4,554 matches
-
lui Simion Bărnuțiu, București, 1924; Petre Pandrea, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935; Papadima, Creatorii, 11-37; D. D. Roșca, Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967; Ist. lit., II, 562-566; Ion Iliescu, Geneza ideilor estetice în cultura românească (sec. XVI-XIX), Timișoara, 1972, 265-284; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 92-94; Corneliu Albu, Simion Bărnuțiu, București, 1985
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
descriere e urmarea acestei contopiri, în timp ce metafora e chemată să dea expresie minunii și mirării de a fi. În starea de încântare, obiectele, creaturile, substanțele intră în neostenite jocuri, schimbându-și firea și rostul. Povestea și mitul aureolează obișnuitul. Transcrierea genezei în limbajul gesturilor cotidiene devine savuroasa istorie despre „cum a făcut mama pe Mițu”. Umorul tandru este ecoul fraternității universale. Pătrunderea „dincolo”, prin firescul grațios al cotidianului, înnobilează „jucăriile”. Icoane de lemn și Poarta neagră mărturisesc „dramatica unei întinări” (Eugen
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
tradiționalismul primei perioade - pasteluri în maniera Alecsandri, meditații în nota decepționismului posteminescian (Geniu și nefericire) -, B. a încercat o nouă formulă prin abordarea în poezie a unei tematici care de obicei formează obiectul științelor exacte. Un amplu poem, Pământul, evocă geneza și istoria planetei, erele geologice, apariția omului. A teoretizat poliritmia, experimentând-o, pe teme tradiționaliste, în poema Țăranii. Vorbește, pentru prima dată la noi, despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
bizantine, în construcțiile baroce din literatura noastră, interesul acordat unor „genuri” și motive literare, prevalența unui imaginar definibil ca baroc. Propunând „un nou model de interpretare”, un alt cercetător, Ion Istrate, prezintă într-o lucrare importantă, Barocul literar românesc (1982), geneza b. din spațiul nostru cultural ca implicat în acțiunea formativă a cărților populare, convergentă cu autohtonizarea fondului spiritual bizantin. Asimilarea tot mai adâncă a culturii bizantine a dus la descoperirea fundamentelor europene, greco-latine, ale acesteia, preluate de umanismul Renașterii și
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Călinescu: „Basmul este un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală etc.” Apropierea se susține numai până la un punct, deoarece b. este, ca și romanul, „o operă de creație literară”, dar are, spre deosebire de acesta, „o geneză specială” și un mod de realizare specific, fiind „o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”. Ceea ce separă decisiv cele două tipuri de discurs narativ este natura orală a b., față de existența scrisă a romanului din literatura de
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
149-154; Sasu, În căutarea, 80-87; Negrici, Imanența, 151-159; Petrescu, Configurații, 86-93; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 12-28; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 242-282; Scarlat, Ist. poeziei, I, 95-97; Rotaru, Valori, II, 153-198; Ciopraga, Propilee, 7-15; Cosma, Geneza, 57-62; Papu, Lumini, 232-244; Ecaterina Țarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, București, 1989; Mazilu, Recitind, I, 375-378, 398-403, passim; Sorohan, Introducere, 99-107, 275-311; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între Orient și Occident, București, 1997; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
sub soarele stepei. În poșeta aceea din piele de porc și cu plăcuțe de email albastru pe închizătoare își păstra bunica mea colecția de pietre de odinioară. Poșeta aceea veche marca una dintre primele amintiri ale bunicii, iar pentru noi, geneza lumii minunate a memoriei sale: Paris, Pont-Neuf... O uimitoare galaxie în gestație, care își schița contururile încă vagi în fața privirii noastre fascinate. Exista, de altfel, printre vestigiile trecutului (îmi amintesc voluptatea cu care mângâiam cotoarele aurite și netede ale volumelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe care I. B. Iamandescu o consideră ca fiind „miezul” acestei discipline și pe care autorii menționați o definesc ca „drama existenței umane proiectată pe coordonatele bolii, suferinței morții și interacțiunii filantropice („antropofile”)).” 1.3. Rolul factorilor psihici și în geneza și evoluția bolii După cum consideră I. B. Iamandescu, pentru a ușura efortul de înțelegere al viitorului medic, este necesară atât o sistematizare a notelor acestei definiții cât și o argumentare din practica profesională medicală. Vom analiza rolul factorilor psihici în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înțelegere al viitorului medic, este necesară atât o sistematizare a notelor acestei definiții cât și o argumentare din practica profesională medicală. Vom analiza rolul factorilor psihici în patogeneză și elementele caracteristice interacțiunii medic-bolnav. 1.3.1. Rolul factorilor psihici în geneza și evoluția ulterioară a bolii Factorii psihici care au o pondere importantă în patogeneză sunt stresul psihic, agentul stresor - reprezentat de o paletă de stimuli dotați cu semnificație de regulă nocivă (dar și favorabilă în eustress) - acționează întodeauna pe calea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
