4,520 matches
-
Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
de mai târziu Simion Hâncu a devenit destul de rapid realitate, o realitate emblematică la nivel de imagine de țară atunci în raport cu lumea civilizată, unde progresul tehnico-științific era vizibil avansat. Evenimentele din Decembrie 1989 au determinat, însă, cu vigoarea macabră a glonțului lor rece, ca visul frumos al hidraulicii românești să se transforme, ca multe altele, de altfel, brusc, în ruină. Știința nu se încheie, din fericire, acolo unde este trasată pe hârtie frontiera fixă a unei țări. Motiv pentru care, cred
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) Autor: Dan Gheorghilaș Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zbârnâitul telefonului mobil îl trezește din amorțeală.Sună șuierat ,ca niște gloanțe care îi trec pe lângă tâmple. - Bună laureatule ! Vroiam să-ți spun că termenul a expirat . Care este răspunsul tău ? - Mă tem că nu ți-l pot da prin telefon . - Ok,ne vedem atunci într-o jumătate de oră lângă Hotel
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
romancierei noastre este cea a unui om deplin recules după tot ce a trăit până la un moment dat, aceea că singurul adversar cu care îi rămâne să se mai confrunte este doar timpul, care, inexorabil (fugit irreparabile), „zboară, ca un glonț spre inima mea” (p. 236). Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Mirela-Ioana Borchin, Apa / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare întreținută de vuietul tancurilor ce acoperea pocnetul gloanțelor, păcănitul asurzitor al mitralierelor, țipătul sfâșietor al tinerilor îngroziți de impactul armatei asupra populației și parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, totul era învăluit în praf și fum înecăcios. Văzuse cu ochii ei și încă mai simțea
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
pe margini Din poienița-n care se născu Măritul cerb a auzit ogarii Și un fior de moarte-l străbătu. Împărăteasa trebuia s-ajungă I-a spus că o așteaptă la izvor Cum s-o salveze când simți în pieptu-i Glonțul trimis de-un vrednic vânător? Mugi de se cutremură pădurea Dar prea târziu căci o zări venind Și-același glonț ce îi străpunse pieptul În pieptul ei se-oprise sângerând Stau ochi în ochi și-abia de mai respiră Zăpada
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Împărăteasa trebuia s-ajungă I-a spus că o așteaptă la izvor Cum s-o salveze când simți în pieptu-i Glonțul trimis de-un vrednic vânător? Mugi de se cutremură pădurea Dar prea târziu căci o zări venind Și-același glonț ce îi străpunse pieptul În pieptul ei se-oprise sângerând Stau ochi în ochi și-abia de mai respiră Zăpada de-a lor sânge se roșește Plecat-au împreunâ spre lumină Nu-i moarte pentru cel care iubește. Se lasă
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Acasa > Versuri > Visare > GRABĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului La cine nu are față, față-i descoperi îndoiala zdrențuită devine prudență, așteptare cum vânătorul după un copac fugindu-i glonțul înspre moarte. Nerăbdarea va fi sub coroana rotundă unde se mântuie vânatul. E o foame jupuită de gândul tăcerii. Cu semne de rouă pe frunte privesc ofranda cum cerul pământul devenit roditor mai frumos decât cel închipuit. Îi văd fața
GRABĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369775_a_371104]
-
documentele istorice, filmele, întreaga documentație despre cea de a doua conflagrație mondială, dau mărturie copleșitoare despre aceste evenimente triste. Un al doilea mare șoc și moment de perplexitate paralizantă îl are Maor când îi vede măcelăriți sub o ploaie de gloanțe. Pe cei rămași în rândul din spate, în gara lagărului de la Treblinka. Printre cei uciși era și tatăl său. Această imagine disperată a tatălui, privind îngrozit la fiu, cerându-i parcă protecție, avea să-l urmărească pe Maor toată viața
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
fapt lunecarea cu care el străbătea timpul ce îi se acordase în ape. Ucigând pasărea îi taie practic zborul din aripi cu care o înzestrase natura la împărțirea darurilor Alergarea din pașii animalelor este oprită definitiv de o săgeat, un glonț, o bombă sau te miri ce invenții a mai creat spre a - și a se ucide. Că a ieșit de sub umbra copacului ce îl proteja de caldură, de vănt și de ploaie și a intrat în peșteri, unde putea să
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? ... Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
