1,431 matches
-
Sanda Cordoș - Din umbra viitorului luminos Nora Iuga - Dragă Gheo, Cerasela Nistor - Cerul negru-rozaliu Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit! Simona Popescu - HoRor! Cool! Iulia Popovici - X și Y Alina Radu - O zi din viata Alinei Viktorovna Doina Ruști - Ginecologii mei Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - A-ha În acei ani, într-un sistem de autogospodărire, indiferent dacă locuiau sau nu în cămin, studenții făceau, pe grupe, cîteva zile pe an, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cel mai greu obiect din bagajul lor. Aveau să lucreze amândouă la spitalul din orașul natal. După o săptămână de repaos, Ina și Olga se prezentară la conducerea spitalului. Surpriză. Olga fu repartizată la secția de chirurgie, iar Ina la ginecologie. Nu se putea ști dacă aceasta avea să fie singura lor nemulțumire, dar oricum erau hotărâte să lupte, pentru a obține aprobarea directoarei spitalului să lucreze amândouă în aceeași secție. Ele își făcuseră și unele calcule care țineau de activitatea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
după o vacanță scurtă, cu minusurile și plusurile ei. Timpul rezervat acelui binemeritat repaus fusese proiectat pentru fiecare din fete, după tipare diferite. În dimineața despre care vorbim, Olga urma să se prezinte la secția de chirurgie și Ina la ginecologie. Timp de mai bine de o săptămână, cele două prietene nu se mai văzuseră. Olgăi, datorită situației știute, îi venea nespus de greu, dacă nu imposibil, să-i împărtășească prietenei sale unde o dusese nesăbuința ei, mai ales că Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pas spre o nouă viață și, cum spune un proverb chinezesc, și înconjurul pământului începe tot cu primul pas. Ina și Alex erau deja porniți pe acest drum... Cu mai multe luni în urmă, Olga se transferase de la chirurgie la ginecologie. Relațiile dintre Ina și Olga, deși nu erau foarte strânse, nu lăsau totuși să se înțeleagă că. undeva, la subsol, se aflau încă multe nedeslușiri. Ina se bucură sincer când Olga îi spuse: - Iată-ne din nou împreună! Timpul curgea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
acasă doar cât să-și lase nevasta gravidă, s-o știe în siguranță. Coafeza avea la activ vreo șaptesprezece avorturi, majoritatea făcute chiar în cada din apartament, căci la spital nu te lua nimeni în seamă. Ceaușescu înfunda pușcăria cu ginecologii care ajutau femeile să avorteze. Țara trebuia populată cu oameni noi, învățați de mici cu parăzile, defilările și spectacolele muncitorești de pe stadioane. Cei șaptesprezece avortoni erau acum undeva în ceruri, ori deveniseră strigoi, supărați că mama lor nu le dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dacă beneficiezi de un ajutor de deces poți plăti și spitalizarea. Sau invers. Ajutorul de de... De ce-s, Doamne, atâția nebuni în libertate? DUMNEZEU : Fiindcă-s pușcăriile ocupate, fiule! Doamne... Nu, domnule, doamnele sunt la cabinetul 6 - six - obstretică și ginecologie și dă-te din fereastră că-mi reduci lumina. Lumina ? Și asta costă ? Evident. Kilowații costă, lucșii... Mda. Luxul costă dar io n-am lux. Am numai o luxație. Aaa! Aaaaaa... Mă doare, mor. Never mor. Foarte bine. Daaaa ? Contribui
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
baletul, tînăra dorindu-și din tot sufletul să devină doctoriță. Însă un accident de mașină a forțat-o să-și regîndească viitorul.” Lovită de mașină la cap, În porțiunea invizibilă profanilor, a renunțat la stetoscop, nu și la masa de ginecologie (psihiatrii afirmă că stomatologii sînt marile victime ale anxietății - gura deschisă reprezintă o amenințare mitică, vaginul, și ei se uită toată viața-n ea -, mă Întreb atunci cît de nervoși sînt În realitate ginecologii), s-a privat de balet, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stetoscop, nu și la masa de ginecologie (psihiatrii afirmă că stomatologii sînt marile victime ale anxietății - gura deschisă reprezintă o amenințare mitică, vaginul, și ei se uită toată viața-n ea -, mă Întreb atunci cît de nervoși sînt În realitate ginecologii), s-a privat de balet, s-a regîndit și a ajuns manechin și actriță aproape simultan, după flamboiante studii de dramaturgie. Cronologia demonstrează că baletul, medicina și dramaturgia au durat peste doi ani. Și, probabil În urma altui accident Însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la zi ca o floare rară, parcă adusă din paradis. Nu știu ce am să mă fac cu doi copii după ce voi reintra la serviciu. Apropo, am toate șansele să-mi reiau slujba la spitalul municipal, tot în secția de obstetrică și ginecologie, unde de fapt sunt specializată. Despre soțul meu, ce