1,318 matches
-
fi aleși sătenii, care nu dispuneau de gospodărie, sau pământ, cei care nu erau căsătoriți și cei care nu atingeau vârsta de 25 ani. Aceasta, de asemenea era o cale a rusificării. La începutul sec. XX ambele sate Costești și Gîrla fac parte din județul Chișinău „ocrugul” 2 și sunt conduse de Dumitru Baltaga protoier al Costești, Constantim Cuma și anchetatorul bisericesc, preotul din s. Mereni Mihail Friptu. În acest ocrug intrau și satele din jurul Costeștiului, și anume: Hansca, Țîpala, Rezeni
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
s-a înființat un dispensar sanitar înzestrat cu mobilier și ustensile medicale pentru primul ajutor, s-a construit un local nou de primărie (în prezent în acest local e școala muzicală), s-a început construcția unei școli noi în s. Gîrla 1937, s-a înființat în 1934 telefon propriu pe rețeaua județeană, s-au construit poduri de piatră. După venirea trupelor rusești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au avut loc mai multe schimbări: au fost reîmpărțite pământurile, a fost
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
a acorda ajutor organelor locale în orașe și sate au fost trimiși împuterniciți de partid și de stat, trupe interne, activiști ai satelor. În 1949 pe teritoriul s. Costești se formează 3 colhozuri: Kalinin, Andreev și Novaia Zarea, iar la Gîrla colhozul Moldova Socialistă. În noaptea zilei de 6 iulie 1949, familiile din Costești au fost ridicate în mașini și deportate în Siberia “ Eram pe atunci o fată mică, în acea zi lucrasem la cîmp. Seara mama ne-a hrănit și
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
m/s, 3,1-4,4 m/s și respectiv 2,5-4,5 m/s. Sub raportul resurselor hidrice moșia satului Petrești se caracterizează printr-o zonă centrală dificitară încadrată spre sud și est de sectoarele srăbătute de rîul Prut și Gîrla Mare , Șoltoaia și Vladnic. Din cantitatea totală a precipitațiilor atmosferice căzute într-un an mediu, dar care este destul de redusă, doar 14-17% alimentează pîraiele, rîul Prut și lacurile, cea mai mare parte se consumează prin infiltrație și evaporare.Aceasta situație
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni... Și deasemenea satul Cucueații
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
geologic, la care s-a adăugat acțiunea mării, a vântului și a vegetației. Brațele Dunării, răsfirate în drumul lor spre mare, cuprind un labirint de lacuri mari și mici (ghioluri, japșe), legate între ele sau legate de brațele fluviului, prin gârle și canele. Rețeaua de ape este mărginită de porțiuni de uscat, numite grinduri. are aspecte variate ocupând diferite medii: ape curgătoare, ape stătătoare, (lacurile, mlaștinile), terenurile inundabile, grindurile, dunele, plajele. Se apreciază că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor, legate între ele
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
anul 1609, cârmuitorul târgului Oblucița (azi Ismail) a luat în stăpânire trei locuri de pescuit, printre care era și Ialpugul . Conform surselor sovietice și ucrainene, "în anul 1770, armata rusă a început să introducă impozite pentru pescuitul în lacurile și gârlele din Bugeac, inclusiv în lacul Ialpug", doar că acest lucru este imposibil deoarece Bugeacul a rămas parte a Imperiului turcesc (cum era din 1484, de când fusese luat de la Principatul Moldovei) până în anul 1812, când prin tratatul de la București a trecut
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
principatului Moldovei în 1856) a trecut în proprietatea epitropiei Liceului de băieți din Bolgrad (denumit „Regele Carol II-lea” în 1938), care îl dădea în arendă pescarilor. În anul 1878, limanul îi revine Imperiului rus. Înainte de primul război mondial, în gârla Bărtița (din satul Barta) a fost săpat un canal adânc de circa 5-6 m, pentru îmbarcarea mărfurilor (în special cereale) pe șlepuri ce traversau Canalul Repedea (dintre Ialpug și Covurlui), care era și el menținut la adâncimea de circa 6
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
care separă cele două limane trece șoseaua Reni-Ismail. După construirea barajului dintre Ialpug și Covurlui, schimbul de apă a scăzut cu aproape o treime, ceea ce a dus la eutrofizarea Ialpugului. De asemenea, Covurluiul comunică și cu Dunărea prin mai multe gîrle mici de legătură. Limanul Covurlui este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 65 km². Bazinul limanului are o formă circulară neregulată, cu diametrul de aproximativ 20 km. Malurile
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
Satul Nicolae Bălcescu (Orașul Flămânzi), 1730117077302 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 294. Muraru Cristinel bovine Botoșani, str. Tudor Vladimirescu nr. 20, 1751021070054 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 295. Plesca Mariana- bovine Pașcani, Str. Cosminului Camelia nr. 19, județul Iași 2700822224494 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 296. Burcioiu Marin bovine Pitești, Str. Gârlei nr. 2, �� bl. P16A, sc. A, ap. 3, 1700909287127 județul Argeș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 297. Echimescu bovine Comună Grebanu, județul Buzău 1741010104964 Theodor-Florin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 298. Iordan Aneta bovine Brăila, str. Hipodrom nr. 14, bl. A10, sc. 5, ap. 73, 2470121090069 județul Brăila ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 299. Moruz
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
