6,037 matches
-
jucători) OBIECTIVE: Lărgirea sferei de achiziții și abilități despre formă și culoare; Exersarea atenției distributive și rapidității vizual motrice; Stimularea lucrului în echipă și păstrarea unei atitudini permisive de întrecere și bună dispoziție. MATERIAL DIDACTIC: 64 jetoane dreptunghiulare cu forme geometrice colorate (roșu, galben, albastruă gen Domino; 4 jetoane cu cifre (1-4). DESFĂȘURAREA JOCULUI: Toate jetoanele sunt așezate într-un loc, numit “depozit de materiale” și stivuite aleatoriu. „Muncitorii” vor primi de la șeful de “depozit” (educatoarea sau alt copil) câte 5
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
jocului de societate al adulților, varianta cea mai simplă (rummy). JOC: „BINGO” NIVEL I, II (2-4 jucători) OBIECTIVE: Selectarea de jetoane după culoare, anotimpuri și gruparea acestora după cifre; Recunoașterea și ordonarea cifrelor în concentrul 0-10, exersarea număratului; Consolidarea formelor geometrice; Dezvoltarea spiritului de observație, a rapidității atenției, a spiritului competițional. MATERIAL DIDACTIC: 4 seturi a câte 12 jetoane, fiecare set reprezentând un anotimp (gri-iarna, verde primăvara, galben-vara,maro-toamna. Jetoanele din fiecare set sunt numerotate de la 0-10 și cuprind elemente specifice
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
fiecare selectează jetoanele care au aceeași culoare ca jetonul cu Joker. Câștigă cel care a terminat primul de ales. Se poate folosi și o variantă în sensul că jucătorii pot așeza jetoanele în ordinea cifrei sau a numărului de forme geometrice înscrise pe jeton; NIVEL II: Se bat bine toate jetoanele ca la jocul de cărți și se împart câte 5 la fiecare jucător. Separat se așează câte 8 jetoane cu fața în sus pe 2 rânduri. Fiecare jucător se uită
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
pe masa individuală sau în grup și nu urmăresc neapărat formarea unui întreg din bucățele, ci îmbinarea formelor provenite dintr-un întreg în mod creativ, în așa fel încât să se obțină diverse teme. La bază au doar o formă geometrica (oval, pătrat, triunghiă care trebuie secționate ca în figurile de mai jos. JOC: „OUL LUI COLUMB” Ovalul mare este împărțit în două jumătăți care la rândul lor sunt secționate în 5 părți fiecare. Pentru a participa mai mulți copii se
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
date: ordinea cuvintelor în propoziție , numărul literelor; * desemnarea cuvintelor care încep cu o anumită literă, care au un anumit număr de litere sau care au același sufix sau prefix; * realizarea desenelor în aria unor cercuri; * combinarea liniilor sau a figurilor geometrice. Cînd se analizează mecanismele stimulării creativității prin educație nu trebuie să se piardă din vedere moștenirea ereditară, înzestrarea nativă generală, pe baza căreia se pot dezvolta aptitudini diverse. Componenta ereditară, numită potențial creator, nu asigură prin simpla existență creativitatea propriu-zisă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
philosophy. Selected Readings, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, Orlando, Florida, 1987. Socaciu, Emanuel-Mihai (editor), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001. Speranția, Eugeniu, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936. Spinoza, Benedict, Etica. Demonstrată după metoda geometrică și împărțită în cinci părți, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Stancu, Radu, Norma juridică, Editura Tempus, București, 2002. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000. Stere, Ernest, Din istoria doctrinelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
înceapă din nou să pună întrebarea. Posibile răspunsuri: Da, îmi plac vecinii mei, dar nu-mi plac cei al căror nume începe cu litera A; Da, îmi plac vecinii mei, dar nu-mi plac cei care au colorat astăzi forme geometrice; Da, îmi plac vecinii mei, dar nu-mi plac cei care sunt gălăgioși etc. 3. șTIREA ZILEI „EU șI FRĂȚIORII MEI” Scop exersarea abilităților de comunicare: dezvoltarea conceptului de sine. Obiective: să precizeze existența altor copii în familie, identificându-i
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare; să cunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris; să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date; să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.; să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora; să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație; să descopere că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de această
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