ți-aș mai putea spune: iubește copiii, dar îi vede atât de rar și când vine, nu are ochi pentru mine. Intră în casă, își dezmiardă odraslele, le îmbie cu dulciuri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Insuficiența renală de cauze renale intrinseci, apărută la bolnavii spitalizați cu diagnosticul cel mai frecvent de nefropatia tubulară acută( NTA); - la bolnavii din serviciile de chirurgie și terapie intensivă cu șoc toxico-septic, șoc anafilactic; - la pacintele din ATI obstetrică și ginecologie cu șoc obstetrical; - în intoxicații exogene (săruri de metale grele, tetraclorură de carbon, ciuperci otrăvitoare); - în nefrita interstițială alergică de cauze medicamentoase (diferite antibiotice, sulfamide, rifampicină ); - la pacienți cu glomerulonefrită sau cu pielonefrită. ( pg.800 Harrison). 3. Insuficiența postrenală apare
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
foarte bine pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a adâncit, ajungându-se la demisie. Plecarea de la Filantropia a însemnat sfârșitul activității sale spitalicești și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
plagă infectată din cauza deselor expuneri la infecțiile răniților, Regina a fost operată la mână de către prietena sa, Regina Maria. După încheierea războiului, Marta Trancu-Rainer a continuat să profeseze ca medic chirurg, dar paralel a practicat, la cabinetul său particular și ginecologia. În 1935 a fost primită în Academia de Medicină, recunoscându-i-se astfel activitatea de cadru didactic universitar. 28. Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București- d. 17 februarie 1947 Paris) A fost o scriitoare franceză de origine română, laureată
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
veche a spitalului, spitalul TBC și clădirea nouă), s-a diversificat și nomenclatorul specialităților medicale, care, altă dată erau de resortul Clinicilor Universitare, cum ar fi: neurologia, cardiologia, neonatologia, ortopedia, A.T.I. (anestezie, și terapie intensivă), oftalmologie, O.R.L., Fizioterapie, ginecologie, psihiatrie. Principala preocupare a directorilor de spital, mai ales înainte de 1970, a fost selectarea, pregătirea și perfecționarea în centrele universitare a medicilor specialiști, care pentru început, în majoritatea lor, proveneau din medicii de circumscripție repartizați în teritoriul arondat spitalului. După
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
erau interpelați deopotrivă medicii și asistentele medicale implicate în supravegherea gravidei sau sugarului. După pensionarea doctorului Vasile Sepeniuc, în anul 1986, conducerea colegiului de disciplină va fi preluată de dr. Nicolae Bârlădeanu, care devenise și șeful secției de Obstetrică și Ginecologie, iar ca secretar a fost numit dr. Gheorghe Dascălu medic specialist cardiolog; în comitetul de conducere fiind, de asemenea, cooptați directorii de spitale. În această structură Colegiul de Disciplină a funcționat până în anul 1990 când, urmare a evenimentelor din decembrie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de-a lungul timpului. Încercând o ierarhizare a secțiilor sub acest aspect, nu neapărat în ordinea valorică, ci mai mult pentru a sublinia contribuția lor la progresul științelor medicale, se cuvine a fi notate: Secția de Chirurgie, Secția de Obstetrică Ginecologie, Secția Pediatrie, Secția Laborator, Secția Medicină Internă și Cardiologie, Secția Radiologie, Secția Boli Infecțioase, Secția Pneumftiziologie și Secția Neurologie. Înainte de a detalia activitatea științifică, pe secții de specialitate, se cuvine să consemnăm faptul că, filiala USSM Vaslui a fost condusă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
exhaustivă, plecând de la evaluarea fenomenului în teritoriu, cauzalitatea legată și de specificul local, iar ca finalitate lucrarea propune un proiect de combatere a nașterii premature cu acoperire națională. 4. „Cervicitele cu Human Papilloma Virus” autor dr. Gabriela Rusu, secția Obstetrică Ginecologie I, coordonator științific prof. dr. Vasile Luca, susținută în Aula Universității de Medicină Carol Davila București, în anul 2000. Tema este de mare actualitate, mai ales astăzi când incidența acestei maladii a atins proporții îngrijorătoare. Prin această teză autoarea se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
importanța factorilor de risc, între care cei mai redutabili se dovedesc a fi: compoziția minerală a apei, alimentația dezechilibrată, stilul de viață și modul de trai. Secțiile cu realizările cele mai importante în domeniul preocupărilor științifice au fost: Secția Obstetrică ginecologie prin doctorii: Vasile Sepeniuc, Nicolae Bârlădeanu, Iuliana Apăvăloaie și Gabriela Rusu, ultimii doi fiind doctori în științe medicale. După cum relatam mai sus, caracterul organizat al manifestărilor științifice s-a menținut cu reale dificultăți și după 1989, datorită reformărilor continui și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
