2,818 matches
-
soarta războiului este repede pecetluită: Boemia cade în mîinile lui Ferdinand, iar regimul habsburgic se stabilește cu brutalitate în regatul recucerit. Execuții numeroase, otrăviri și confiscări asigură autoritatea împăratului în țară și deschide prăpastia între populația cehă și stăpînii săi germanici. Numai nobilii catolici găsesc îndurare în fața împăratului. Dată pe mîna mercenarilor, Boemia este jefuită și va recunoaște prima acele "orori ale războiului" care vor deveni obișnuite în Europa și pe care gravurile lui Callot le-au imortalizat pentru posteritate. Conduși
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a-i da acestei operații economice un pretext religios, și unul și celălalt se fac luterani. Pentru Frederic I, această con vertire avea în plus avantajul de a răspunde unui profund sentiment antigermanic, hrănit de secole de luptă împotriva expansionismului germanic. Fiul său, Christian al IV-lea (1588-1648), prinț al Imperiului datorită posesiunilor sale din Schleswig-Holstein, este legat de prinții protestanți din Germania de nord. Aliat cu orașele luterane ale Hansei, el visează să extindă influența daneză asupra estuarelor germane. De
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
spirit mercenar, ci în numele unui ideal religios și național. Intrînd în luptă cîntînd psalmi, îi alungă pe polonezi din Livonia (1621), apoi cucerește Prusia orientală și preia controlul asupra Niemenului și Vistulei. Regatul Suediei se întinde acum pînă la teritoriile germanice. Gustav-Adolf este conștient de pericolul pe care îl reprezintă pentru Scandinavia recucerirea catolică a Habsburgilor din Germania. De aceea el ascultă cu atenție sugestiile lui Richelieu, care, promițîndu-i subvenții serioase, îl sfătuiește să-și întoarcă forțele împotriva Imperiului. Chiar în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
noi probleme care provoacă noi conflicte. Cauza cea mai evidentă a celor zece ani de noi conflicte este dorința de dominație a împăratului Franței. Această dorință se afirmă din 1803, cînd Bonaparte reușește să transforme Sfîntul Imperiu Roman de origine germanică, transformare prevăzută de Pacea de la Lunéville (1801). Actul din 1803 secularizează principatele ecleziastice din Germania și reduce la 82 numărul prinților germani. Împăratul este indignat să vadă că electorii sînt acum în majoritate protestanți și că Napoleon i-a uzurpat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
națiune" încalcă aceste principii și pentru a-și mări teritoriul nu ezită să anexeze în mod arbitrar regiunile pe care le dorește. Din acest moment își face apariția un nou aspect al concepției naționale, în special în țările de origine germanică. Din secolul al XVIII-lea, în cadrul reacției naționale împotriva supremației franceze, s-a afirmat curentul reacționar și preromantic. Acesta face din națiune o moștenire istorică care nu depinde de voința oamenilor și trebuie respectată de toți. Pentru filosoful Herder, națiunea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Titulatura oficială a statului bizantin pînă la căderea lui a fost Imperiul romanilor (βασιλεια των Рωμαιν) sau România. După veacuri de relativă izolare, expedițiile cruciate au stabilit, pentru întîia oară de la prăbușirea jumătății apusene a Imperiului Roman sub loviturile populațiilor germanice (476), contacte strînse între Orientul bizantin și Occident. Sub înrîurirea cruciadelor, motive mai vechi, precum conflictul de doctrină dintre Imperiul bizantin și cel romano-german sau refacerea bisericii creștine sub obediența Romei, cunosc o puternică activizare. Cruciada a IV-a (1202-1204
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Marocului, când îi declarasem anterior, solemn, că nu aveam nici un interes de ordin politic lucru conform tradiției bismarckiene am descoperit deodată, în Abdul-Aziz5, un al doilea Krüger6. Cum procedasem și în privința aceluia, i-am promis și lui protecția puternicului imperiu germanic. Ne-am pretat acestei demonstrații cu aceeași ceremonie și pompă... și cu același succes. Ambele intervenții au avut rezultatul pe care trebuia să-l aibă. Noi ne-am retras apoi, nefiind hotărâți să împingem lucrurile până la capăt și să întreprindem
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
plajă, simțind "că o urmărește un bărbat, că ochii acelui bărbat sunt lipiți de șoldurile ei, de extravaganta unduire pe care se simțea datoare să le-o imprime". Este un bărbat cu o față "de vârstă mijlocie, jovială, bălaie, foarte germanică, atrăgătoare ba nu, mai mult decât atrăgătoare", pe care Sofia nu-l identifică în vis, dar în care-l va recunoaște a doua zi pe Dürrfeld. Ca și în ziua în care se întâlniseră, tânăra femeie simte că "se topește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
era urmată de războaie, războaiele de pace, și așa la nesfârșit. Egiptului faraonilor i s-au opus, pe rând, hicsoșii, hitiții, asirienii, perșii; Imperiului Persan i s-au opus grecii lui Alexandru; Imperiului Roman i s-au opus parții, popoarele germanice etc. Să venim mai încoace. Spaniei catolice și apoi Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană i s-au opus Franța și turcii, Imperiului Otoman iranienii, fel de fel de ligi creștine, apoi Rusia etc. Exemplele pot continua până în zilele noastre
