5,270 matches
-
public și deci semicult”, căruia i se subordonează și imaginea incizată. Ileana Benga și Oana Benga au În vedere ,,necesitatea profund umană de a controla realitatea morții prin ritual”. Constatând mai Întâi că, În societatea modernă, ,,simplificarea progresivă” a ritului funerar duce la o ,,refacere [psihosomatică, emoționalăă] incompletă” a ,,celor ce rămân”, autoarele contrazic teza lui Ernesto de Martino (1958), după care creștinismul ar fi dus la o sărăcire a lamentației funerare. Argumentul lor este găsit În procesul de ,,replăsmuire folclorică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întâi că, În societatea modernă, ,,simplificarea progresivă” a ritului funerar duce la o ,,refacere [psihosomatică, emoționalăă] incompletă” a ,,celor ce rămân”, autoarele contrazic teza lui Ernesto de Martino (1958), după care creștinismul ar fi dus la o sărăcire a lamentației funerare. Argumentul lor este găsit În procesul de ,,replăsmuire folclorică” a unor motive și elemente ,,mitico-magice” creștine și păgâne, la nivelul comunităților țărănești din România. Observarea și analiza detaliată a unui ceremonial de Înmormântare din Budești-Maramureș (1994) reprezintă temeiul etnografic al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
folclorică” a unor motive și elemente ,,mitico-magice” creștine și păgâne, la nivelul comunităților țărănești din România. Observarea și analiza detaliată a unui ceremonial de Înmormântare din Budești-Maramureș (1994) reprezintă temeiul etnografic al studiului lui I. Benga și O. Benga. Ritualul funerar apare astfel drept un ,,ritual al vieții”, din moment ce el asigură nu doar destinul postum al celui răposat, ci și ,,supraviețuirea” celor vii. În acest punct, concluziile autoarelor concordă cu Înțelegerea ,,psihoterapeutică” a ritualului funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
I. Benga și O. Benga. Ritualul funerar apare astfel drept un ,,ritual al vieții”, din moment ce el asigură nu doar destinul postum al celui răposat, ci și ,,supraviețuirea” celor vii. În acest punct, concluziile autoarelor concordă cu Înțelegerea ,,psihoterapeutică” a ritualului funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar, cu Început și sfârșit distinct și cu exprimarea liberă a emoțiilor” (Reeves, Boersma, 1990, Irion, 1991, apud Savage, 1994). Vintilă Mihăilescu asociază ,,problema tradiției” cu un ,,demers inevitabil Într-o abordare critică a etnologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de fond, Libby a creat un algoritm pentru procesul de datare: mai întâi a ars o substanță naturală, cum ar fi lemnul, a cărui vârstă a determinat-o prin alte metode. Apoi a verificat metodă pe lemnul punții de la barcă funerară a faraonului Sesostris, rezultatul confirmând înregistrările istorice. La laboratorul lui Libby au fost aduse alte obiecte: mangăl îngropat de oameni la Stonehenge sau la Marea Piramida a Soarelui din Palenque, Mexic, ca să nu mai vorbim de străvechile excremente din Chile
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
un pacifist ardent și un susținător al sionismului. În materie de îmbrăcăminte și de convenții sociale, s-a remarcat că un individualist. Avea un deosebit simt al umorului, o modestie moderată și un oarecare talent că violonist. Inscripția de pe piatră funerară a lui Newton i se potrivește mai bine lui Einstein: "Muritorii să se bucure că a existat o asemenea podoaba a speciei umane". Din cauza unei boli netratate o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și „Symposion”, precum și în ziarul „Tribuna” din Cluj. După 1940 e un asiduu colaborator al revistelor „Transilvania”, „Apulum”, „Sociologie românească” și „Anuarul Arhivei de Folclor”, unde publică și prima contribuție științifică mai importantă - Pasărea suflet (1942). Acest studiu închinat riturilor funerare va inaugura una dintre direcțiile activității sale - cercetarea mentalității arhaice sătești (credințe, superstiții, obiceiuri), preocupare constantă vreme de șase decenii. Mana în folclorul românesc (1944; Premiul „C. Rădulescu- Codin” al Academiei Române) aprofundează cercetările privind mentalitățile arhaice, urmărind cu acribie științifică
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
de sidef”. Reveriile din amurg, doar aparent senine, trădează un zbucium dincolo de care nu-i decât abisul. În consonanță cu aceste respirări de melopee, natura plânge (salcâmii, un mesteacăn „ofticos”), dar alteori, ca pentru a nu speria cu sinistrele solii funerare, ea îmbie la diafane contopiri. În romanța de înfiorate năluciri îngânată de M., reveria este spațiul, de un tragism discret, al prevestirilor funeste. SCRIERI: Din taina sufletului, Craiova, 1920; Căciulița roșie (în colaborare cu Radu Gyr), București, 1926; Grădina de