instructiv-educativ pot fi utilizate modele: tridimensionale: păpușa, jucării-animale, lucruri etc., machete, logo, jocuri de construcție; bidimensionale: planșe, jetoane, diapozitive, filmulețe, desene; simbolice: mulțimi, scheme, buline, floricele, mașinuțe-,,stimulente", tabele etc., încadrabile, de asemenea, în tipologia 230: modele obiectuale: jucării, corpuri geometrice (caracterizate printr-un grad mare de similaritate cu elementul real); modele iconice: machete, mulaje, scheme; modele simbolice: formule, scheme bazate pe convenție (plusuri, minusuri, bila albă, bila neagră prin convenție asociată pozitivului, respectiv negativului) etc. ( În activitățile de educare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
poate realiza, de asemenea, distincția între evaluarea internă și cea externă (în funcție de apartenența agentului evaluator la instituția respectivă sau la o alta); * autoevaluarea realizată de către copii înșiși 334 (vezi, de exemplu, colorarea de către copii, parțială sau totală, a unei figuri geometrice dreptunghi, cerc sau folosind o anumită culoare pentru corect, o alta pentru incorect acolo unde este cazul etc.). 12.3. Metode și instrumente ,,clasice"/,,moderne" de evaluare utilizate în învățământul preșcolar 12.3.1. ,,Clasic"/tradițional în evaluare în ciclul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
René Just Haüy analizează fragmentele unei bucăți de calcit pe care a spart-o; observa că toate cristalele sînt construite prin adăugarea succesiva de celule elementare ce au o geometrie constantă (determinată de compoziția chimică); astfel ajunge să formuleze legea geometrica a cristalizării. Întemeiază astfel cristalografia. ¶ Richard Arkwright construiește o fabrică echipată cu mașinile sale hidraulice de filat/tors: devine părintele sistemului modern de fabrică. ¶ Moare Lessing. ◊1782 [vîrstă: 24 ani] La 18 august, după ce a curtat-o vreme de un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Adams devine președinte al Statelor Unite. ¶ Între 1797-1799 apare românul Hyperion de F. Hölderlin. ¶ William Nicholson începe să publice Jurnalul filosofiei naturale, chimiei și artelor. ¶ Apare Geometria del compasso (Geometria compasului) de Lorenzo Mascheroni, în care se afirma că toate construcțiile geometrice realizabile cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul; afirmația a fost anticipată de danezul Georg Mohr cu 125 de ani în urmă. Remarcam astfel că Blake nu din întîmplare a atribuit lui Urizen compasul că un fel de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
View of its past and present Effects on Human Happiness; With an Inquiry into our Prospects respecting the future Removal or Mitigation of the Evils which it occasions de T.R. Malthus, în care se afirma că "populația crește în progresie geometrica", în vreme ce "mijloacele de trai cresc doar în progresie aritmetică". Astfel, o creștere necontrolată a populației va tinde să epuizeze resursele alimentare, daca nu este redusă prin foamete, epidemii sau războaie. [Vezi în faimosul român Mașină timpului (1895) de H.G. Wells
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
văzut la rîul lui Chebar. Iar Ochii-s Miazăziua, si Nările sînt Răsăritul, Și Limba e Apusul, iară Urechea-i Miazănoaptea."91 Se observă că cei patru Zoa sînt atît tensori spațiali / macrocosmici (arheomorfisme sau arhetipuri morfodinamice matematice, abstract-spațiale, geocosmice, geometrice), cît și organe de simt fizice-trupești-microcosmice (arhetipuri biologice, bioritmice, biofuncționale). Că arhetipuri biodinamice și tensori interdimensionali ai percepției (i.e. ce fac legătura între sfera fizică și cea transcendență), organele de simt descrise mai sus de Blake au următoarele sensuri: ochii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Într-adevăr, Tiriel este prezentat că "Inteligență lui Mercur", iar Zazel un spirit malefic al lui Saturn. 24 În De architectura (III), Vitruviu remarcase că trupul uman este un model al proporției, deoarece cu brațele și picioarele întinse corespunde formelor geometrice perfecte, pătratul și cercul, ceea ce avea drept consecință reprezentarea omului că microcosm. În Renaștere această chestiune a fost intens cercetată, vezi de exemplu Francesco di Giorgio (1439-1502), Trattato d'architettura. (Cf. S.Foster Damon, A Blake Dictionary, pp. 13-14). 25
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a ridiculizat pe Milton pentru utilizarea compasului în episodul redat mai sus din Paradisul pierdut. The Ancient of Days al lui Blake este însă nu Dumnezeul trinitar al lui Milton, cum bine remarcă Damon, ci Urizen, care creează un univers geometric precum cel al lui Pitagora și Platon. Într-adevăr, în a treia ilustrație din grupul făcut de Blake pentru Îl Penseroso (de Milton; 1631), intitulată "The Spirit of Plato" (că. 1816) se observă trei sfere, iar în cea din partea dreaptă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Blake că. 1816, în care explică faptul că în fața personajului Jupiter zboară zeul Hermes, ușor de identificat după aripile din dreptul capului]. Jupiter al lui Platon, așadar, este un demiurg care și el creează tot cu compasul (rațiunii abstracte, geometrice), la fel ca Newton, în celebra ilustrație color a lui Blake intitulată Newton (1795), în care omul de stiință este reprezentat ca tînăr nud șezînd pe o stîncă sub un ocean. Lîngă el se află un Polip (vezi notă respectivă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