menționăm; dr. Nicolae Mihailiuc, medic șef raion. dr. Nicolae Bârlădeanu, cu o bogată activitate de organizare și coordonare a rețelei sanitare, în calitate de medic șef de raion, director de spital și director al Direcției Sanitare (1970-1984) și șef de secție Obstetrică Ginecologie (1982-1992). dr. Gheorghe Balcu, timp de aproape 30 ani director de spital și șef secție Chirurgie-Ortopedie. Mulți șefi de secție, formați în școlile românești de medicină, îndeosebi la Iași, cu o bogată experiență profesională, științifică și managerială, au devenit, de-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a trăirilor din zilele noastre. Cea căreia îi consacrăm studiul de față o putem numi „Urgența chirurgicală cotidiană”. Asemenea „urgențe cotidiene” sunt proprii tuturor specialităților (adulți sau copii) cu profil chirurgical: oftalmologia, O.R.L., ortopedia și traumatologia, urologia, neurochirurgia, obstetrica- ginecologia, pediatria ș.a. Dar există și altfel de urgențe: cele ale transplanturilor de organe de exemplu, sau în chirurgia cardiacă - poate le numim „urgențe programate” sau „urgențe condiționate”. Cei care se vor ocupa în viitor de istoria acestor probleme vor aborda
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aprilie 1933. În organizarea asistenței medicale a asigurărilor accentul a fost pus pe activitatea ambulatorie. Pentru consultații și tratament ambulatoriu, Asigurările Sociale aveau, în 1943, în administrarea lor, 318 servicii de medicină generală, 40 de chirurgie, 41 boli interne, 33 ginecologie, 31 puericultură, 32 dermato-venerice, 35 stomatologie, 37 radiologie, 27 O.R.L., 28 oftalmologie, 29 tuberculoză ș.a. La aceste rețele de asistență medicală ambulatorie se adresau peste 2 milioane persoane (asigurați și membrii lor de familie). În București, cu 210 000
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
îngrijirea medicală a Asigurărilor Sociale. Baza materială a acestei opere de asistență medicală era constituită din 16 spitale, 1 maternitate, 1 sanatoriu T.B.C., 2 preventorii, 387 dispensarii. Spitalele aveau - în total 9 servicii pentru boli interne, 16 pentru chirurgie, 3 ginecologie, 2 mecanoterapie ș.a. La aceeași dată, erau angajați cu normă întreagă, sau cu program de 3-4 zile pe săptămână, 1584 medici din care 633 în București și 951 în provincie. Personalul auxiliar sanitar, raportat la numărul de medici și unități
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Traian Nasta, este de a preciza când trebuie să intervenim într-o maladie și să cunoaștem rezistența organismului pe care trebuie să-l operăm. Pentru aceasta s-au organizat servicii anexe: Laboratorii de Anatomie-patologică, Biochimie, Bacteriologie, precum și consultațiuni de Chirurgie, Ginecologie, Gastroenterologie, toate conduse de specialiști distinși cari împreună cu chirurgii vor stabili datele necesare pentru rezolvarea acestor probleme chirurgicale, de multe ori complexe și foarte dificile. Prin această conlucrare bolnavii erau complet studiați, iar operații puteau fi urmăriți îndeaproape, pentru a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lucru, adunând material științific foarte variat care i-a permis lui și colaboratorilor săi să deschidă drumuri științifice noi, creând în București o nouă școală de chirurgie ortopedică. Este deci membru al Societății române de chirurgie, membru al Societăților de Ginecologie, de Urologie, al Societăților internaționale de chirurgie, de ortopedie, Societatea franceză de chirurgie și cea de ortopedie și traumatologie, membru al Societății internaționale de Accidente de muncă și boli profesionale. Era o personalitate cunoscută și apreciată în forurile europene de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sau interni ca Dan Setlacek, Emil Papahagi, Alexandru Priscu ș.a.; printre cei cu stagii de internat la „Urgențe” figurează viitorul profesor de anestezie și terapie intensivă, Dr. George Litarcek, cunoscutul profesor de farmacologie Dumitru Dobrescu, viitorul profesor de obstetrică și ginecologie Vasile Luca. Și în etapele următoare, stagiile erau la fel de solicitate. Ne oprim aici cu enumerarea menționând pe actualul profesor dr. Irinel Popescu, șeful clinicii de chirurgie a „Institutului Clinic Fundeni”, profesorul dr. Florian Popa, Clinica de Chirurgie de la Spitalul de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]