42,885 matches
-
orașe-port), uraganele și tornadele tot mai violente? După pericolul izbucnirii unui război nuclear, care s a mai redus în timp, la orizonturi se prefigurează un pericol chiar mult mai mare și mai greu de contracarat. Este vorba tocmai de încălzirea globală. Mai mulți cercetători au făcut avertizări în acest sens. De exemplu, Sir David King, consilier științific al guvernului britanic a declarat în 2004 că „realizarea gravității crizei l-a determinat să spună, în luna ianuarie, că schimbările climaterice reprezintă o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
acest sens. De exemplu, Sir David King, consilier științific al guvernului britanic a declarat în 2004 că „realizarea gravității crizei l-a determinat să spună, în luna ianuarie, că schimbările climaterice reprezintă o amenințare mai mare decât terorismul la nivel global.” Domnia sa e de părere că s-a atins cel mai înalt nivel de poluare cu dioxid de carbon din ultimii 55 de milioane de ani, încât prin topirea ghețarilor de la poli nivelul apei mării va crește cu aproximativ 117 metri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pieții fiind cauza nefericirii noastre și că globalizarea economică este atât un proces istoric inevitabil, cât și un avantaj pentru specia umană. De fapt, toate acestea sunt mituri, propagată ca să justifice lăcomia dezmățată și să mascheze măsura în care transformarea globală a instituțiilor umane a devenit o consecință a complicatelor, binefinanțatelor și deliberatelor intervenții ale unei elite cu mijloace financiare care îi dau posibilitatea să trăiască într-o lume de iluzii, separat de restul omenirii.” Aceste forțe au transformat corporațiile și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu bucurie dezintegrarea imperiului sovietic în 1989, ca o victorie a pieței libere și ca pe un mandat pentru a-și susține cauza. Francis Fukuyama a proclamat că lungul drum al evoluției umane se apropie de final: o societate universală, globală de consum. El a denumit-o «sfârșitul istoriei». Cu alte cuvinte, în mod asemănător: „Ce remarcabil e să urmărești o civilizație care se autodistruge, pentru că nu este în stare să reexamineze validitatea unor ideologii economice în împrejurări total schimbate;” Guvernele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lucrând și în mari cercuri academice dar și ca specialist în Managementul Afacerilor în proiecte finanțate de Fundația Nord și în Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională), „în lumea contemporană, oamenii nu sunt uniți de o economie mondială, ci de conștiința globală că împărțim aceeași planetă și că avem un destin comun;” Societățile sănătoase caută echilibru în orice lucru. Ele recunosc un rol atât guvernului, cât și întreprinderilor răspunzătoare pe plan local, în timp ce se opun dominației puternicelor guverne și corporații de la distanță
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pot fi sigur că și în acest episod minor, nesemnificativ, se află implicit tot ceea ce am trăit, tot trecutul, trecuturile multiple pe care am încercat inutil să le las în urmă, viețile care în final se unesc într-o viață globală, viața mea, care continuă și în acest loc din care am hotărât să nu mă mai mișc, această căsuță cu grădină la periferia Parisului, unde am instalat crescătoria de pești tropicali, un comerț liniștit, care mă obligă la o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pretext. Intervine un al patrulea: Dacă doriți să insistați asupra subiectivității lecturii, pot fi de acord cu dumneavoastră, dar nu în sensul centrifug pe care i-l atribuiți. Orice carte nouă pe care o citesc se inserează în acea carte globală și unitară care e suma lecturilor mele. Asta nu se-ntâmplă fără efort: pentru a compune acea carte generală, orice carte particulară trebuie să se transforme, să intre într-o relație cu cărțile pe care le-am citit înainte, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
într-un șal de dantelă. Plutind pe culoar, se oprește o clipă lângă Tovarășa Lătrău. — Că tot te întrebi, spune Contesa, fluturându-și mâna moale cu o brățară largă de plastic în jurul încheieturii. Zice Contesa: E un senzor de poziționare globală. O condiție a eliberării mele înainte de termen... Un’, doi, trei pași pe lângă Tovarășa și Conte, lăsați cu gura căscată, și fără să se uite în urmă, Contesa spune „Da”. Își atinge turbanul cu unghiile de la o mână și spune: — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca noi sfârtecați de atentatori sinucigași. Buletinele de la radio despre accidente în lanț pe autostradă. Avalanșele de noroi. Vapoarele care se scufundă. Cu mâinile tremurătoare agitându-se în aer, domnul Whittier spunea: — Iubim catastrofele aeriene. Adorăm poluarea. Ploaia acidă. Încălzirea globală. Foametea. Nu, domnul Whittier habar n-avea... Ducele Vandalilor a găsit fiecare pungă de alimente care conținea sfeclă. Fiecare pernuță argintie de plastic Mylar înlăuntrul căreia zornăiau bucățile de sfeclă uscate ca niște jetoane de poker. Sfântul Fără-Mațe a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de învățământ și primarul unității administrativ teritoriale în a cărei rază se află unitatea de învățământ, respectiv între directorul unității de învățământ special și președintele consiliului județean sau primarul de sector.” Art. 107 (1 Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare. (2 Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
