3,603 matches
-
cumulat al celor două polimorfisme [32]. Într-un studiu japonez caz-control se incriminează însă polimorfismul ADH și ALDH, cu o creștere a riscului de CP pentru genotipurile ALDH2 Lys+, ADH1B His/His sau ADH1C Arg/Arg, dar nu și pentru genotipurile ALDH2 Glu/Glu sau ADH1B Arg [33]. GENE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ Stresul oxidativ este implicat în carcinogeneza pancreatică, iar expresia enzimelor antioxidante: superoxid dismutaza (SOD) și catalaza (CAT) este scăzută în țesutul tumoral pancreatic [34]. Homozigotismul (Val 16 Val
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
CP, față de haplotipul comun CG. De asemenea, haplotipul de risc CA ale XRCC1 are semnificație pentru istoricul familial de CP [40]. Interacțiunea genă-genă este evidențiată de creșterea riscului de CP la subiecții cu polimorfismele GSTT1/GSTM1 nule, combinate cu variantele genotipului XRCC1: Gln399Gln sau Arg399Gln [9, 25]. OGG1(8-oxoguanine DNA glycosylase) Intervine în mecanismul BER prin îndepărtarea leziunilor oxidative ale ADN [42]. S-a evidențiat o creștere a riscului de CP la subiecții cu polimorfismul hOGG1. Purtătorii variantei alelice 326 Cys
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
sau Cys/Cys versus Ser/Ser au OR de 1,57 [35]. Polimorfismul hOGG1 (rs1052133) varianta alelică 326 Cys are o capacitate de reparare a ADN-ului de 7 ori mai mică față de varianta alelică 326 Ser [43]. Pacienții cu genotipul homozigot OGG1 rs1052133, GG (alela minoră fiind alela G) au o durată de supravețuire mai scăzută, iar genotipurile CC/ CG au o interacțiune slabă cu DZ la pacienții cu CP [44]. Ligazele S-au identificat trei gene care codifică ligaze
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
Cys are o capacitate de reparare a ADN-ului de 7 ori mai mică față de varianta alelică 326 Ser [43]. Pacienții cu genotipul homozigot OGG1 rs1052133, GG (alela minoră fiind alela G) au o durată de supravețuire mai scăzută, iar genotipurile CC/ CG au o interacțiune slabă cu DZ la pacienții cu CP [44]. Ligazele S-au identificat trei gene care codifică ligaze ale ADN, ligaza 3 (LIG 3) având un rol activ în mecanismul BER și reprezentarea ADN-ului monocatenar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
CP [44]. Ligazele S-au identificat trei gene care codifică ligaze ale ADN, ligaza 3 (LIG 3) având un rol activ în mecanismul BER și reprezentarea ADN-ului monocatenar, prin formarea unui complex stabil cu XRCC1. S-a evidențiat că genotipul LIG3 G-39A - AA are efect protector față de CP [45]. Studiile privind supraviețuirea, luând în considerare genele căii BER au constatat că variantele homozigote ale hOGG1 ( G2657A), APEX1 D148E și XRCC1 R194W se asociază cu scăderea sa semnificativă, iar varianta homozigotă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
polimorfisme în CP și pancreatita cronică și nici asocierea lor cu nivelul seric al TNFα, respectiv al INF-γ[52]. O serie de cercetări care au urmărit polimorfismul bialelic al genei IL-1β (1/1; 1/2; 2/2) au comunicat că genotipul IL-1β este important nu numai pentru producerea de IL1β, dar și pentru nivelul circulant de CRP și durata de supraviețuire [53]. S-a constatat, de asemenea, o scădere a duratei de supraviețuire progresivă de la genotipul 1/1; 1/2; 2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
2/2) au comunicat că genotipul IL-1β este important nu numai pentru producerea de IL1β, dar și pentru nivelul circulant de CRP și durata de supraviețuire [53]. S-a constatat, de asemenea, o scădere a duratei de supraviețuire progresivă de la genotipul 1/1; 1/2; 2/2, paralel cu creșterea producției de IL-1β [54]. Polimorfismele mononucleotidice EGF, TGF-β și TNF-α Factorul epidermal de creștere (EGF), factorul de transformare a creșterii beta (TGF-β) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α) au un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
pancreatic [57]. Totuși, SMAD4, care este un component al căii TGF-β suferă mutații în 50% dintre cancerele pancreatice [58]. Polimorfismul TNFα-308, varianta A/G nu se asociază cu creșterea riscului. În schimb, polimorfismul EGF G1x se raportează la cancerul pancreatic. Genotipul EGF G1x GG și alela G cresc semnificativ riscul de CP cu localizare cefalică, iar genotipul homozigot GG se asociază și cu un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cancerele pancreatice [58]. Polimorfismul TNFα-308, varianta A/G nu se asociază cu creșterea riscului. În schimb, polimorfismul EGF G1x se raportează la cancerul pancreatic. Genotipul EGF G1x GG și alela G cresc semnificativ riscul de CP cu localizare cefalică, iar genotipul homozigot GG se asociază și cu un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de heterozigoții AG
