1,332 matches
-
obscure - te crede sfânt și-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, {EminescuOpIV 301} Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, 105Din patimi a mulțimii fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri atunci faci un popor. Fii dinainte sigur, la rele el urma
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se cade ca să sameni. "Ca să fii domn, se cade să-i iei adânc pe oameni. "Voiești ca să se-nchine cu toți l-a tale oase, Atunci învie într-înșii pornirea dușmănoasă, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește-erou pe-un gâde ca fierul să-i ascuți, Pe cel viclean și neted numește-l înțelept, "Nebun zi-i celui nobil și simplu celui drept, "Din patimi a mulțimii fă scară la mărire "Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. "Cu laude
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu vîrfu-a mii de săbii Și moartea-n mii de forme o-ncarcă pe corăbii... Vei fi erou... și mare te vor numi toți orbii Pe când pe-adevărații eroi coboară corbii! Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe gâde și fierul i-l ascuți, Pe cel viclean și neted numește-l înțelept, Nebun zi-i celui nobil și simplu celui drept, Din poftele mulțimii fă scară, de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire; Cu laude mîngîe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
descoperi singur. Cititorul avizat descoperă imediat paginile în plus ale cărților care îi cad în mână. Plasează - i pe dușmani pe penultima treaptă a decăderii. Mai acordă - le deci o șansă. Când întârzie reformele, izbucnesc revoltele. Nu te supăra pe gâde. El nu este decât prelungirea securii. Ca să nu mai importe hrană și medicamente, o țară trebuie să producă democrație și libertate. L - au dat afară. Dar ușa era rabatabilă. Temporar, victoria justifică orice scop. Trecut prin filozofie, pesimistul devine sceptic
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
descoperi singur. Cititorul avizat descoperă imediat paginile în plus ale cărților care îi cad în mână. Plasează-i pe dușmani pe penultima treaptă a decăderii. Mai acordă-le deci o șansă. Când întârzie reformele, izbucnesc revoltele. Nu te supăra pe gâde. El nu este decât prelungirea securii. Ca să nu mai importe hrană și medicamente, o țară trebuie să producă democrație și libertate. L-am dat afară, dar ușa era rabatabilă. Temporar, victoria justifică orice scop. Trecut prin filozofie, pesimistul devine sceptic
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un loc dureros În care s-a adunat tot orgoliul unei individualități refulate vrînd să țîșnească afară ca un munte al trupului și să fie văzut. Așa s-a născut „Cocoșatul“. O poreclă la fel ca „Piticul“, ca „Pricopsitul“, ca „Gâdea“, ca „Ciungul“. O poreclă e de fapt o reclamă prin care produsul este recomandat scoțîndu-i-se În evidență calitatea specifică. Toți oamenii au nevoie de reclamă, e greu să trăiești fără reclamă, să știi că nu poți concura cu nimeni, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce ne împovărează, iar Timpul e gâde și doar mândria de-a fi fost perechea / rămâne-n noi: o drojdie de preț, testamentar, artistul creator își desemnează iubirea ca fiind o singură icoană-n suflet: tu / îți jur! Iar aceasta devine chezășie a jurământului, a umilinței, a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Todice scu, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu Dim.I Zaharescu, C.Zancu, iar de la Huși - D. Alistar, Octavian Angheluță, I.P.S.Nifon Criveanu, Gh. Cotescu, Marin Benchiuj, Al. Bendorf, Costache Calligari, M.Cișman, V. Chisocof, Ion David, Const. I. Dinescu, Octav Gâdei, Cornel Grumăzescu, Gh.Harnagea, C.S.Le țcae , N.Lapteș, I.Munteanu, Ion Mitache,Const. Macovei, Gh.I.Popescu, Th.