1,781 matches
-
limba rom�n? ISBN 973-611-063-X RINTED ÎN ROMÂNIA GILBERT LUIGI ARHITECTURĂ �N EUROPA DIN EVUL MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX-LEA Traducere de Dan Stoica Prefă?? de D. N. Zaharia INSTITUTUL EUROPEAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale GILBERT, LUIGI Arhitectură �n Europa: din Evul Mediu p�n? �n secolul al XX-lea / Gilbert Luigi � Ia?i: Institutul European pentru Cooperare Cultural-?tiin?ific?, 2000 192 p.; 18 cm (Seria ABC) ISBN 973-611-063-X 1. Europa 2. Evul Mediu 72
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX-LEA Traducere de Dan Stoica Prefă?? de D. N. Zaharia INSTITUTUL EUROPEAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale GILBERT, LUIGI Arhitectură �n Europa: din Evul Mediu p�n? �n secolul al XX-lea / Gilbert Luigi � Ia?i: Institutul European pentru Cooperare Cultural-?tiin?ific?, 2000 192 p.; 18 cm (Seria ABC) ISBN 973-611-063-X 1. Europa 2. Evul Mediu 72(4)(04/19( PREFĂ?? Formulat? �nc? la sf�r?ițul veacului trecut, de arhitec?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s? rea?eze arhitectură �n sistemul artelor plastice, s? deplaseze deci accentul de la valen?ele utilitare la cele estetice ale crea?iei arhitectului, a?a cum fusese timp de milenii. Traducerea �n rom�ne?te a densei sinteze realizat? de Gilbert Luigi sub titlul L'Arhitecture en Europe mi se pare binevenit? mai �nt�i pentru c?, la noi, majoritatea arhitec?i-lor conținu? s? �mp?rt??easc? ideologia modernist?, refuz�nd, nu o dat? cu iritare, s? accepte c? arhitectura
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, unde scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o structur? dominat? de goluri, larg deschis? spre exterior � problem? rezolvat? tehnic prin inven?ia bol?îi sprijinit? pe ogive ?i a sistemului de sus?i-nere cu pila?trii consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare� a acestei discipline din str?vechea familie a artelor plastice. Dup? Manifestul arhitecturii futuriste publicat de A. Șanț� Elia �n 1914 (?i, trebuie precizat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
special cu Noua Galerie Na?io-nal? de la Sttutgart (1877-1883), care �mbin? �ntr-o for-mul? fericit? multiple referin?e la crea?îi mai vechi ?i mai noi din zon? ?i din alte spa?îi spirituale. * * * Intitul�ndu-?i cartea Arhitectură �n Europa, Gilbert Luigi � constr�ns poate ?i de limitele impuse de colec?ia �n care public? � nu-?i propune s? realizeze un tablou cuprinz?tor ?i nuan?at al temei abordate, ci o imagine sintetic?, re?în�nd doar reperele cele mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ele traducerilor unor c?r?i de acest gen, s? i se repro?eze autorului c? a minimalizat sau a ignorat cu totul �geniul poporului rom�n� (Jean Monda). Un astfel de repro? i s-ar putea aduce ?i lui Gilbert Luigi, pentru c? nic?ieri �n cartea sa despre �arhitectur? european?� nu g?se?te c? este cazul s? pomeneasc?, fie ?i �n treac?ț, m?car una din acele �capodopere� despre care Gheorghe S?s?rman ne asigur? c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
piatr? a Trei Ierarhilor�, str?inii aviză?i nu vor avea dispozi?ia s? aprecieze nici ceea ce avem cu adev?raț semnificativ �n sistemul de referin?? al valori-lor europene. * * * Cu o informa?ie erudit?, dar sistematizat? ?i concentrat?, cartea lui Gilbert Luigi procur? o instructiv? lectur? at�ț arhitec?ilor, c�ț ?i unui larg cerc de cititori pasiona?i, �n grade diferite, de acest fascinant domeniu al civiliza-?iei, care este arhitectură. D.N. ZAHARIA INTRODUCERE A �ncepe o istorie a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
oculus) (n.t.) 1 case (�n afară oră?ului) pentru distrac?îi (n.t.) 2�aplicarea sistemului de organizare a muncii, de control al tîmpilor de execu?ie ?i de remunerare a muncitorului, stabilit de Frederick Winslow Taylor (n.t.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GILBERT LUIGI Arhitectură �n Europa 192 191
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005. Habermas, Jürgen și John Rawls, Despre liberalismul politic, traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintre noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu al acestui secol, Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni au arătat că utilizarea metodei "echilibrului reflectiv" ca metodă de întemeiere a raționamentelor inductive este problematică, deoarece permite anumitor trăsături ale convingerilor oamenilor să declanșeze schimbări semnificative în "echilibrul" la care aceștia ajung 34. Atât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
son objet et sa structure, Éditeurs Chevalier & Riviére, Paris, 1906. Gillies, Donald, Philosophy of Science in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford (UK) și Cambridge (MA), 1993. Goodman, Nelson, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955. Harman, Gilbert și Sanjeev R. Kulkarni, "The problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. Marga, Andrei, Contractualismul lui John Rawls, http: //andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat 2 aprilie 2015. Pârvu, Ilie, Introducere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000, p. 32. 6 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999, p. 29. 7 Ibidem, p.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Stich, The Fragmentation of Reason: Preface to a Pragmatic Theory of Cognitive Evaluation, The MIT Press, Cambridge (MA) și Londra, 1990, p. 21 [trad. n.]. 19 Ibidem, pp. 76-79. 20 Relevante în acest sens sunt considerațiile făcute de: Christopher Cherniak, Gilbert Harman și Alvin I. Goldman. Tezele lor pe tema relației existente între logică și buna argumentare sunt evidențiate în următoarele lucrări: Christopher Cherniak, Minimal Rationality, The MIT Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 75-99; Gilbert Harman, Change in View, The MIT