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
se raportează la cancerul pancreatic. Genotipul EGF G1x GG și alela G cresc semnificativ riscul de CP cu localizare cefalică, iar genotipul homozigot GG se asociază și cu un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de heterozigoții AG sau homozigoții GG. În ceea ce privește polimorfismul EGFG1x, genotipul AG are o durată de supraviețuire semnificativ mai mare față de genotipul AA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
GG și alela G cresc semnificativ riscul de CP cu localizare cefalică, iar genotipul homozigot GG se asociază și cu un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de heterozigoții AG sau homozigoții GG. În ceea ce privește polimorfismul EGFG1x, genotipul AG are o durată de supraviețuire semnificativ mai mare față de genotipul AA [60]. Factorul insulinic de creștere (IGF) Axul IGF
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de heterozigoții AG sau homozigoții GG. În ceea ce privește polimorfismul EGFG1x, genotipul AG are o durată de supraviețuire semnificativ mai mare față de genotipul AA [60]. Factorul insulinic de creștere (IGF) Axul IGF cuprinde IGF1 și IGF2, receptorii IGF1R și IGF2R, familia proteinelor de legare ale IGF (IGFBP 1-6) și proteinele care sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de heterozigoții AG sau homozigoții GG. În ceea ce privește polimorfismul EGFG1x, genotipul AG are o durată de supraviețuire semnificativ mai mare față de genotipul AA [60]. Factorul insulinic de creștere (IGF) Axul IGF cuprinde IGF1 și IGF2, receptorii IGF1R și IGF2R, familia proteinelor de legare ale IGF (IGFBP 1-6) și proteinele care sunt implicate în semnalizarea intracelulară. Axul IGF are rol esențial în menținerea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
SNP cu diabetul zaharat (DZ) s-a constatat că există un efect sinergic al alelei C IGF1 3’-UTR-Ex4-177 G>C și a diabetului asupra riscului de CP, cu o valoare OR de 1,07 pentru pacienții care prezintă numai genotipul CC/CG, de 2,12 pentru cei numai cu DZ și de 5,69 pentru cei care cumulează genotipul CC/CG și DZ [66]. În privința rolului variantelor genetice asupra supraviețuirii, haplotipurile care conțin alelele variante IRS1 G972R sau IVS110949 G
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
G>C și a diabetului asupra riscului de CP, cu o valoare OR de 1,07 pentru pacienții care prezintă numai genotipul CC/CG, de 2,12 pentru cei numai cu DZ și de 5,69 pentru cei care cumulează genotipul CC/CG și DZ [66]. În privința rolului variantelor genetice asupra supraviețuirii, haplotipurile care conțin alelele variante IRS1 G972R sau IVS110949 G>A și alela IRS2 IVS1+5687C au cel mai defavorabil prognostic de supravețuire [67]. Ciclooxigenaza 2 (COX2) Polimorfismul funcțional
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
lanțurile oligozaharidice, care reprezintă ținta anticorpilor monoclonali [149]. Antigenul carbohidrat 19-9 (CA19-9) CA19-9 este un antigen asociat tumoral, fiind de fapt un antigen de grup sangvin Lewis sialilat [150]. Prezența acestui antigen în ser depinde de statusul secretor și de genotipul Lewis. Pacienții care aparțin grupului sangvin negativ pentru antigenul Lewis (Leab-), care reprezintă 5-10% din populație nu exprimă CA19-9, datorită unui deficit de fucoziltransferază, enzimă necesară pentru biosinteza antigenului Lewis și a CA19-9 [151, 152]. Numeroase studii s-au concentrat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
pentru predicția bolii progresive [174]. Valoarea monitorizării este mai redusă în cazul radioterapiei izolate, dar pentru radiochimioterapie își păstrează valoarea predictivă pentru recăderea bolii. Limite Determinarea CA19-9 în cancerul pancreatic are numeroase limite:CA19-9 nu este exprimat la subiecții cu genotip Lewis ab-, care reprezintă 5-10% din populația generală;sensibilitate insuficientă pentru cancerele pancreatice mici, fiind pozitivă la cel mult 50% dintre cancerele cu diametrul tumoral <3 cm, limitând utilizarea sa ca mijloc de diagnostic precoce;nivel seric scăzut în cancerele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