economice în care s-a specializat: economia mondială și relațiile economice internaționale, în mod deosebit economia țărilor în curs de dezvoltare și a celor capitaliste dezvoltate, iar ulterior s-au adăugat corporațiile transnaționale, globalizarea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului, problemele sociale globale (sărăcia, explozia demografică ș.a.) A fost cercetător la Institutul de Cercetări Economice de la înființarea acestuia (1953 1954). A reprezentat România în consiliul științific al Institutului internațional de economie al C.A.E.R. În paralel, a desfășurat activitate ziaristică pe probleme economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
zile, reflectă preocupările sale privind abordarea novatoare a tendințelor și problemelor actuale, referitoare la economia mondială, dezarmarea și securitatea internațională, tranziția din România, tendințele demografice, decalajele și inechitățile la scară mondială și națională, aspecte ale deteriorării mediului ambiant, inclusiv încălzirea globală, dezvoltarea umană și protecția socială, globalizarea, formarea economiei transfrontaliere și a spațiilor economice mari ș.a. Aspecte ale activității sale diplomatice, științifice, ziaristice sunt prezentate sau evocate în: * volumele "Obsesie și adevăr. Diplomați români la Moscova", Editura Semne (2007) și "Convulsiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ordini economice internaționale; soluționarea divergențelor și conflictelor dintre state pe cale pașnică, prin negocieri; transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, colaborării și bunei vecinătăți; toate acestea au constituit un obiectiv major promovat de România în toate negocierile; soluționarea justă, durabilă, globală a situației din Orientul Mijlociu, prin negocieri care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, soluționarea problemei poporului Palestinian, prin crearea unui stat propriu și asigurarea dreptului la existență a tuturor statelor din zona
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
șef al Sectorului de planificare a politicii externe din cadrul Direcției Politice de Sinteză (1964 1966), director adjunct la Direcția Politică I (1970 1971), respectiv, director ad-interim (1971 1973). Contribuții în activitatea diplomatică Promovarea unei imagini reale a României, în contextul global al apărării intereselor țării noastre în relațiile cu partenerii externi, a caracterizat întreaga activitate politico-diplomatică de peste un sfert de veac. A urmărit cu perseverență finalizări pragmatice ale demersurilor prin diverse inițiative. În relațiile bilaterale, mai cu seamă cele din domeniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nr. 2658 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a hotărât un ansamblu de măsuri, inclusiv elaborarea unui amplu studiu asupra acestei probleme de către Secretarul general al O.N.U., studiu care a facilitat pregătirea unui plan global de acțiune în domeniu și convocarea unei conferințe mondiale (1975), precedată de o serie de conferințe regionale (1974). * "Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume" (Memoriul explicativ din 13
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
programe pentru acordarea de asistență României din partea instituțiilor specializate cu sediu la Geneva (sănătate, copii, comunicații, meteorologie, comerț, circulație rutieră), conectarea instituțiilor economice românești cu mecanismele de colaborare ale C.E.E./O.N.U., sincronizarea preocupărilor de politică externă cu dezvoltările globale, folosind deținerea funcției de vice-președinte al Consiliului Economic și Social al O.N.U. (1995). Ca Director al relațiilor cu O.N.U. și alte organizații internaționale, a urmărit elaborarea și aplicarea unei strategii coerente și active, care să relanseze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.N.U., care să permită promovarea unor interese specifice românești și un dialog constructiv în cadrul vizitelor frecvente de lucru pe care șeful statului și ministrul afacerilor externe le-au întreprins la New York, la Adunarea Mileniului și la marile reuniuni globale. Ca urmare, s-a reușit sporirea credibilității internaționale a României ca partener serios de colaborare prin acțiuni, cum au fost