11,048 matches
-
Articolele Autorului Iar scormone prin gânduri amintirea Când primăvara curge peste plai... Pe culme soarele-și înalță firea Trezind iarăși la viață colț de rai. Privirile îmbracă depărtarea, Cerul se-ntinde peste necuprins, Spre cimitir a înverzit cărarea, Năframe peste garduri s-au întins. Drumuri răsar și privesc în tăcere Către zidiri ce se pierd spre apus, Dangăt de clopot se ‘nalță și piere Uitând despre toate câte-ar fi spus. Raze târzii cu reflexe bizare Pâlpâind în ferestrele goale Dorm
AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1460307173.html [Corola-blog/BlogPost/381939_a_383268]
-
a reluat Corcodușe, deci, ca să mă exprimez mai frumos(?!), după ce ne-am gândit noi mai bine, am stabilit că chestia aia cu cocteilurile e mai puțin periculoasă pentru noi. Facem sticlele, vine noaptea, trecem pe drum, le aruncăm, ia foc gardurile și, gata, ne-am răzbunat. Hapciurică a zis că să folosim benzină, că așa e rețeta de-o știe el, dar, cum nu aveam benzină, s-a oferit Afaceristu’ să scoată din tractorul lui tataie-său niște motorină, că, a
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Neagră în Bihor și Maramureș, Săptămâna Mare găsește pe toată lumea ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie generală în casă, în curte și în acareturi: se matură curțile, se repară gardurile, se curăță gunoiul din suri, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se șterg geamurile, se aerisesc toate hainele, așternuturile și covoarele. Se face curățenie și în grajdul animalelor, varuindu-se înăuntru. Bărbații muncesc la câmp
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
Un alt duh se învârte de o săptămână prin mulțime. Mării tartori, sugaci la conductele statale, sunt prinși de o febrilitate demonica. Niște adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_tiritiri_tiribomba_dona_tudor_1351286342.html [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
Document > CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului • soare rotund: roată, mărgea, minge, bilă, bol, oală, bob, boabă, casă, bordei, cameră, vilă, sat, burg (castel), oraș, cetate, gard, centru (?) glob, za, lanț, cătușă, verighetă, cerc, bulgăre, bulz, jantă (la roată), sfoară, frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formă hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o”. Demnitatea noastră constă în a ridica mereu gura zvântată iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, și așa mai departe, la nesfârșit. „Apoi
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_icr_fiat_lux_george_roca_1340108319.html [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
atât. Cum între ultrași și Jandarmerie exista o permanentă dușmănie, întreținută pe toate stadioanele din țară, aici, sub umbrela protectoare a formațiunilor politice care i-au invitat, puteau să se manifeste în maniera și după gustul lor: cu pietre, bâte, garduri protectoare aruncate în mijlocul străzilor, vandalizând sau incendiind tot ce le ieșea în cale. În cancelarie se formaseră două tabere: una care susținea protestele și le găsea justificarea în măsurile de austeritate impuse de guvernanți, inclusiv în tăierea propriilor salarii, cealaltă
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1384939394.html [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
și lipsa lui o resimțea zilnic ca pe o durere. Nopțile când nu putea adormi și gândurile negre o cuprindeau, se refugia mental în brațele sale, unde își găsea salvarea și așa o prindeau zorile, iar cântatul cocoșului pe ulucile gardului dinspre grădina de zarzavat îi amintea că trebuie să părăsească căldura patului, pregătindu-se de serviciu. Abia aștepta telefonul care să-i anunțe vizita lui la Ciocănești. După plecarea prematură din viață a tatălui, acum Mircea venea la ea acasă
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