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
texte ale scriitorilor consacrați (de pildă, articolul lui Mihai Eminescu, Idealul istoric al Rusiei, Rusia și Europa). De asemenea, este comemorat V. Alecsandri, la un sfert de veac de la moarte, prin publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
mi te-omoare”. Acceptând gândul morții, ciobanul moldovean își exprimă dorința ca ritualul înmormântării să fie îndeplinit după rânduielile străvechi. În vorbele ciobanului, ceremonialul înmormântării este transpus într-o metaforă a nunții. Motivul „morții-nuntă” oglindește un anumit tip de ritual funerar. Ca și în bocet, de unde provine motivul, transfigurarea înmormântării are, pe lângă scopul magic, de îndepărtare a acțiunii malefice pe care ar putea-o avea mortul nelumit asupra celorlalți membri ai colectivității, și menirea de a alina durerea celor dragi. De
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat / Pe negrul pământ / Nevastă mi-o luat, / Sfântă bătrână, / Cu mușchi pe bârnă”. Finalul nunții mioritice proiectează alegoric, la dimensiuni cosmice, durerea în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
imens, „nunta” este vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de lumină, umbră, ploaie, ninsoare, negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
nu ne putem permite să ne îngropăm romantic în editarea marilor clasici doar pentru a întârzia să vorbim despre incomensurabilitatea paradigmelor. Fără discursul propedeutic, simpla retipărire a operelor din canonul culturii universale riscă să se transforme într-un veritabil rit funerar la care ultimii mari savanții slujesc ca arhierei, iar funcționarii marilor biblioteci ca bocitoare. Între timp devenim tot mai incapabili sau poate chiar imuni în fața unor întrebări simple, dar fundamentale. Care este Crezul întemeietor pentru viața creștinilor? De ce suntem mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
degajă unul îngrozitor și, nu numai că trebuie să-l tragi în piept, ci mai ești și nevoit să și trăiești în atmosfera lui cîtva timp. Fumul acesta are un iz cumplit, indescriptibil, cam ca acela care plutește în preajma rugurilor funerare indiene. Duhnește ca aripa stîngă a îngerului trimis să vestească ziua Judecății de Apoi; e încă un argument în favoarea existenței iadului. Pe la miezul nopții, cazanele lucrau din plin, ne descotorosisem de carcasă; navigam cu toate pînzele sus, căci vîntul se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vieții, dr. Usui a avut mai multe slujbe, inclusiv acelea de funcționar guvernamental, om de afaceri, jurnalist și secretar al primarului orașului Tokyo. Se spune că ar fi lucrat o vreme și ca misionar (după cum este menționat pe piatra sa funerară), deși nu este clar unde și În ce scop, notația putînd face referire la munca sa din Închisoare. Oricum, Întrucît a dus o viață relativ normală alături de soția și de copiii săi, este puțin probabil să fi fost călugăr sihastru
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
occidentale, de unde și libertatea japonezilor de a călători În afara țării. Mulți Învățați japonezi au fost trimiși În străinătate să studieze limbile și științele occidentale și se știe că dr. Usui a călătorit mult și a studiat intens. Pe monumentul său funerar din cimitirul templului Seihoji din Tokyo scrie că a vizitat China, Statele Unite și Europa și că Îi plăcea să citească, să dobîndească noi cunoștințe din domeniile medicinei, istoriei, psihologiei și religiilor lumii. Ca parte a formării În budismul Zen, se
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
că Îi plăcea să citească, să dobîndească noi cunoștințe din domeniile medicinei, istoriei, psihologiei și religiilor lumii. Ca parte a formării În budismul Zen, se spune că ar fi muncit pentru a atinge Satori, stadiu al iluminării spirituale. Piatra sa funerară confirmă că a avut o experiență de iluminare mistică pe muntele Kurama, lîngă Kyoto. Cea mai probabilă dată ar fi Începutul anului 1922, Întrucît aceasta urmează intrării sale În budismul Zen din 1918, deși mai multe cărți japoneze vorbesc despre
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
