187,018 matches
-
charme a fost discursul lui Cațavencu, mai cu samă la trecerea de la emoțiune, la tonul avocățesc, cu care pronunți tu pe urmă cuvântul «fraților». În totul însă a fost minunat și s-a râs foarte mult. Numai Nicu Gane a găsit că prea multe ticuri au persoanele tale: fix, curat, aveți puțintică răbdare”. Pe lîngă scrisorile de la Missir, Ieronim Tătaru a găsit în arhiva Muzeului prahovean și misive cu alți expeditori, între care Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
urmă cuvântul «fraților». În totul însă a fost minunat și s-a râs foarte mult. Numai Nicu Gane a găsit că prea multe ticuri au persoanele tale: fix, curat, aveți puțintică răbdare”. Pe lîngă scrisorile de la Missir, Ieronim Tătaru a găsit în arhiva Muzeului prahovean și misive cu alți expeditori, între care Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol, Panait Cerna (care laudă debutul lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al. Davilla ș.a. În același număr al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
abordării sale epice este definirea momentului și a împrejurărilor în care „s-a deschis viața modernă a unei țări. O țară mică, «înghesuită între imperii»”. Dacă acestea sînt sensul și motivația generală ale proiectului narativ, mijlocul său de realizare este găsit în investigarea profilului uman al celor care au făcut acest început al modernizării țării, al celor care și-au trăit maturitatea în „adolescența nației”, devenind ei înșiși romantici, supunîndu-și structura intimă texturii a ceea ce se numește „spiritul veacului”. Iar acest
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Nu de alta, dar se creează iluzia că am fi trei laolaltă, când de fapt suntem doar doi. În fine, pare ciudat că vă faceți dvs. înșivă serviciul de a vă scrie păsurile ca prin intermediar. (Victor Savin, Boldești, Grădiștea) * Găsesc în plic un singur text. De ce n-aș spune un text singur?, fără nici un indiciu despre autor, fără nimic altceva decât sugerată libertatea de a aproxima o situație doar din textul cu pricina. Pare a fi vorba de un îndrăgostit
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
situație doar din textul cu pricina. Pare a fi vorba de un îndrăgostit la primul impuls liric de a relata puritatea stării sale, cu mijloace artistice simple, elocvente. Deduc că autorul a trimis poezia la redacție pentru a și-o găsi publicată cât mai curând. Astfel, Luna va fi un prilej de bucurie, o declarație de iubire: „Ei i se pare că luna seamănă cu o corabie naufragiată, pe o pânză - zâmbesc,/ și vrea să-i spun ce cred, dar eu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
de articole cum ar fi Secvențe pentru scrierea unui roman de idei, 1986, Către noi structuri, Sinteza viitoare, Un model explicativ și un mare proces istoric și „Un fel de rezumat al unor lucruri pe care le știm” sunt de găsit în ambele cărți. Ora recapitulărilor Nu putem să nu luăm în calcul în discuția noastră faptul că aceste două apariții nu sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
neîncadrabili în nici una din direcțiile „acreditate”, lăsați în umbră, marginalizați de critici, dar de la care se vor revendica optzeciștii, astfel încât vor fi recuperați în perioada imediat postdecembristă. Autorul ajunge astfel la discutarea ultimului deceniu al secolului trecut, pe care îl găsește sterp și dezamăgitor, câtă vreme în ceea ce privește proza a spulberat prea ușor mitul existenței unei cantitative literaturi de sertar și nu a consacrat un nou tip de roman. Situația nu e mai încântătoare nici în poezie, unde se publică doar cărțile
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
Ai văzut, bade? Nu ți-am ceterat eu că suntem regat? Nici acum nu crezi? Colcăie țara de regi și tu mă bolunzești de cap că suntem republică. Nu suntem! E plină patria de regi ca..., ca... Uite, că nu găsesc nici o comparație, că m-ai enervat, domnule! Alaltăseară l-ai văzut pe regele hip-ului? Văzut! Aseară n-am văzut-o împreună pe regina hop-ului? Săptămâna trecută nu i-am văzut pe regii rep-ului și rap-ului? Ce să mai
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
