1,379 matches
-
palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
confuzia lui Ovidiu! Oricare ar fi fost adevărul, Ovidiu vrea să vină în întâmpinarea lui Paulus și a dorinței acestuia de a se vedea disculpat (pentru a-și putea asuma și apărarea lui Ovidiu). Într-adevăr, Ovidiu, amintind de circumstanțele furtunoase ale acelei îndepărtate de-acum (au trecut deja patru ierni) întâlniri cu Paulus, vrea să-i întărească acestuia convingerea că delictele care au dus la exilarea lui, pot fi camuflate sub vina (scuzabilă) a primei greșeli și că, de aceea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
element d-azur, D-o patrie frumoasă, dar dată moștenire Tiranilor din secoli, respins, a mea iubire Pe sînul tău, o, mare, se leagănă cu dor; Tu i-ai luat ei locul În sîntul meu amor, Și valurile tale, sălbateci, furtunoase, N-au fost atît de aspre, atît de fioroase Ca fiii țării mele, ca cruda tiranie Sub care pleacă fruntea sărmana Românie! Eu te iubesc! o, mare, p-al cării sîn curat E liberă gîndirea ca valul tău spumat. De
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
evocare) cu elemente luate din recuzita romantică: castelul fixat pe o stîncă neagră, peștera unui sihastru sub o rîpă stearpă, o mănăstire... În această deschidere intră și preciziuni de ordin temporal, climateric („vînturile negre, Într-a lor turbare”, „noaptea-i furtunoasă”, „noaptea se Întinde și din geana sa”, „ca un glob de aur luna strălucea” etc). Luna este, de regulă, sursa de lumină pentru decoruri. Urmează al doilea moment (tablou), cu o mică notă de mister („un orologiu sună noaptea jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vecinie În haos zgomotos; Dar Rinul e puternic! dar Rinul nu dispare, El a umplut abisul și trece maiestos! Luîndu-și cursul pacinic, din nou se-ndreaptă Rinul Prin sate și orașe, prin munți și văi frumoase. Nepăsător gigantic de timpuri furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui furtunos proces revoluționar, bătălia producției, Întrecerile și cursa glorioasă a normelor, lupta de clasă și problemele colectivizării, munca brigăzilor de tineret, campania de alfabetizare, birocrația, problema vigilenței și a naționalismului, recent superstițiile etc.etc. Cantitatea periodică a nuvelelor noastre s-a Înmulțit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu atâta freamăt Îl visau eroii Nopților din Iunie prinde ființă. (Ă). Satul Mălini pe care ni-l Înfățișează romancierul trăiește Înfrigurarea, frământările ce preced Întemeierea unei gospodării colective. (Ă). Această Înfrigurare se desprinde din paginile - foarte multe - Închinate ședinței furtunoase cu care Începe cartea, când trimisul C.C. Iordache, rostind cuvântul partidului, le arată țăranilor muncitori - singura cale. (Ă). Din romanul lui Camilar, participarea țărănimii mijlocașe alături de cea săracă la Înfăptuirea colectivizării, se desprinde ca un adevăr rupt de viață. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ordinea zilei o serie de probleme legate de dezvoltarea poeziei noastre actuale. Discuția de la Uniunea Scriitorilor a avut În presă un ecou neașteptat În articolul publicat În Flacăra sub semnătura lui George Dan, articol care constituia În fond o explozie furtunoasă a indignării autorului Împotriva tinerei noastre poezii. Articolul Flăcării compune un tablou jalnic al tinerei poezii: «condamnabilă lipsă de personalitate», cultivarea «șablonului, lozincii, frazei goale, verbului prozaic», «lipsă de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ianuarie 1931, alături de Ion Iancovescu, atunci când au interpretat rolurile principale în piesa „Satana” de Louis Verneuil și în februarie 1932, în piesa „Ana Karenina” -, Ioan Morțun, maestrul Nicolae Soreanu, Ion Manea, Maria Ciucurescu și Mircea Pella în celebra „O noapte furtunoasă” (20 noiembrie 1937), George Vraca, ce a revenit pe scena Palatului Mărăști de încă trei ori - pe 28 decembrie 1932, în spectacolul „Hoțul”, pe 4 ianuarie 1934, în comedia „Dușmanca” și în martie 1937, alături de Elvira Godeanu, în piesa „Omul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timp mai scurt decît credeți; înseamnă a coborî din rîndul întîi în rîndul al treilea, al patrulea. (Noi întreruperi pe aceleași bănci. "Foarte bine! Foarte bine!" la centru)". La cîteva luni după ce a fost răsturnat, Jules Ferry, în fața unei Camere furtunoase, își apără acțiunea colonială în discursul său din 28 iulie 1885. El aduce omagii acțiunii pacifiste a lui Brazza în Congo și îi marchează limitele, afirmă responsabilitatea "raselor superioare", definește fundamentele politicii sale și obiectivele pe care le urmărea, refuzînd
