică: „această biserică!”, nu a reformaților (care au prins rădăcini
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce este. (Detaliul se află În volumul pe care-l pregătesc acum, al cincilea). A propos, unde s-ar găsi informații despre acea mișcare? De 712 asemenea, tot pentru acest volum, e foarte posibil să folosesc textul dvs. din discursul funebru la moartea lui Anton Holban, deoarece În ambele colecții ale ziarului Dimineața pe care le-am consultat - (căci E.L. precizează În agendă că a publicat acolo textul) cineva a tăiat cu lama! pagina respectivă. Dacă nu voi depista vreo altă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]