peste om să-i țină de cald/ lipit de spinare prins în bolduri/ nici mai lung nici mai scurt/ cu păr des pe picioare cu simțuri atrofiate/ omul-haină mai bine îmbrăcat decât tine”. În contextul dat, dificil de impudic, am găsit încă un poem aproape inocent: „Tu nu ai de unde să știi câtă durere e în mine mă doare și cuta perdelei/ pliată ca lama unui cuțit mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
alterat și că orizontul clasico-renascentist trebuie, dacă nu înlocuit, măcar completat, cu un altul. Că Teoria gravitației universale trebuie contrapunctată cu ceva; însă în acest moment el încă nu știe că acel ceva se numește Teoria relativității restrînse. Sculptorul se găsește acum în faza în care înlocuiește gravitația universală a tridimensionalului cu diverse variante de gravitații particulare, dar nu a descoperit încă puterea levitației, vertijul imponderabilității și nașterea formei în chiar locul în care o dizolvă lumina. Iar acest Brâncuși în
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
dar nu a descoperit încă puterea levitației, vertijul imponderabilității și nașterea formei în chiar locul în care o dizolvă lumina. Iar acest Brâncuși în continuare robit de masă, tulburat de relativitatea materiei și fascinat de splendoarea de dincolo de ea se găsește încă, din fericire, în muzeele românești. Un Brâncuși perfect stăpîn pe formă și pe tehnică, dar indecis încă pe ce cărare să o apuce și tocmai de aceea uman. Marcel Iancu Mai mult ca oricare altul, Marcel Iancu a fost
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se pare că a găsit un model în Samuel Beckett, biroul de emigrație îl anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă. Așa că se reangajează ca informatician, amînînd realizarea visului de a deveni scriitor. Sînt așteptate cu mare
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
ciclul său de romane care se derulează la sfîrșitul sec. XX și începutul lui XXI. „Nu degeaba am numit De Movo Tapes cartea zero a ciclului - a declarat autorul în „NRC Handelsblad” din Rotterdam. Cititorul trebuie să știe că va găsi în ea elemente care constituie doar indicații preliminare. În același timp, voi compune fiecare din volume în așa fel încît să se poată citi și separat. (volumul III va fi un roman de dragoste, iar IV - un thriller).”
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
claustrări purificatoare: „șederea pentru o vreme la o mănăstire nu era pentru mine o noutate; stătusem și în alte rînduri la Căldărușani și locuisem în aceeași odaie, în toate anotimpurile. Însă abia acum trăiam senzația definită abia ulterior, după ce am găsit expresia la Noica: sentimentul că timpul îmi aparținea. Mai ales după ce renunțasem la radio și la telefon”. Să fie o contradicție? Un simulacru? N-am putea lua în serios atari ipoteze întrucît ambele ipostaze ale autorului ni se par organice
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
devenit simple repere onomastice. Aproape inaccesibili publicului larg, ei își consolidează pe zi ce trece legenda, nu din pricina valorii inconfundabile a operei lor, ci din pricina misterului în care ea se afundă tot mai adînc. Într-un astfel de impas se găsește și Francisc Șirato, de pildă, un pictor mutilat de percepția comună prin asocierea sa aproape exclusivă cu un anumit gen de grație și de cochetărie. Despre el se știe bine că se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
de prezență” ținută probabil de “critica de direcție”, nu cumva să se spună că “am refuzat să văd teatru în pivnițele lor de subzistență” sau că, doamne ferește am lucrat la “interzicerea valorilor reale”. Și caut valorile reale. Nu le găsesc întotdeauna. Showdown de Peca Ștefan este un protest împotriva protestului, ascuns într-o falsă emisiune de televiziune, dintr-o personală țară imaginară, căreia i s-a dat numele de cod “Statele Unite”. Falsele valori, revoltate de absența valorilor, pun la cale
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
înalta vibrație poetică, depășind tentațiile sentimentului”. În vocabularul acelor ani, tânărul, pe atunci, regizor definește calitățile de pe urma cărora a “profitat” în montarea lui cu Livada cu vișini de Cehov (1967), alt spectacol de hotar al acelor ani. Criticul Nicolae Carandino găsea că actrița a fost stânjenită de corsetul viziunii regizorale; din altă generație Ana Maria Narti scria despre “cântecul amar și suav, melopee ușoară, țesută din zâmbete, tristețe și păreri de rău, care deplânge tot ce este șubred, fără consistență, amăgitor