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de asemenea, că felcerul nostru trebuie să opereze de sus, între el și pacientul său întinzîndu-se o distanță de circa opt sau zece picioare și că pacientul este scufundat aproape în întregime într-o mare opacă, agitată și adesea chiar furtunoasă. Nu uitați, de asemenea, că, în aceste condiții deloc prielnice, el trebuie să taie adînc în carne și că, lucrînd în subteran, fără a putea arunca măcar o privire în tăietura ce se închide mereu, trebuie să evite cu dibăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de a ține, pe cît posibil, direcția est-sud-est, căci pînă atunci cîrmise doar la voia întîmplării. în vreme ce se străduia să îndrepte vasul în direcția stabilită și urmărea acele compasului, iată că - semn bun! - vîntul începu să bată din pupa: vîntul furtunos devenise briză prielnică! Vergile fură numaidecît brațate, în ritmul veselului cîntec: Sus inima, băieți, căci vînturi bune - aveți! Marinarii cîntau de bucurie că o schimbare atît de promițătoare alungase atît de grabnic semnele rele de mai înainte. Executînd mașinal ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
XVIII-lea. Prin "liberalism romîn" înțeleg aceeași ideologie transplantată la noi la mijlocul veacului trecut. Prin "naționalism" înțeleg trezirea conștiinței naționale, determinată, pe lângă alte cauze, de aceeași ideologie. G. I. * După această dată, Ibrăileanu mai scrie despre I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă, în "Viața romînească", 1922, nr. 2; Conu Leonida față cu reacțiunea, Ibidem , nr. 5, ambele reproduse în volumul Scriitori români și străini, 1926; Numele proprii în opera lui Caragiale, "Viața romînească", 1926, nr. 12, reprodus în Studii literare, 1930. I
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de sus nu mai poate fi o cucoană Chiriță. Dar civilizația a pătruns cu încetul, ca apa în păturile pământului, tot mai jos, până ce a ajuns în mahala, și azi, mai ales pe vremea când a fost scrisă O noapte furtunoasă, combinația ridicolă de orientalism și civilizație europeană e în mahala. Acest ridicol nou și-a găsit zugravul într-un om de un talent extraordinar, Caragiale, care pentru mahala și pentru "Zița" e ceea ce a fost Alecsandri pentru Gahița Rosmarinovici și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
comunale, și de drepturi municipale, și de drepturi civile, și de drepturi politice, și de sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri ă ca și Nae Ipingescu în "O noapte furtunoasă"î. Răzvrătescu (cetind): Dar, în fine, a unsprezecea oră a sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare și viceversa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte și cel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a spus că marele nostru dramaturg a zugrăvit în comediile sale mahalaua. Dar aceasta nu este adevărat: dacă personajele din O noapte furtunoasă, din Conu Leonida față cu reacțiunea și din D-ale carnavalului sunt mahalagii - și încă pentru Rică Venturiano trebuie să facem excepție: el e un "intelectual" -, apoi personajele din comedia cea mai bună, din O scrisoare pierdută, nu sunt mahalagii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
indirectă; întrucît psihologia personajelor și limbajul lor sunt efecte și ale stării noi de lucruri, introdusă de liberali. (La drept vorbind, D-ale carnavalului e lipsită de semnificație, și acesta e marele ei defect estetic.) Deși personajele din O noapte furtunoasă și din Conu Leonida față cu reacțiunea sunt mahalagii, aceste două comedii sunt, pentru toată lumea, de același fel, din aceeași familie, au aceeași semnificație ca și O scrisoare pierdută, în care personajele nu-s recrutate din mahala. Prin ce lucru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