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt considerațiile făcute de: Christopher Cherniak, Gilbert Harman și Alvin I. Goldman. Tezele lor pe tema relației existente între logică și buna argumentare sunt evidențiate în următoarele lucrări: Christopher Cherniak, Minimal Rationality, The MIT Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 75-99; Gilbert Harman, Change in View, The MIT Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 11-20; Alvin I. Goldman, Epistemology and Cognition, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 81-121. 21 Stich, The Fragmentation of Reason, p. 78. 22 Ibidem, p. 78. 23 White
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Stich, The Fragmentation of Reason, p. 79. 29 Ibidem, p. 79. 30 Ibidem. 31 Ibidem, p. 78. 32 White, A Philosophy of Culture, p. 110. 33 Stich îl denumește ca atare, deși Goodman nu folosește nicăieri sintagma "echilibru reflectiv". 34 Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni, "The Problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. 35 Ibidem, p. 566 [trad. n.]. 36 Stephen P. Stich și Richard E. Nisbett, "Justification and the Psychology of
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și spiritul critic al elevului; * „să se dea posibilitatea, cu ajutorul întrebărilor, să se suscite spiritul de întrajutorare și cooperare provocând confruntarea cu soluții diferite sau exprimate diferit, fără a provoca rivalitatea și concurența, dar favorizând exprimarea punctelor de vedere complementare" (Gilbert Leroy, Le dialog en education). Ponderea conversației scade către clasa a IV-a, în sensul acordării priorității metodelor active propriu-zise sau se arată trecerea de la formularea întrebărilor simple, închise, la întrebări-problemă, incitante la căutare, la muncă independentă. Astfel, dacă la
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
mărturia unui trecut glorios, sacralizate de eroismul generalului, încărcate de puterea unor vremuri imemoriale. Integrate perfect casei (sau a ceea ce a mai rămas din ea) "o arhivă a trecutului", podului care le păstrează ("un muzeu al strămoșilor", cum îl numește Gilbert Durand și loc al întoarcerii în timp), scoaterea lor la lumină are valoarea reactualizării trecutului, pentru că fiecare are propria poveste; cufărul care închide trecutul personajelor, se află, la rândul său într-o cutie mai mare: casa624. Situarea unei cutii-sicriu într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a imaginarului, a mitului, a visului, a simbolului, a fantasticului în genere, Gilbert Durand arată 568 că ea este imposibil de asimilat în cadrele logice clasice. În această logică, identitatea are un alt statut, deoarece fenomenele din lumea imaginarului sunt "non-separabile". De asemenea, principiul terțului exclus își pierde valabilitatea, deoarece există aici "o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. 3, 4, Editura Tehnică, București, 1997, 1998. Dumitriu, Anton, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966. Dumitriu, Anton, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii, Editura Nemira, București, 1999. Dutilh Novaes, Catarina, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
563 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, p. 44. 564 Adrian Marino, op. cit., p. 154. 565 Cf. Sergiu Al-George, op. cit., pp. 182-187. 566 Adrian Marino, op. cit., p. 182. 567 Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 259. 568 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică, Editura Nemira, București, 1999, pp. 175-180. 569 Ibidem, p. 178. 570 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, p. 411. 571 Ibidem, p. 412. 572 Sergiu Al-George, op. cit., p. 192. 573 Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Thomas E., "Review of Robert Elliot and Arran Gare (ed.), "Environmental Philosophy", în Envinronmental Ethics, 6, 1984, pp. 367-371. Hiskies, Richard P., The Human Right to a Green future. Environmental Rights and Intergenerational Justice, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Hottois, Gilbert., "L'étique environnementale", în S. Mesure, P. Savidan (eds.), Dictionaire des sciences humaines, PUF, Paris, 2006. Hume, David, "An Enquiry Concerning the Principles of Morals", în H. E. Aiben (ed.), Hume's Moral and Political Philosophy, Hafner, New York, 1949. Hunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Vrin, Paris, 2007, pp. 9-10. 20 În prezentarea acestor caracteristici de noutate ale eticii mediului îl urmez îndeaproape pe Hicham Stéphane Affeisa, "Preface", în Ethique de l'environnement. Nature, valeur, respect, Vrin, Paris, 2007, p. 10 și urm. Vezi și Gilbert Hottois, "L'étique environnementale", în S. Mesure, P. Savidan (eds.), Dictionaire des sciences humaines, PUF, Paris, 2006, p. 401. 21 G.R. Grice, G.R., The Grounds for Moral Judgment, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, p. 149. 22 John Rawls, A Theory
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]