2,232 matches
-
și trai bun“. Iat-o pe fată cu doi logodnici legali, din punct de vedere religios și cutumiar. Se poate observa că într-o primă fază fata nu este în nici un fel întrebată, prima logodnă încheindu-se între tată și ginere. Abia în fața revoltei acesteia, tatăl, într-un moment de slăbiciune, și sub presiuneaa celorlalți membri ai familiei, cedează și se alătură lor. Contrariat, Mareș îi reclamă, pe tată și fiică, la protopopul plășii, apoi la ispravnicii județului și ajunge la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între logodnă și nuntă, un inel cu diamant, o floricică de diamant, un colan și alte flori mărunte. Călțunarii sunt răsplătiți pentru misiunea lor cu marame și o orație de mulțumire. La rândul ei, soția dăruiește soțului un cal de ginere complet echipat. Harnașamentul este bogat ornamentat cu pietre prețioase, aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc cămăși și batiste special țesute și cusute pentru el. Aceste două daruri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
misiunea lor cu marame și o orație de mulțumire. La rândul ei, soția dăruiește soțului un cal de ginere complet echipat. Harnașamentul este bogat ornamentat cu pietre prețioase, aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc cămăși și batiste special țesute și cusute pentru el. Aceste două daruri sunt în tot deau na prevăzute în foaia de zestre a unei fete de boier, negustor sau țăran, nu se precizează însă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oficierea cununiei religioase, un popă cere o anumită sumă de bani. Din pitacul trimis protopopului Stoica al Bucureș tiu lui, la 27 ianuarie 1793, se remarcă faptul că taxa de cununie se ridică după Pra vi lă: „un galben de ginere și de la mireasă 12 coturi de pânză“. Mitropolitul îl anun ță că acel obicei numai este valabil și că a hotărât să se urmeze alte „ponturi“, adică pentru prima cununie „tl. unul vechi, de al doilea cununie tl. unul și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purta peste aceasta. În Cazul de față se adaugă un biniș pentru fiecare rând, adică o haină boierească lungă, blănită cu samur și purtată la solemnități de care mirea sa nu se poate în nici un fel dispensa. Și find că ginerelui i se pare că a alocat bani cam mulți, cere să se facă și o giubea, tot o haină lungă și largă, blănită cu samur. Se mai dă comandă pentru o tătarcă de postav, blănită tot cu samur. Bijuteriile vor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bra țe. Apelul la un asemenea ritual se face uneori special pentru a șantaja familia socrilor și a cere mai multă zestre. Virgi ni ta tea se transformă foarte repede din obiect de onoare în obiect de șantaj. Mai întâi, ginerele lan sea ză zvonul că, a doua zi după nuntă și după împreunarea nup ția lă, că mașa n-a ieșit pă tată cu sânge. Apoi așteaptă; vecinii și cu noscuții vor face trea ba în locul lui, adică vor îm
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tia zvonul și îi vor preveni pe socri. Dacă so crii nu reacționează în această primă fază, se trece lacea de-a doua fază, ex pul za rea soției cu zestre cu tot, dar cu men țiu nea că el, ginerele, este deschis ori cărei ne go cieri. După o asemenea oca ră, socrul intervine în funcție de fiica sa, sau își acționează gi ne re le în justiție pentru ofen sa adusă, sau plecându-și capul, cedează, numai să scape de rușine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
utilizând diverse justificări, bărbatul se grăbește să se însoare sau să-și ia o concubină. Ion Bengescu se însoară la scurt timp după ce și-a îngropat nevasta; situația este în măsură să stârnească reacția fostului socru, Constantin Strâmbeanu, supărat că ginerele nu știe să ascundă, măcar în spate le aparențelor, indiferența față de moartea acele ia care i-a fost soție. Dacă nu de ochii lumii, cel puțin pentru „că s-ar fi căzut după cum ne poruncește Sfânta Pravilă să jăluiască anul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună. Pe de altă par te, se poate considera că articolele nu reprezintă decât trans punerea legislativă a unei practici curente, dacă luăm în calcul Cazul marelui ban Grigore Greceanu care stabilea acest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
locuind valoarea acesteia cu o parte din propriul patrimoniu. Dacă nu devine moștenitoarea sa, el are grijă să-i lase o parte din avere care să-i asigure traiul zilnic. Radu își lasă averea și cei trei băieți sub epitropia ginerelui, Tudor. Soția nu este uitată, dar se pare că ea n-a adus zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de vedre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu era atât de sărac. Dinastie de preoți, protopopul Radu este fiul popii Necula din Câmpulung, frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot. Averea o testează în favoarea ginerelui său, popa Ivan, și a fiului acestuia Scarlat. Prin diată asigură că toată lipsa de zestre a diaconesei a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