biciuește o concepție, s-ar putea zice un partid. Și dacă acei prin care biciuiește acea concepție și acel partid sunt uneori mahalagii, aceasta e altă vorbă. Am văzut că ei pot fi și din clase înalte. În O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale nu scrie ca să zugrăvească mahalaua, ci ca să biciuiască liberalismul, întocmai ca și în O scrisoare pierdută. Și dacă în O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea Caragiale își ridiculizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ei pot fi și din clase înalte. În O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale nu scrie ca să zugrăvească mahalaua, ci ca să biciuiască liberalismul, întocmai ca și în O scrisoare pierdută. Și dacă în O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea Caragiale își ridiculizează personajele și pentru structura lor sufletească grosolană, și pentru amestecul de civilizație și orientalism în purtarea lor zilnică - le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
structura lor sufletească grosolană, și pentru amestecul de civilizație și orientalism în purtarea lor zilnică - le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului. Și cu ce talent, și cu ce logică implacabilă! Personajele din O noapte furtunoasă, pe lângă că au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mai dă peste un amestec ridicol de civilizație și barbarie în clasele cele mai de sus, civilizate complet, în formă acum, ci în clasele mai de jos, ori în clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
5. ă Articolul Conu Leonida față cu reacțiunea, p. 249-257.î adâncă a unui fenomen social mai important, este O scrisoare pierdută. Aici nu se zugrăvește liberalismul român patruzecioptist în ultima-i fază (1883), reprezentat, nu ca în O noapte furtunoasă, prin masa anonimă ce forma substratul acestui liberalism, ci prin conducători. În această comedie, Caragiale satirizează numai liberalismul, căci, cum am văzut, aici nu mai e vorba de o clasă - mahalaua - ori numai de anumite caractere ridicole, ori inteligenții obtuze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
publicată în 1884, în vremea dezbaterilor pentru revizuirea, constituției, imediat după alegerea camerei revizioniste, pe lângă, desigur, o minunată comedie, este și un pamflet de ocazie împotriva evenimentelor la ordinea zilei. Dar vremea a șters acest caracter al piesei. O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea sunt din 1879, iar O scrisoare pierdută, din 1884. Așadar, în primele sale opere, Caragiale luptă exclusiv împotriva liberalismului. De acum încolo, opera lui Caragiale nu va mai avea această semnificație, el nu va
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noi, neasimilate cu adevărat. Această infuzie, de care vorbim, și care vine de sus, de la conducători, se face pe lângă altele, mai cu seamă prin politică, prin propaganda principiilor patruzecioptiste în presă mai ales - și prin literatura cea proastă. O noapte furtunoasă e caracteristică din acest punct de vedere. Iată, de pildă, Chiriac. În convorbirea lui cu Nae Ipingescu și cu Jupân Dumitrache, unde e vorba de afaceri publice, de gardă națională și de celelalte, de "izirciț", de "rezonul la așa motiv
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
legată"! Aceștia sunt clasele noi, create de liberalism! Iată opera liberalismului, masă pe care se sprijină organizarea statului român modern! - pare a zice Caragiale. Am văzut că, dacă în O scrisoare pierdută Caragiale ne arată pe conducători, în O noapte furtunoasă, în persoana lui Jupân Dumitrache, Caragiale ne arată pe cetățeanul care formează masa noului regim. Dar Jupân Dumitrache e un om simplu, el cunoaște câteva fraze generale ale "demagogiei" liberale. El reprezintă mai mult temperamentul masei anonime. Iată însă acum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]