și geometria perfectă a liniilor tăiate în piatră. Este de formă dreptunghiulară și are cinci turle. Înăntru se oficia slujba duminicală și de afară se auzeau glasurile preoților puternice, armonioase, binecuvântate și binecuvântătoare. Curtea Bisericii nu este împrejmuită cu niciun gard, ceea ce sporește ideea de comuniune cu cei din afara ei. În fața Bisericii, câteva flori și două morminte. Biserica Sfântul Apostol Andrei a fost definitivată în anul 2001, în 2006 a fost finalizată pictura interioară și a fost sfințită pe data de
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
groși, apropiați amenințător de malurile Mureșului. O înjurătură înfundată se pierdu de-a lungul apei cu sclipiri uleioase. -- Ce-ai mă? -- Mi-am agățat cârligu’ de nădragi! -- În față sau în spate? Ai grijă la râmă! Chicotiră, strecurându-se în spatele gardului dărăpănat care delimita terenul îngrășătoriei de bovine. Nu era prima dată când vizitau zona aceea, Cotul Mureșului, în care știau ei că sunt deversate dejecțiile de la grajduri. Acolo era împărăția peștilor. Se strângeau cele mai babane exemplare de somn, adevărații
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
Ne strecurăm până la îngrășătorie și îi anunțăm pe paznici. Poate că extraterestrului i se face foame și dă iama prin animalele pe care le păzesc ei. -- Ești tare, Nea Fane! Traversară în grabă limba de vegetație care despărțea malul de gardul îngrășătoriei și trecură unul după altul prin spărtura destul de mare cât să le permită trecerea fără efort în cealaltă parte, atenți la undițe și aruncând din când în când priviri în spate. Ajunseră la cabina paznicului fără a fi urmăriți
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
scuturate zdravăn ale trestiilor, apăru capul uriaș care-i băgase în sperieți pe cei doi pescari, cu ochii imenși, înlăcrimați și antenele acoperite de ierburi încâlcite. -- Bată-te norocul, Vasilică, strigă paznicul, cum focu’ ai ajuns aici? Ai trecut prin gard și ai căzut în apă? Vițelușul mugi plângător, așteptând să fie tras din vegetația crescută pe malul râului, în care se încurcase. Vântul porni să bată ceva mai tare, făcând stufărișul să sune ca și când ar fi râs pe seama celor doi
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
din vegetația crescută pe malul râului, în care se încurcase. Vântul porni să bată ceva mai tare, făcând stufărișul să sune ca și când ar fi râs pe seama celor doi pescari. Paznicul trase animalul pe mal și îl mână cu blândețe prin gard, spre grajdurile din care scăpase. Liniștea se lăsă în urma lor, adâncind noaptea aburită pe Cotul Mureșului. Nea Fane își îndesă căciula pe urechi, ridică undița și se răsti în spate: -- Nelule, stai pe-aproape, că n-am chef să umblu
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
zăpăcit, săracul, că nu știa cine-l lovise. Se învârtea buimac în mijlocul prafului, căutându-și motocicleta, sau obiectul care îl adusese în halul acesta. Când praful s-a mai risipit, motocicleta se zărea agățată în părul vecinului de peste drum. Rupsese gardul omului și acum atârna de o cracă cu atașul înfipt între două crengi mai puternice. Săracul om, povestește Bunica, nici nu știa după ce să plângă mai întâi. După motocicleta pe care nu o mai găsea, sau de mila copiilor pe
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
că sunt în afara oricărui pericol, a plecat să își caute motocicleta, să vadă dacă a mai ramas ceva întreg din ea. Se strănsese lume multă, ca la colhoz, iar vecinul de peste drum , o ținea una și bună. Să-mi repari gardul și să-mi plătești perele, striga el întruna furios, agitându-se de colo colo. Altfel te du pe mâna miliției, să știi, amenința el adunând din ce mai rămâsese din ce a fost cândva un mândru gard bucovinesc lânga care
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
Să-mi repari gardul și să-mi plătești perele, striga el întruna furios, agitându-se de colo colo. Altfel te du pe mâna miliției, să știi, amenința el adunând din ce mai rămâsese din ce a fost cândva un mândru gard bucovinesc lânga care crescuse un păr cu pere padurețe. Pierdut în lumea lui, a acidentului neînțeles, motociclistul dădea din cap, aprobând tot ce auzea, fără să știe probabil ce aprobă și despre ce este vorba și mai ales de ce se
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