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
15 Cumunicare, cultură și limbă / 15 Niveluri cultural-lingvistice și maniere de influențare / 25 Lumea europeană ca unitate în diversitate / 33 Succesiunea și coexistența focarelor culturale și lingvistice în spațiul european / 40 Antichitatea / 40 Lumea greacă / 40 Lumea romană / 47 Lumea germanică / 50 Epoca medie / 52 Epoca modernă / 62 Tipurile culturale și reflexul lor asupra stării și statutului limbii / 71 Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi / 80 Partea a doua: Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice / 89 Structura și arhitectura limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor / 89 Configurația lingvistică actuală a Europei / 94 Familiile de limbi / 98 Stratificări între elementele limbilor / 103 Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116 Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
actuală a Europei / 94 Familiile de limbi / 98 Stratificări între elementele limbilor / 103 Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116 Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi / 98 Stratificări între elementele limbilor / 103 Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116 Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin traduceri / 323 Addenda: Europenismul românilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin traduceri / 323 Addenda: Europenismul românilor / 344 Bibliografie / 399 Abrevieri / 404 Semne folosite în transcrierea fonetică / 406 Abstract / 413 Résumé / 423 Auszug / 433 Resumen / 445 Cuvînt înainte Această lucrare are drept obiectiv determinarea elementelor de bază care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avînd aceste perspective a fost concluzia că lumea europeană a obținut un profil distinct mai întîi în epoca antică, atunci cînd s-au manifestat focarele culturale grecesc și latin, iar apoi, în epoca modernă, prin manifestarea focarelor romanic occidental și germanic. Dintre acestea, focarul cultural și lingvistic vechi grecesc ocupă primul loc, atît prin plasarea în timp, cît și prin importanță, fiindcă a fundamentat o serie de trăsături culturale și de civilizație ce au asigurat europenilor un ascendent în raport cu popoarele care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și colaborarea elementelor provenite din focarele culturale moderne. Este firesc ca un loc însemnat să revină în această analiză elementelor lexicale ale căror semnificații au evidente valențe culturale, dar două capitole extinse realizează sinteze comparative privind gramatica limbilor romanice și germanice, cu o latură istorică mai pronunțată în cazul celor dintîi și cu o ușoară părtinire în ceea ce privește atenția acordată aspectelor contrastive în cazul celorlalte. Aceste capitole au la bază un punct de vedere ontologic în caracterizarea categoriilor gramaticale, potrivit căruia organizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
captată de conștiință -așa cum subliniază G. Ivănescu-, și contribuie la crearea fundamentului pentru realizarea unor investigații ulterioare privind creația lexicală, tipologia lingvistică și comunicarea prin traduceri. Prin raportarea la limbile-bază din care descind, atît limbile romanice cît și cele germanice ilustrează, uneori în maniere diferențiate însă, fenomene de gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și un astfel de statut pe lîngă cel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
complicată de sorginte indoeuropeană a fost părăsită de multe ori fără inconveniente, fiind înlocuită de procedee mai simple, dar mai relevante. Această evoluție a făcut ca limbile corespunzătoare focarelor culturale europene din epoca modernă (adică limbile romanice vestice și limbile germanice) să se deosebească tipologic de limbile corespunzătoare focarelor culturale antice (greaca și latina). Deși în secțiunile a doua și a treia ale lucrării de față, care au o pronunțată componentă lingvistică, fenomenele adu-se în atenție sînt abordate din perspectiva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte a demonstrației acestui autor și realizarea paralelă a unei cercetări privind comunicarea intergermanică și la fel se prezintă lucrurile în discuția despre tipologia limbilor romanice, unde se valorifică ideile lui Eugen Coșeriu și se preia modelul pentru tipologia limbilor germanice, dar menționarea opiniilor lui Coșeriu în legătură cu arhitectura și structura limbii indică sugestia pentru o altă construcție, care se bazează în primul rînd pe distincția dintre aspectul popular și aspectul literar al limbii, distincție pe care acest lingvist nu a avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
actuali care comunică altora ceva, care transmit informații sub formă de valori culturale și de elemente lingvistice, nu sînt toate etniile europene, ci numai o parte dintre ele, îndeosebi acelea care fac parte din grupul romanic occidental și din grupul germanic. În principiu, influențarea se realizează oricînd, dacă sînt întrunite condițiile de contact cultural și lingvistic, mai ales atunci cînd acest contact mijlocește o relație în care unul dintre parteneri are un statut de superioritate. Cu toate acestea, se poate observa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]