-intensitatea (vagă, slabă, medie, puternică) etc. 4.1.2. Interpretarea durerii Ca o problemă psihologică - durerea face parte atât din viata normală, cât mai ales (Leriche) din viața patologică a organismului. Sensibilitatea algică are mari diferențe individuale: acest fapt condiționează geneza și caracterele durerilor în boală, rănire, intervenție chirurgicală etc. Sensibilitatea algică depinde de: starea sistemului nervos vegetativ (Leriche); hipersensibilitatea acestui sistem explică cenestopatiile și difuzarea durerii autoîntreținerea prin mecanisme de cerc vicios etc.; starea normală și endocrină (hipo- sau hipercalcemia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
capitalului uman. În conditiile actuale, creșterea importanței cunoștințelor ca factor de productie, constituirea retelelor informatizate la nivel mondial si creșterea densității tehnologiilor informației și comunicațiilor, fac ca o cercetare asupra capitalului uman sa fie binevenită. Autorul tratează riguros si structurat geneza conceptului de capital uman, dezvoltarea si formalizarea modelului capitalului uman si influentele acestui factor de producție in progresul economic si social. Studiul său se incadreaza in tendinta de revigorare a analizei rolului educației, formării profesionale, serviciilor de sănatate si activitatii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
endogenizarea progresului tehnologic, fiind luat în considerare capitalul uman. În rest, teoria creșterii „endogene” nu este atât de nouă precum pretinde, ideile fiind afirmate încă de Adam Smith, iar cadrul formal fiindu-i furnizat de teoria neoclasică a creșterii economice. Geneza teoriei capitalului uman este continuată de explicitarea modelului teoretic. În capitolul al 3-lea - Modelul capitalului uman -, se arată că, în pofida diferențelor de preocupare și nuanță conceptuală, toți adepții importanței capitalului uman, au împărtășit ideile semnificative și premisele teoretice: nivelele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
căreia îi aparține. Dexteritatea ameliorată a lucrătorului poate fi considerată în aceeași lumină ca o mașină sau instrument de comerț care facilitează și sporește munca și care, deși costă o anumită cheltuială, restituie acea cheltuială cu un profit”. Ideea și geneza teoriei postbelice a capitalului uman erau deja bine conturate în opera lui Adam Smith. Importanța economică a unei forțe de muncă instruite a devenit unul din punctele esențiale ale Economiei politice clasice. McCulloch, unul dintre autorii considerați reacționari și insensibili
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de fală E steaua României, iubită și regală. Prezentul ține-n ochii-mi un testament deschis; Eu văd ce el într-însul cu grai de foc a scris, Eu văd că viitorul cu lan de flori s-așterne. Ca Spiritul Genezei de fericiri eterne E îngerul ce-apare... sub chipul de regină, Ca să domnească lumea ca ziua cea senină, Ca roza cea vergină ce doarme și visează Pîn'n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. Nu știai că destinul, în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu găsească neesplica[bilă] mișcarea adâncă a lui Ferdinand, ci s-o simtă el însuși. Trebuie să mai pomenim două narațiuni remarcabile în privința artistică și adică: întîi narațiunea lui Othello, în Othello lui Shakespeare, în care el espune Senatului geneza relațiunii lui cu Desdemona; a doua, narațiunea lui Beaumarchais în Clavigo de Gothe, în care acela îi impută lui Clavigo purtarea lui infidelă. Ce se atinge de narațiunea lui Othello, putem spera că ea ni dă înainte de toate o icoană