în lumea lui, a acidentului neînțeles, motociclistul dădea din cap, aprobând tot ce auzea, fără să știe probabil ce aprobă și despre ce este vorba și mai ales de ce se uită lumea la el așa urât iar omul acela cu gardul îl tot amenință vorbindu-i răstit despre Miliție. După ce a dat motocicleta jos din pom, a băgat mâna în ataș și de acolo a scos o pungă cu bomboane de la,,Bucuria,,o fabrică din Moldova care și acum face bomboane
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
cerul. Lumina aceea... lumina și nesfârșita poveste din foșnetul ierbii. Nimic altceva. Era ceea ce-și imaginase când bunica îi spusese așa, ca-ntr-o doară... când oare... că după ce oamenii mor, este bine să nu li se pună nici gard, nici cruce-n cimitir, că trebuie doar să fie lăsată iarba să crească și pașii altora să treacă peste ea... Așa spusese bunica Anei și ei îi plăcuse ideea, deși i se părea curioasă pentru că era opusul a ceea ce cu
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
plăcuse ideea, deși i se părea curioasă pentru că era opusul a ceea ce cu timpul observase în jur - cramponarea de rămășițele, de vestigiile conservate cu grijă, de amintirea întipărită cu forța pe bucățile masive de piatră, ciment și marmură, înconjurate cu garduri din fier forjat. Îi venea să râdă când - în rarele ocazii în care călcase în cimitir - observase cum mormintele erau prevăzute și cu mese înconjurate de băncuțe pe care cei rămași să-și poată odihni greutatea dureroasă a carcaselor încă
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
doi duzi înalți, cu intrarea dinspre stradă închisă. În timp, a aflat că pe vremuri, bunicul încercase să țină acolo, în camerele dinspre stradă, o prăvălie. Acum, ușa era zăvorâtă cu un lacăt si portița scundă de la intrare era închisă. Gardul dinspre curtea propriu-zisă, înalt, nu permitea privirilor să vadă prin el. O alee străjuită de flori care creșteau mai greu la umbra bolții de viță de vie ce o acoperea, conducea către cele două intrări în casă. Două dintre camere
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
de drumul spre mare. La început, le arunca din mers priviri doar cu coada ochiului, în vreme ce picioarele lipăiau prin nisipul fierbinte, fin ca o pulbere, grăbite să ajungă la mare. Uneori însă, copiii se mai opreau puțin la marginea scundelor garduri văruite-n alb, care înconjurau locurile... de veci - întotdeauna o mirase acest cuvânt ce îndrăznea să sfideze pulberea, pentru că doar ea este veșnică - și verii începeau să îi împărtășească din puținul pe care la acea vârstă îl știau, despre istoricul
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
alb, care înconjurau locurile... de veci - întotdeauna o mirase acest cuvânt ce îndrăznea să sfideze pulberea, pentru că doar ea este veșnică - și verii începeau să îi împărtășească din puținul pe care la acea vârstă îl știau, despre istoricul cimitirului. Dincolo de gard, pe mormintele înnisipate, se puteau vedea urmele șerpilor de apă, sau uneori se întâmpla chiar să-i zărească sorindu-se cu nepăsare sub privirile copiilor, parcă atenți și ei la poveștile despre englezoaica ce se înecase în mare, deși tânărul
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
hotărâră să dezlănțuie Potopul. Se hotărâră astfel tatăl lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor, crainicul lor, Ninurta, străjerul apelor, Enugi. Dar, laolaltă cu ei, era de față și Ea, Stăpân al înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie:- "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Potopul. Se hotărâră astfel tatăl lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor, crainicul lor, Ninurta, străjerul apelor, Enugi. Dar, laolaltă cu ei, era de față și Ea, Stăpân al înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie:- "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
astfel tatăl lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor, crainicul lor, Ninurta, străjerul apelor, Enugi. Dar, laolaltă cu ei, era de față și Ea, Stăpân al înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie:- "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]