Parodcik, Pruteț, Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîi, Тlumacik (Tolmacik), Kolamîika (Kosacev), Тurka, Ciorniava, Oreleț, Okno, Sovița, Sovița II, Șubraneț, Gukis, Rekitneanka (Răchitna) (Staraia Granița), Rîngaci, Dinauțî, Cerlena, În Republica Moldova: Râul Lopatinca, Racovăț, Medvenka (Medvedca), Larga, Vilia, Dradiște, Ciugur, Camenca, Gârla Mică, Gârla Mare, Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lăpușna, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga, Valea Halmagei, Afluenți de dreapta: În Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîi, Тlumacik (Tolmacik), Kolamîika (Kosacev), Тurka, Ciorniava, Oreleț, Okno, Sovița, Sovița II, Șubraneț, Gukis, Rekitneanka (Răchitna) (Staraia Granița), Rîngaci, Dinauțî, Cerlena, În Republica Moldova: Râul Lopatinca, Racovăț, Medvenka (Medvedca), Larga, Vilia, Dradiște, Ciugur, Camenca, Gârla Mică, Gârla Mare, Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lăpușna, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga, Valea Halmagei, Afluenți de dreapta: În Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, Râul Ruginos, Gârla Boul Bătrân, Elan, Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja. Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina. Alte orașe apropiate de cursul său sunt: Darabani, Săveni, Iași și Huși, în România, și Ungheni și Cahul, în Republica Moldova. Pe teritoriul
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
2, în perimetrul Batiștei - Vasile Lascăr, foarte aproape de Piața Rosetti, Teatrul Național, Biserica Armenească și Colegiul Național „Spiru Haret”. are trei Sfinte Hramuri: Pe actualul loc al Bisericii Oțetari s-a aflat, inițial, un zăvoi de oțetari, pe malul fostei gârle Bucureștioaia, afluent al Dâmboviței, care își avea vadul pe actuala stradă Galați (date despre această apă găsim în "„Istoria fondării orașului București”" de Dimitrie Papazoglu). În anii 1680-1681 a fost construită, în zilele lui Șerban Vodă Cantacuzino, o bisericuță din
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
este o veche așezare menționată în documentele Principatului Moldovei din secolele XV-XVI. În trecut, satul se afla în mijlocul unor podgorii. El era străbătut de drumul Hârlău - Târgu Frumos, domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) construit un pod (practicabil și astăzi) peste gârla pârâului ce curge prin valea satului. Documentele istorice atestă faptul că în anul 1604 aici se aflau viile boierului Nestor Ureche. În 1605, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit Mănăstirii Dragomirna două fălci de vii pe dealul Zlodica. Mai
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și pe deasupra și pe sub apă. Apele repezi și tumultoase ale Bistriței, Moldovei, Siretului l-au fascinat și atras ca un magnet. A frecventat cursurile
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
Canalul (brațul) și golful Musura sunt respectiv o apă curgătoare (gârlă izvorâtă din brațul Chilia, pe partea dreptă) și o zonă lagunară pe cale de aluvionare, situate între ieșirea în Marea Neagră a brațelor Chilia și Sulina, a căror evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene cât și o parte din apele teritoriale din apropierea
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
inclusă în cinci faze. În perioada bronzului mijlociu, populația din România și țările vecine a fost delimitată de apariția mai multor culturi importante. Printre care se remarcă: cultura Otomani( întâlnită în Slovacia), cultura Wietenberg( întâlnită în Transilvania), cultura Mureș, cultura Gârla Mare( de la care s-au păstrat niște minunate figurine și statuete din lut). Economia Epocii Bronzului se baza pe creșterea oilor, caprelor și porcilor. În cultura Wietenberg vitele mari au fost folosite, alături de cabaline pentru tracțiune și hrană. În timpul Epocii
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Wietenberg vitele mari au fost folosite, alături de cabaline pentru tracțiune și hrană. În timpul Epocii Bronzului s-a constatat o evoluție importantă, în special pe plan economic față de eneolitic. S-au înmulțit, în același timp, și manifestările artistice, reprezentate de cultura Gârla Mare, prin statuetele complex lucrate din lut. Ideea generală despre Epoca bronzului este aceea că se instalează cultele uraniene, solare. Ca argumente sunt folosite unele motive ornamentale, considerate a fi simboluri solare, care apar frecvent redate pe ceramică sau pe
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
piesele din metal: cercurile concentrice, cercurile însoțite de raze, zvastica. Însăși incinerația este considerată a fi legată de aceste culte. În spațiul românesc sunt cunoscute trei sanctuare din Epoca bronzului. Sălacea( cultura Otomani, faza a II-a), județul Bihor; Balej-cultura Gârla Mare, din Bulgaria și Monteoru (cultura Monteoru, județul Buzău). Din aria culturii Wietenberg, faza II, se cunoaște un loc de cult la Oarța de Sus. În legătură cu plastica antropomorfă, aceasta este mai slab reprezentată în această perioadă decât în perioada neoliticului
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
din acest punct de vedere este cultura Zuto Brdo-Gârla Mare, la care se adaugă cultura Szeremle-Bijelo Brdo-Dalj din Ungaria și Croația. În aria celor două culturi s-au descoperit în jur de 340 piese, dintre care 244 sunt din aria Gârla Mare. S-au descoperit în această perioadă și topoare miniaturale din lut (topoare-ciocan sau securi duble).Toporul dublu- labrys-ul- este frecvent în lumea cretană și miceniană unde apare, cel mai adesea, în complexe de cult și morminte (mormântul toporului dublu
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
către Houston, prinzându-l din urmă la 19 aprilie lângă Lynch's Ferry. Obligat să treacă Vince's Bridge, el și-a stabilit pozițiile pe mai puțin de 8 km² de teren complet înconjurat de râul San Jacinto și de gârlele Buffalo și Vince, și de mlaștine și golfuri la est și sud-est. Houston și-a pus tabăra pe o pajiște la 1 km depărtare. Crezând că Houston este încolțit, Santa Anna s-a hotărât să-și odihnească armata pe 19
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]