care includea meditația și postul timp de 21 de zile, pînă cînd cel care o practica fie murea, fie era iluminat. În ultima dimineață a acestui post, a simțit „o mare energie Reiki deasupra capului” (cum este scris pe piatra funerară), prin care a devenit iluminat și a dobîndit capacitatea de a intra În contact cu energia vindecătoare (Reiki) și de a o transmite și altora. După aceasta, dr. Usui și-a petrecut puținii ani de dinaintea morții (survenite pe 9 martie
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
60 de ani) practicînd și Învățîndu-i pe alții sistemul său de vindecare - Usui Reiki Ryoho sau Metoda de Vindecare Usui prin Energie Spirituală -, timp În care le-a transmis doctrina, pentru ca Învățăturile sale să meargă mai departe. Pe piatra sa funerară scrie: „Dacă Reiki se poate răspîndi pe tot cuprinsul lumii, va atinge sufletul omenirii și principiile morale ale societății. Le va fi de ajutor multor oameni, prin vindecarea nu numai a bolilor, ci și a Întregului Pămînt”. Dorințele i s-
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
În contact cu această energie vindecătoare și a creat Sho-den (primul nivel al pregătirii Reiki), „În mod neîngrădit la dispoziția tuturor oamenilor” - un citat dintr-un manual de-al său, Usui Reiki Hikkei. Există informații de Încredere provenite de pe piatra funerară a lui Usui că aproape 2 000 de oameni au Învățat Reiki (care mai era numit Teate, adică „mîini vindecătoare”) direct de la acesta, dar că majoritatea ar fi rămas doar la primul nivel al pregătirii, Sho-den (Însemnînd „poarta”), echivalent cu
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Takatomi (amiral de ariergardă) - - Tetsutaro Imaizumi (amiral de ariergardă) - - Chujiro Hayashi (amiral) - - Haru Nagao (ocupație necunoscută) - - Toshihiro Eguchi (profesor) - - Yoshiharu Watanabe (filosof) - - Sono’o Tsuboi (Maestru de ritual al ceaiului) - - Imae Mine (muzician) - - Masayuki Okada (autor al inscripției de pe monumentul funerar al dr. Usui). În aprilie 1922, dr. Usui și-a deschis prima clinică În Harajuku, Tokyo, unde practica Reiki și-i Învăța și pe alții. Abilitățile sale de vindecare trebuie să fi fost extraordinare, de vreme ce era renumit În toată Japonia
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
-i Învăța și pe alții. Abilitățile sale de vindecare trebuie să fi fost extraordinare, de vreme ce era renumit În toată Japonia și admirat ca „pionier al reluării vindecării cu mîinile aplicate pe corp de la generațiile trecute” (un citat de pe piatra sa funerară) și se spune că numărul celor ajutați prin Reiki s-a ridicat la mai multe sute de mii, printre care se află și cei răniți În cutremurul de la Tokyo de pe 1 septembrie 1923 - deși acest număr trebuie să-i fi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Takata, dar variantele descoperite recent În Japonia, În momentul În care au fost traduse, s-au dovedit, la rîndul lor, foarte asemănătoare. RÎndurile care urmează reprezintă un citat dintr-o traducere a unei părți din ceea ce este scris pe piatra funerară a dr. Usui: În ceea ce privește Învățăturile, mai Întîi să-l faceți pe student să Înțeleagă cum se cuvine povețele Împăratului Meiji, apoi, dimineața și seara, cereți-i să psalmodieze și să țină minte cele cinci povețe, care sînt: Astăzi nu te mînia
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
mortului-viu, a individului golit de atributele normalității. Melancolia severă a detectivului se manifestă întotdeauna în legătură cu lumea înconjurătoare, cu spațiul nevrotic al deșertului californian populat de neoane, suferință, violență, lăcomie, ură, singurătate, peste care se întinde umbra feroce a morții. Goliciunea funerară a orașului depersonalizat coboară, prin vasele comunicante ale disperării, în adâncimile ființei lui Marlowe, pentru a-și stabili acolo o redută sortită să reziste până la sfârșit: Am ajuns târziu acasă și eram obosit și deprimat. Era o seară din acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
atinge virtuozitatea și de a stabili norma în cadrul genului. Romanul își propune, deliberat, să fie parte a unei serii despre care scriitorul știe, de-acum, că e aproape încheiată. Cu toate acestea, e greu de identificat în roman prezența notei funerare, a tonului dramatic din preajma sfârșitului. Dimpotrivă, există o jubilație nezăgăzuită, o exuberanță atotcuprinzătoare, vizibilă în tehnica amânării secvențelor dramatice. Trei sferturi din carte nu ni se „oferă” nici un cadavru, iar când acesta e invocat, el rămâne - ca în The Little
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]