privind în jos, în timp ce cu mîna stîngă ține un compas (care formează un triunghi aproape echilateral, unghiul de sus fiind ușor ascuțit, ca. 55°, cel din dreapta jos 60°, iar cel din stînga jos că. 65°) cu care desenează o figură geometrica (un triunghi care pare a fi echilateral, în interiorul căruia este un arc de cerc, probabil un semicerc). Mîna dreaptă a lui Newton are arătătorul despărțit de degetul mijlociu întocmai că în ilustrația The Ancient of Days, cu deosebirea că în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sophia, matricea divină. (Vezi Roob, op. cît., p. 629). Similar, în simbolismul masonic compasul semnifică rațiunea; că în sistemul lui Blake și Shaftesbury, în cosmologia de inspirație pitagoreico-creștină a francmasonilor Dumnezeu este Arhitectul Suprem care creeaza o ordine cosmică perfect geometrica, măsura tuturor lucrurilor fiind iubirea frățeasca. (Vezi ilustrația God measuring the world with the compass, în volumul Bible Moralisée, ca. 1250, în Roob, op. cît., p. 629). Sfîntul Pavel spune în această privință următoarele (1 Corinteni, 3, 9-11): Căci noi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fixe". 72 (ÎI, 142) Despart adîncul cu compasul: Este cel puțin intersant că scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu riglă și compasul sînt realizabile numai cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar, arhetipal, de măsură cu ajutorul căruia spațiul putea fi ordonat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
despărțite sînt prin hotarele-Empyreului,/ Cetatea Lui pătrată, de-a ta orbiculara Lume.") "Cetatea cea pătrată" aparține, așadar, lui Dumnezeu, în vreme ce "Lumea orbiculara" aparține lui Satan. 77 (ÎI, 169) TRIUNGHIURI, CUBURI: Platon arată că atomii nu sînt materie propriu-zisă, ci forme geometrice precum corpurile regulate ale matematicienilor. Empedocles propusese deja în secolul al V-lea o asimilare a celor 4 elemente (sau "stihii"; grec. stoikheia) cu poliedrele, si au fost atestate unele asociații de acest gen în credințele orfico-pitagoreice (Olivieri). Piramida-tetraedru (bazată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gen în credințele orfico-pitagoreice (Olivieri). Piramida-tetraedru (bazată pe triunghi) sugera astfel prin chiar formă să flacăra (elementul Foc). Pitagoricienii (inclusiv și probabil mai ales grupul de discipoli ai lui Philolaos, care încerca să descrie sintetic prin alegorii și cu mijloace geometrice principiile pe baza cărora Universul funcționează, cosmogonia, psihogonia, etc.) au stabilit cubul ca simbol al stabilității perfecte, ca figură geometrica a Pămîntului. Aceste corpuri erau pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza structurii materiei și care defineau comportarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și probabil mai ales grupul de discipoli ai lui Philolaos, care încerca să descrie sintetic prin alegorii și cu mijloace geometrice principiile pe baza cărora Universul funcționează, cosmogonia, psihogonia, etc.) au stabilit cubul ca simbol al stabilității perfecte, ca figură geometrica a Pămîntului. Aceste corpuri erau pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza structurii materiei și care defineau comportarea fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau. Astfel, în doctrina lui Platon (dar și a pitagoricienilor că Philolaos) observăm următoarele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau. Astfel, în doctrina lui Platon (dar și a pitagoricienilor că Philolaos) observăm următoarele: 1. Piramida simplă (tetraedrica) (tetraedrul, poliedrul cu 4 fete plane: 4 triunghiuri; cel mai simplu poliedru regulat care ordonează spațiul geometric), cu vîrfurile sale ascuțite, reprezenta cea mai mica particulă a elementului Foc (format, așadar, din triunghiurile despre care vorbește Blake). 2. Cubul (hexaedru, poliedru cu 6 fete plane: 6 pătrate) era cea mai mica particulă a elementului Pămînt, în același
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acesteia. Despre aceste corpuri se știa că pot fi "închise" în sfera și că nu pot exista altele suplimentare asemenea cu ele. Toate aceste fapte aveau să îi slujească lui Kepler în ideea să genială de a corela aceste figuri geometrice cu orbitele planetare, cum vom arăta imediat. Se pare că trei dintre aceste "corpuri cosmice", cum au fost numite poliedrele regulate convexe, au fost descoperite de pitagoreici (cubul: Pămînt; piramida: Foc; dodecaedrul: sfera Universului, identificată foarte probabil, pe lîngă celelalte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]