Șovăială, Hara Steinberg, V.Ursăcescu, Gr. Vericeanu, Căpitan N.Voinescu. Lăsând ca pe cei de la Vaslui să i găsească dl. I oan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ulei, așezat În menghină, În acid, În hîrdău, i se vor dezarticula falangele și i se vor smulge limba, ochii și urechile cu cleștele de cuie, cu voie bună, creștinii care-au suferit prin Închisorile patriei iar acum strîng mîinile gîzilor Îmi provoacă repulsie. Ba chiar frică, deși sînt o ființă oarecum religioasă. Nu văd Însă de ce religia ar Împiedica trasul popular pe roată sau În țeapă al unor specimene nereușite, aparținînd unui alt regn, se pare animal și Încă insuficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vreodată, ghepardul tinereții alergînd În cercuri tot mai mici și pierzîndu-și dinții În sens invers acelor de ceasornic din Jurnalul lui Gide citit la Pietroșița printre gușați, Van Gogh care m-a ajutat să intru la psihiatrie, Autoportret, Grigorescu nu. Gâdea. În ’82, Mașa, de care m-am Îndrăgostit la cutremurul din ’77 și-am continuat să mă Îndrăgostesc În sala de disecție unde-i puneam cîte unui cadavru mai trist un chiștoc aprins În gura fără buze, prima lui țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu știu? Apoi “podul” nu era altceva decât o uliță podită cu bârne de stejar! De aici și numele “Podul Vechi”, “Podul Hagioaiei” și câte altele... Păi dacă tot ai adus vorba de spânzurătoare, știi cumva care a fost ultimul gâde al târgului Iași? Îl știu, vere. Îl știu. Numai că pe vremea lui execuțiile nu se mai făceau pe Podul Spânzurătorii, ci pe Movila Sarandei, aflată în fața porții dinspre nord-est a mănăstirii Frumoasa, care se cheamă chiar “Poarta Spânzuraților”. Pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să mă ia peste picior! Magicianul tace. Poate că înțelege că este foarte greu să explici ceva unuia care nici nu dorește asta. Se reașază pe fotoliu și împreunează mâinile după ceafă. Pare relaxat. Periculos de relaxat. Seamănă cu un gâde care încrucișează mâinile pe piept și scrutează mulțimea cu ochii care aruncă flăcări prin găurile cagulei. - Ți-aș recomanda să privești display-ul, scriitorule. Nu ai chiar așa de mult de citit. N-o să-ți placă, te avertizez. Știi că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și din cap, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet la care, auzindu-l, cheliosul, lipit de spinarea lui Pârnaie, se ținea cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de oameni. Nesimțindu-mă în largul meu în legătură cu planurile sale, am decis să investighez trecutul călăului. I-am trimis pe An-te-hai și Li Lien-ying să facă lucrul acesta, iar ei s-au întors repede cu vești îngrijorătoare. Existau dovezi că gâdele fusese deja mituit. Bărbatul desemnat de Curte să-l decapiteze pe Su Shun era cunoscut sub numele de O Clipită - își îndeplinea treaba cu mare rapiditate. Habar nu aveam că era o tradiție să mituiești călăul. Pentru a obține un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
handicapat pe viață. Dacă prizonierul era condamnat la o moarte lentă prin dezmembrare, călăului îi putea lua și cinci zile pentru a-l transforma într-un schelet, timp în care își menținea victima în viață doar cât să răsufle. Dacă gâdele era mulțumit de mită, cuțitul său mergea drept la inimă, punând capăt suferinței înainte chiar de a începe. Am aflat că atunci când era vorba de decapitare existau mai multe modalități prin care călăul își putea îndeplini misiunea. Familia condamnatului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mergea drept la inimă, punând capăt suferinței înainte chiar de a începe. Am aflat că atunci când era vorba de decapitare existau mai multe modalități prin care călăul își putea îndeplini misiunea. Familia condamnatului și călăul se așezau și negociau. Dacă gâdele era nemulțumit, tăia capul și îl lăsa să se rostogolească. Cu ajutorul ucenicilor săi care se ascundeau în mulțime, capul „dispărea“. Până când familia nu dădea banii, capul nu era „găsit“. După aceea, familia trebuia să plătească un pielar care să coasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Alexandru, 6 apartamente, București, str. Dianei 10. Constantă, cal. Plevnei 4. 3033. Georgescu Elenă, 15 apartamente, București, calea Dorobanți 144, str. Elenă Cuza 92D; str. Traian 100, cal. Dorobanți 146. 3034. Georgescu Ecaterina, 12 apartamente, București, str. Mendelieff 39. 3035. Gâdei Stelian și Elenă, 5 apartamente, București, str. Macedonia 24. 3036. Georgescu Mihail și Florica, 3 apartamente, București, str. Pictor Iscovescu 11. 3037. Gorbanescu Dumutru, 5 apartamente, București, cal. Floreasca 72, str. Turda 33A. Badulesti, Dâmbovița. 3038. Gheorghiu Anastase, 4 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