Acasa > Cultural > Modele > DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAȚIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1078 din 13 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Numai glonțul mai țiuie la tâmplă ca burghiul dentar și nici el nu provoacă așa o zguduire în cap! Puiul de șarpe nu cunoaște această spaimă, culmea, pricinuită de om, omului, nu de om șarpelui! Dar, o doctoriță dintre puținele câte or
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
-l cauți și-n cur pe nemernicul ăsta! Executarea! Am înțeles. Fața la perete, muceo! Desfă cracii și pune-ți uscăturile în sus pe zid. Dacă schițezi ceva sau te opui în vreun fel, ai belit-o! Vezi că am glonț pe țeavă și n-am nicio greață să ți-l transfer ție în tertecuță. M-am executat cât am putut de repede, dar, cu toate astea, individul mi-a aplicat o lovitură perversă cu cantul dinspre arătător al palmei, exact
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 9. Lupte surde în hățișul birocratic,cu lăstăriș de hoții A doua zi, cum a ajuns la birou, vicele Dolofanu s-a încuiat pe dinăuntru și s-a repezit glonț la dosarul unde ținea contractul fictiv cu inginerul Casapu. Mâinile îi tremurau, capul îi vâjâia, iar timpul îl presa ca o locomotivă care se-ndreptase cu viteză spre el, în timp ce se afla căzut pe șinele lucioase. Curaj, Mitică! Parcă așa
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
un program artistic cu poezii, tropare și cântece patriotice. Versuri răscolitoare precum: ,,Sub iarba ce-a crescut pe dâmburi de morminte / În mrejele uitării, zac mii de oseminte / A celor ce-au căzut pe câmpuri de bătaie / Sub ciuruit de gloanțe și bombe de văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
ascuns în casa parohială până ce a venit Miliția și l-a evacuat forțat la Mineu, într-o casă mare înconjurată de liniște rurală, departe de revoluționarii timișoreni care erau târâți în aresturi și maltratați, departe de cei ce cădeau în fața gloanțelor. Aceștia au fost adevărații eroi ai revoluției, nu Laszlo Tokes ce este marele beneficiar al ei, care imediat a fost primit la București de către Ion Marcel Ilici Iliescu ca mare erou revoluționar - care nu a făcut nici un pas alături de revoluționari
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
și un zgomot suspect. Tu închiseși găinile aseară? “- Cum, Doamne apără-mă, să nu le închid! Le-nchisăi.” “- Aprinde, fă, lămpușul că eu mă duc la coteț.” “- Ești nebun, dacă-ți dau ăștia în cap?” “- Proastă ești fă, scăpai eu de glonț și crezi că mor acum la coteț, la mine în curte?” Și fără să mai asculte văicărelile nevesti-si, Ciodin, om dintr-o bucată , aprinse lampa și hotărât ieși din casă și cu pași grăbiți se îndreptă spre cotețul din fundul
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
uită rădăcina, / iubindu-se de dragostea / frunzei în cădere - un mod / de a exila neantul; sărut printre / gratii de sârmă ghimpată, / tu, eu, tu; trupul - forma vândută / a inimii; / și din nou despre noi, / plimbarea în interior printre / rafale de gloanțe oarbe, / ninsoare din umbră ciuruind tăcerea. - „Din nou despre noi”. Autoarea nu ezită în a-și radiografia visele, emoțiile, trăirile, spaimele și bucuriile cu sinceritate dezarmantă, îmbrăcând țesătura ideatică într-un dramatism metaforic propriu: Iubirea renăscând de sub nămeți / înspăimânta topitele
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
ales numele, era... decrețel, de! Mărian nu i-a mai zis nimic nevesti-si, i-a aruncat doar o privire închiondorată și a plecat, bucuros că scăpase de gura ei. Bineînțeles că, abia ieșit în Calea lui Traian, a traversat-o glonț și a intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
indian, care începe să se învârtească în jurul nostru. Din cauza vitezei de deplasare e aproape imposibil să-ți alegi o țintă. „Princess” înaintează la turație maximă, dar nu poate scăpa din strânsoare. Una din bărci iese din rând și se îndreaptă glonț spre noi. Bărbatul conduce din picioare, sfidând orice pericol. Ține o porta voce în mână și ne somează să oprim. - Ia de-aici! îi răspunde Grosetto și treage un glonț în direcția lui. Pirații răspund cu o ploaie de gloanțe
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
strânsoare. Una din bărci iese din rând și se îndreaptă glonț spre noi. Bărbatul conduce din picioare, sfidând orice pericol. Ține o porta voce în mână și ne somează să oprim. - Ia de-aici! îi răspunde Grosetto și treage un glonț în direcția lui. Pirații răspund cu o ploaie de gloanțe, care, din fericire, nu fac victime. Cu fiecare rotire, cercul se strânge tot mai mult. Încep să le văd fețele încruntate, ochii sticloși, maxilarele strânse, zâmbetele. Și deodată se aud
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]