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
este o noțiune care a fost deja folosită de către filozofii greci, prin intermediul unui vocabular destul de variat și care, cred eu, trimite întotdeauna la două tipuri de situații: există o imagine doar reproducătoare a ceea ce am perceput deja și care se găsește oarecum în așteptare în memorie și această imaginație este un fel de reluare ludică a întregului material disponibil în viața mentală și care poate să ducă la fel de bine la reverii interioare dar și la manifestări mediate de către limbaj, prin amintiri
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
cinema, televiziune și rețeaua internet, ceea ce ne conduce la o constatare evidentă, și anume că niciodată omul nu a cunoscut un asemenea consum de imagini ca în epoca noastră. Ne scăldăm efectiv într-un flux vizual perpetuu și care se găsește totodată în spațiu intim, privat, domestic dar și în spațiu public, chiar în spațiul de lucru. Dar cred că acest fenomen de proliferare a imaginii riscă să ajungă, ca în alte cazuri asemănătoare de dezvoltare anarhică și tehnică, la un
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
puterii uzului: verbul este extrem de folosit pentru a denumi o operație esențială pentru navigatorii în Internet - transferarea unor pachete de informații sau date (fișiere, programe) pe propriul computer. Nu e de mirare deci că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb.it). Chiar în franceză, în ciuda substitutului oficial, clar dominant - télécharger -, nu e imposibil să găsim unele adaptări spontane - „Downloadez (= „downloadați”) des fichiers légaux” (zonehd.net); „Downloader (= „a downloada”) pour Macintosh” (thetascan.fr). În textele românești se poate urmări și relația anglicismului cu termenul sinonim, cu posibilul sau substitut, produs prin calc semantic - a descarcă -; acesta
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
descarcă -; acesta are avantajul formei autohtone, dar dezavantajul polisemiei și al lipsei de specializare. De fapt, ambele cuvinte circulă în paralel; chiar în mesaje practice, putin atente la forma, apariția lor pare să satisfacă o necesitate de variație sinonimica. Le găsim așadar destul de des în aceleași contexte, la mică distanță: „Dacă nu ai nici un teveu prin birou, descarcă-ți cateva filmulețe (...) Downloadează-ți jocul” (apropo.ro); „Pentru a downloada un mp3, click dreapta pe «descarcă»” (home.earthlink); „sun programț pe care îl
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
mai mult ca sigur dintr-o slăbiciune și dintr-o „filosofie a înfăptuirii cu orice preț”. Nu mai punem la socoteală vulgara acomodare la conjuncturi, irepresibilul arivism. Rădăcina actualei porniri antioccidentale, a puseurilor de xenofobie cu privire la minorități și vecini, se găsește neîndoios în mlaștina național-comunismului. Umbra putridă a lui Ceaușescu lansează, grație legatarilor săi declarați ori nedeclarați, în mediul nostru incert, valuri de ură care nu ne pot aduce, în prezentele momente cruciale, decît un rău imens. Dar „mitul patriei” constituia
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
greu de stabilit cînd și cum opinia critică îl influențează pe un poet sau pe un romancier. Fie și, cum spuneți dv., încurcîndu-i. Căci de descurcat, autorii se descurcă totdeauna singuri. Și mie mi se pare ciudat să nu-mi găsesc semnătura pe prima pagină a României literare. Ce pot face pentru moment este s-o aștern sub răspunsul la scrisoarea dv. Vă doresc tot binele, iar fiului dv. un viitor de cititor de literatură.
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
mod direct de viața și opera sa, spiritul clasicului este deseori invocat atunci cînd autorul comentează diversele aspecte ale atît de caragialianei noastre tranziții. Ceea ce leagă tot acest conținut eterogen al cărții este o anumită predispoziție a autorului de a găsi semnificații surprinzătoare în aspectele aparent minore, adesea ignorate ale vieții. Mereu lucid și atent la tot ceea ce îl înconjoară Ștefan Cazimir se comportă asemenea unui detectiv care, prin analogii și analize ingenioase, ajunge să rezolve cazuri a căror clasare pare
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]