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a unui autor cu care s-a ocupat, poate, cu o putere divinătoare, să adaoge un pasagiu întreg în spiritul autorului, poate să respingă chiar un op întreg, ca substituit numai, și poate să-i recâștige un altul, a căruia geneză ar fi fost îndoielnică; și tot astfel înaintea fantaziei unui actor mare va sta viața întreagă a unui caracter cu-atîta sigaranță și viociune încît din cele date el ne-ar [putea] mai să ne schițeze o biografie a lui și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că ea este de la diavol, pe când, dacă acea amintire a păcatelor îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. Orice păcat săvârșit aduce cu sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt aduce pacea; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos aduce liniștea și lauda conștiinței; păcatul aduce bolile trupului (I Cor. 11, 30), Hristos aduce sănătatea morală, sfințenia și fericirea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor, o primă apropiere se poate face cu legenda ebraică apocrifă a căderii și înlănțuirii îngerilor, cu privire la care au supraviețuit câteva aluzii chiar și în textele canonice ale Bibliei : Geneza (VI, 4), Isaia (XIV, 12-15), Epistola sobornicească a Sf. Apostol Iuda (6), A doua epistolă sobornicească a Sf. Apostol Petru (II, 4), Evanghelia după Matei (XXV, 41) ș.a. Vehiculată în Evul Mediu bizantin de Cronografe, întrebări și răspunsuri, Erminii și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iahve trebuie să se odihnească în cea de a șaptea, ca un umil proletar : „Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șaptea lucrarea sa pe care o făcuse și s-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea sa...” (Geneza, II, 2). Epuizarea totală, somnul profund căruia nu i se pot sustrage zeii cosmogoni (și nu numai dei otiosi) nu pot fi justificate ca fiind expresia unei simple oboseli biologice, chiar dacă unii dintre zei sunt puternic antropomorfizați. Sunt evident vulgarizate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de puterea lui Satanail care furase din cer însemnele puterii divine, refuză să se lupte cu acesta (5, II, p. 49). Comentând înfruntările mitice dintre un zeu și un monstru (de regulă) ofidian sau acvatic - înfruntări a căror miză este geneza Cosmosului, sau inaugurarea unei ere noi, sau stabilirea unei noi suveranități -, Mircea Eliade conchide că „o trăsătură caracteristică și comună tuturor acestor mituri este teama sau o primă înfrângere a luptătorului” (31, p. 216). Din exemplele citate mai sus a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe apele primordiale. Cele două miteme (salvarea într-o arcă și abandonarea pruncului pe ape) nu sunt numai analoage, dar par a fi două ipostaze epice ale aceluiași arhetip. Un argument în această privință este faptul că arca lui Noe (Geneza, VI, 14) și coșul lui Moise (Exodul, II, 3) sunt desemnate în Vechiul Testament prin unul și același cuvânt ebraic : tebah. 3. Ce ziua clădea, noaptea se surpa Atât în mitul biblic, cât și în celelalte mituri ale potopului luate în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magic : ridicarea sapei cu tăișul în sus. Aceeași ciocnire de mentalități diferite transpare și în episodul edificării arcei. Iahve îi indică lui Noe planul corăbiei și acesta o construiește. „Și Noe a făcut toate întocmai așa cum i-a poruncit Dumnezeu” (Geneza, VI, 22). Nu este menționată intervenția malefică a stihiilor haotice fie pentru că acestea nu acționează, fie pentru că de sarcina anihilării acțiunii lor este răspunzător Iahve, în exclusivitate. În varianta românească a legendei, scena- riul este evident diferit. Stihia se opune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
New York, 1974. 14. Louis Réau, Iconographie de l’art chrétien, tom II (Iconographie de la Bible), vol. 1 (Ancien Testament), Paris, 1956, p. 109. 15. Tot Sf. Augustin a susținut că dimensiunile arcei lui Noe (300/50/30 de coți ; cf. Geneza, VI, 15) respectă aceleași proporții ca și cele ale corpului uman : lungimea este de șase ori lățimea și de zece ori grosimea. 16. Moses Gaster, Chrestomație română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, vol. I, Leipzig și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Argo, Orfeu domolea furtunile cântând povestea facerii lumii (Apollonios din Rhodos, Argonauticele, I, 495). 61. Elias Lönnrot, Kalevala. Epopee populară finlandeză, traducere de Iulian Vesper, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959. 62. P. Caraman, „Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole”, în Meșterul Manole, studiu, antologie și note de Maria Cordoneanu, Editura Eminescu, București, 1980, p. 137. 63. Vezi și P.P. Negulescu, „Problema cosmologică”, în Scrieri inedite, vol. IV, Editura Academiei, București, 1977, p. 393. 64
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la „îngerii căzuți” - potopul este motivat de „răutatea oamenilor” și de existența pe pământ a Uriașilor : „Iar în vremea aceea [= a potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]