polichistică renală a adultului (ADPKD) este o boală ereditară cu transmitere autosomal dominantă și penetranță 2 dependentă de vârstă. Acest mod de transmitere este susținut de următoarele criterii (5) (fig. 3.1): (a) indivizii afectați sunt de obicei heterozigoți (cu genotipul An), deci boala va fi produsă de prezența unei singure gene mutante (A) (din perechea de gene alele), cealaltă (n) fiind normală; (b) orice persoană bolnavă va avea unul din părinți afectat; deci boala este prezentă în fiecare generație (se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ereditare care se transmit autosomal dominant, în ADPKD boala are acest tip clasic de transmitere, valabil la nivel de organism. La nivel celular însă, și în tumorile ereditare și în ADPKD se observă o manifestare de boală recesivă, în care genotipul aa care inițiază cistogeneza se produce într-o anumită celulă prin două mutații: una este moștenită de la unul din părinți (este germinală), iar a doua este somatică și deci produsă postnatal. Ipoteză celor două lovituri explică de ce numai unii nefroni
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
A1/A2 diferiți de persoana I-2 sănătoasă, A3/A4. Primul copil bolnav, II-2, are markerii A1/A3 și acest fapt sugerează că gena mutantă ce produce boala se transmite strâns înlănțuit cu markerul A1. Acest fapt este confirmat de genotipul A1/A4 și, respectiv, A1/A3 al fraților bolnavi (II-3 și II-6). Persoanele II-5 și II-8 au peste 30 de ani, nu au chiști și testarea genetică arată că sunt cert sănătoși. Diagnosticul presimptomatic (la III-1, III-2) la persoane cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epidemiologice au demonstrat posibilitatea unei evoluții eminamente diferite între cele două tipuri genetic distincte de ADPKD, deși intrafamilial ratele de progresie erau aproximativ similare (Kimberling, 1993; Romeo, 1988; Peral, 1993). Această observație clinică (surprinzătoare, inițial) a fost demonstrată prin determinarea genotipului (metode de linkage): prezența genei PKD1 conferă o agresivitate de manifestare a bolii mult mai importantă decât gena PKD2 (vezi și capitolul de genetică a ADPKD conceptul de heterogenitate genetică). Ipoteza a fost pe deplin confirmată prin studii largi, prospective
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acordat în două situații distincte: un bolnav, recent diagnosticat, și o persoană aparent sănătoasă, rudă (deseori de gradul I) cu un bolnav cunoscut. în al doilea caz, persoana sănătoasă are un risc teoretic de 50% de a moșteni gena mutantă (genotip An) și deci de a manifesta boala la un anumit moment (vârstă) și de a o transmite la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci de a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
scopul realizării unui REGISTRU regional, care să permită acțiuni eficace de profilaxie și de cercetare. 5. Caracterizarea corectă și completă a cohortei de bolnavi ADPKD din Registrul regional pentru realizarea unor studii viitoare privind: (a) înțelegerea relației dintre fenotip și genotip în condițiile populației din România. (b)Studiul factorilor de prognostic negativ (hipertensiunea, rolul estrogenilor postmenopauză, mecanismele și influența complicațiilor cardiovasculare, durerilor cronice în flancuri etc.). (c) Rolul genelor PKD și diferitelor tipuri de mutații în determinarea severității bolii și manifestărilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și sunt asociate cu susceptibilitatea genetică pentru diabetul zaharat de tip 1. Dintre polimorfismele menționate mai sus, asocierea cea mai puternică a fost dovedită pentru alelele INS-VNTR, -23HphI și +1140A/ C, riscul relativ (RR) fiind de aproximativ 4,5 pentru genotipurile homozigote (Lucassen et al., 1993). Regiunea INS-VNTR este cunoscută și sub numele de minisatelitul genei insulinei. Menționăm că un satelit ADN este o regiune genomică care conține o secvență de nucleotide de diferite lungimi care se repetă identic (în tandem
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
I ar putea să nu fie diabetogene, exemplul cel mai important fiind reprezentat de alela 814 (cu 42 de repetiții) și care este protectoare în cazul transmiterii de la tată heterozigot clasa I/clasa III (Bennet et al., 1997). În plus, genotipul homozigot 814/814 nu conferă nici el risc pentru DZ tip 1. Mai recent s-a sugerat clasificarea alelelor de clasa I în 3 grupe denumite: IC(+), ID(+) și ID(-), împărțire bazată pe numărul de repetiții VNTR dar și de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]