P. Dobrescu, Editura Comunicare.ro, București, 2001. McVeigh, Brain J., Wearing ideology. State, schooling ands self-presentation in Japan, Berg Publisher, New York, 2000. Melchiorre, Virgilio (coord.), Enciclopedie de filozofie și științele umane, traducere de L. Cosma, A. Dumitru, F. Frunză, R. Gâdei, C.M. Ionescu, Editura All, București, 2004. Mentges, Gabriele, "Body, dress and technology. High tech fashion: a new concept of stratification?", în Milano: Convegno Internazionale Moda e stratificazione sociale, 2007. Meyerston, Rolf și Katz, Elihu, "Notes on a Natural History of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
social; mereu pasionat de devenirea �economiei sociale� � alt nume de �mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la cap?tul unei b?ț?lii destul de fierbin?i). Nici o sensibilitate ideologic?, nici o experien?? disciplinar? nu erau sacrificate, ca ?i cum nu era clar �n ochii donatorului dac? economia social? ar fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Teatrul German din Timișoara (unde am avut cea mai bună perioadă regizorală din carieră) am montat piesa lui D. Solomon Erasmus sau Elogiu nebuniei. Un text excelent! Aducător de șase premii (mie și teatrului). Vine momentul în care tovarășa Suzana Gîdea, ministrul culturii, semnează diplomele laureaților în Cîntarea României: pe-ale noastre refuză zicînd că titlul este imposibil. Încep căutările febrile: cum să-i zicem? Soldatul și filosoful? Dar cine-i soldatul? Sau Conștiință și datorie că sună partinic. Dar parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe vremea cînd se intitula... Cupluri imposibile! Dar cine erau acești cenzori? Cine diriguia cultura în ultimii ani ai comunismului? În fruntea piramidei, desigur, Sinistra (care, la Cabinetul 2, bara proiectele oamenilor suspecți din high-life). Apoi, urma altă analfabetă, Suzana Gîdea, ministrul culturii (și educației socialiste o toantă grasă, care se ducea la aeroport cînd pleca Tovarășul... și cam atît). Urma o femeie deșteaptă și citită, Tamara Dobrin, soție de general, beată în permanență (trăgea la măsea pînă cînd ajungea să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Al Capone. În acest bestiar sunt ușor de identificat, între alții, sub nume inventate, Gh. Gheorghiu-Dej (Vasile Vasiliu-Roșiorii-dă- Vede), Ana Pauker (Vera Rosenblum), Ion Gheorghe Maurer (Mihai Radu Florian), Puiu (Nicolae Ceaușescu), Duța lui Briceag (Elena Ceaușescu), Sultănica Gâlciu (Suzana Gâdea). Deosebit de aceștia se arată Lucrețiu Pătrășcanu (Coriolan Andrei), intelectual autentic, însă crud și dogmatic, și el revoluționar din speța lui Robespierre, Saint-Just, Troțki. Fiind un roman satiric, parodic, Cartierul Primăverii... nu putea, prin definiție, să fie realizat cu mijloace de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
revoluția și începuse spectacolul revoluției televizate. Spre prânz, Ion Iliescu, încă la biroul său de director al Editurii Tehnice, se lasă convins de câțiva dintre colaboratorii apropiați să iasă din expectativă. Unul din primele sale gesturi este, după ce telefonează Suzanei Gîdea, atunci ministru al Culturii, pentru a-i cere permisiunea să meargă la televiziune 36, să se îndrepte într-acolo, dar să-l întâlnească și pe generalul Stănculescu. Acesta îi propune să preia puterea, asigurându-l de întregul său concurs și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
p. 23, precizează: "Prima proclamație (cea în 12 puncte) am făcut-o noi, cei mici, cei umili, de jos...". 35 V. P. Siani-Davies, op. cit., pp. 174-191. 36 În ciuda faptului că i-a dat imediat, pe cât se pare, acordul ei, Suzana Gîdea a fost totuși condamnată la închisoare în calitate de fost membru al CPEx. 38 Emil Constantinescu, op. cit. 39 Emil Constantinescu, op. cit. 40 V. supra, pp. 174-191. 41 V. și C . Durandin, Ceausescu: vie et mort d'un roi communiste, Paris, Albin Michel
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]