participarea cu contingente românești la operațiunile O.N.U. de menținere a păcii, poziționarea activă în eforturile comunității internaționale de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de combatere a terorismului internațional după atentatele din S.U.A., contribuția constructivă la reformarea și adaptarea O.N.U. la exigențele lumii contemporane, la pregătirea summit-ului istoric la nivelul șefilor de stat și guvern Adunarea Mileniului (2000) și a conferințelor globale pentru finanțarea dezvoltării (Monterrey, 2002) și dezvoltare durabilă (Johannesburg, 2002). Promovarea unor interese și poziții românești în aceste acțiuni de amploare a fost facilitată de faptul că la Adunarea Mileniului și în anul care a urmat a deținut înalta funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Fondului Națiunilor Unite pentru Parteneriate Internaționale -U.N.F.I.P. ( 2000/ 2001). vice-președinte al Comitetului Pregătitor al Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare Durabilă ( 2002). A ținut cursuri pe teme privind '' Noul rol al O.N.U. și al corporațiilor multinaționale pe piața globală emergentă'' și ''Concepția României asupra rolului O.N.U. și expansiunii N.A.T.O.'', la Fordham University (2001) și, respectiv, ''Ralph Bunche Institute for International studies" (2002), din New York. Publicații Articole în publicații de specialitate românești pe teme privind cooperare economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de evaluare, Niamey, Niger, 13 19 septembrie 1999. Conferința parteneriatului industrial și investițiilor în Africa, 18 24 octombrie 1999, Dakar, Senegal. A 8-a Conferință generală a O.N.U.D.I., 29 noiembrie 3 decembrie 1999, Viena, urmată de reuniunea globală a reprezentanților O.N.U.D.I., 6 8 decembrie 1999. A fost consultant al O.N.U.D.I. pentru: Grupul de experți pentru redactarea directivelor O.N.U.D.I. privind contractele proiectelor de construire, operare și transfer (Build, Operate and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aplica și de a acorda o importanță mai mică sau mai mare unora dintre aspecte. Principiile guvernanței corporative precizează că nu urmăresc impunerea unui model universal de guvernanță corporativă, însă tendința pe termen lung este de elaborare a unor standarde globale ale guvernanței corporative 10. Convingător a fost faptul că în sprijinul Raportului Cadbury au venit și concluziile celorlalte rapoarte care au confirmat atât constatările inițiale, cât și faptul că managementul de vârf nu a învățat din greșelile trecutului și nu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
considerente, OECD a pregătit un set general de principii ale guvernanței corporative care încearcă să completeze sarcinile Consiliului de administrație cu elementele presante pentru democrațiile care iau naștere și în care conceptul de companii înregistrate poate fi slab dezvoltat. Principiile globale 38 ale guvernanței corporative elaborate de OECD sunt următoarele: P1. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să promoveze transparența și eficiența piețelor, concordanța cu regulile și legile, precum și cu segregarea responsabilităților între diferitele conduceri, reglementări și autorități. P2. Cadrul guvernanței corporative
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
CIPE, organism afiliat la Camera de Comerț a SUA, în urma căruia a rezultat Codul voluntar de guvernanță corporativă, care reprezintă o colecție a celor mai bune practici recomandate, grupate în șase capitole și 28 de articole. Nr. crt. Clasament Scor global 1 Grecia 32,5 2 Israel 32,5 3 Ungaria 31,4 4 Turcia 28,2 5 Polonia 26,0 6 Egipt 22,8 7 ROMÂNIA 20,6 8 Cehia 18,4 9 Maroc 18,4 10 Rusia 14,1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
conducerea trebuie să evalueze periodic eficacitatea controlului în organizație și să comunice rezultatele evaluării sale persoanelor față de care are obligația să raporteze. Guvernanța corporativă 146 146 Modelul de control CoCo prezentat sintetic în aceste recomandări constituie un mod util și global de a privi controlul, de aceea în activitatea practică trebuie să dăm dovadă de creativitate în interpretarea și aplicarea recomandărilor. Organizațiile pot adopta acest model sau îl pot folosi pentru a elabora și/sau modifica propriul model. Criteriile de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din entitățile lor, conform concepției Guvernanța corporativă 150 150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii interni vor proceda astfel încât schimbarea să se producă în mod global. Spre exemplu, stilul de a lăsa impresia acceptării de comisioane sau chiar de a lua mită se poate schimba prin presiunea tuturor celor implicați. Stoparea acestei practici este dificilă, pare perturbatoare pentru sistem, pe termen scurt, dar va da rezultate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]