grea“. Personajul principal în neînțelegerile conjugale nu este soacra-mare, ci soacra-mică. Ea continuă să fie alături de fiică și după nuntă, fă cân du-și simțită prezența și la propriu, și la figurat. Vă du vă, ea se mută în casa ginerelui și cade adesea victima violențeia cestuia. Vă zu tă ca fac tor de in sta bi li ta te, soacra este în de păr tată de tână ra familie prin su primarea oricărei relații între mamă și fiică. De altfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cade adesea victima violențeia cestuia. Vă zu tă ca fac tor de in sta bi li ta te, soacra este în de păr tată de tână ra familie prin su primarea oricărei relații între mamă și fiică. De altfel, ginerele cere sobo ru lui izo la rea soției de familia sa, iar acesta îi ascultă do lean ța, in ter zi când vizite le sau chiar for țând una dintre fami lii să se mute cât mai departe pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soacră-mea nici cum să numai vie în ca sa-mi ca să nu mi să mai pricinuiască nis ca re va gâl ce vuri“, cere Mi ha la che, răspunzând jalbei date chiar de Marica, mama so ției sale. Un alt ginere este și mai ca tego ric și acceptă sfaturile părinți lor clerici cu condiția ca „muma ei la casa mea să numai vie că nu o poh tes cu“. Ală turi de ma ma-soacră se găsesc și ceilalți membri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frecvente. După o cear tă sau o bătaie zdravănă, soția așteaptă momentul prielnic, își încarcă toată zestrea într-un car sau doar într-o boccea și pleacă. Rareori se întâmplă ca tatăl să-și trimită fiica înapoi. Se așteaptă venirea ginerelui pentru a da explicații, pentru a fi dojenit. Frații se erijează, la rândul lor, în apărătorii surorilor, gata oricând să se ia la bătaie cu cumnatul, chiar dacă în propria familie și ei își maltratează soțiile. Une le dintre aceste femei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poruncește „să umble după voia lui, iar nu după voia ei“ și să-i răspundă că știe „drumul Tur tu ca ei“, cu alte cuvinte drumul către casă. Casa socrilor se dovedește a fi un loc nepri mi tor pentru ginerele acu zat de toată nefericirea conjugală. decâte ori a încer cat să in tre acolo, el a fost alun gat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi stri ga din prag că va avea ea grijă să-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate cuțitul, soacra strigă în gura mare „să iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în spațiul juridic. În fața instanței, cei din Mântuleasa se află de partea lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu vs Du mi tra che Ge or gi că În toamna anului 1799, târ gul Ur la țiu lui este zgu duit de scan da lul dintre vis tie rul Ne a gu Dră gu li nes cu și ginerele său, Du mi tra che Ge or gi că. În urmă cu cinci ani, vis tie rul își mărita se fiica după Du mi tra che, deși știa că acesta are o amantă în casă. Atunci Gea na che, mij
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alianțe, că până la urmă tatăl s-a lăsat convins și și-a dat fiica după Dumitrache, dându-i și o zestre frumoasă. Cinci ani a așteptat vis tie rul și, înainte de a cere ajutorul puterii, s-a tot certat cu ginerele ce rân du-i să se țină de pro mi siune și să-și alun ge aman ta, dar fără nici un fel de succes. procesul are loc între ginere și socru, fiica nu este pomeni tă decât rareori și rămâne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și, înainte de a cere ajutorul puterii, s-a tot certat cu ginerele ce rân du-i să se țină de pro mi siune și să-și alun ge aman ta, dar fără nici un fel de succes. procesul are loc între ginere și socru, fiica nu este pomeni tă decât rareori și rămâne în plan se cun dar, deși lup ta se poartă în numele ei. Conflictul, în schimb, se de ru lea ză între vistie rul Ne a gu Dră gu li
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pomeni tă decât rareori și rămâne în plan se cun dar, deși lup ta se poartă în numele ei. Conflictul, în schimb, se de ru lea ză între vistie rul Ne a gu Dră gu li nes cu și aman ta ginerelui, Tudo ra. Întreaga familie a Tu do rei se află în slujba lui Du mi tra che, ea slujni că în casă, copiii cei mari fac de toate prin curte, iar ră posatul soț, Ion Pur că rea Vlăș cea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]