9,375 matches
-
că Anna Îi pansa Încheietura mîinii; dar Își spunea că, oricum, Hilfe nu mai putea să fugă. Rowe se gîndi să-i telefoneze domnului Prentice și să-i ceară ca poliția să Înconjoare casa. Acum, nu mai era avid de glorie. Spiritul de aventură Îl părăsise, lăsînd În urmă doar conștiința suferinței omenești. Își spuse, Însă, că trebuie să creadă În făgăduiala pe care i-o făcuse Anna. Dacă voia să mai trăiască, trebuia să aibă Încredere În ea. Trecuse vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
izvor de neliniște și anxietate), apatia civică (exploatată din plin de politicienii demagogi și iresponsabili), atașamentul vădit pentru bunurile materiale net în detrimentul celor spirituale (bogăția fiind căutată în general în planul material al vieții), goana nesfârșită după lucruri efemere (avere, glorie ș.a.), dorința multor tineri a traiului ușor (fără muncă dacă se poate și de a se îmbogăți peste noapte) și desigur pot exista și altele la fel de importante. Din toate acestea se poate observa astfel o pervertire a mentalităților pozitive și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al societății închise, toate speranțele au fost anulate, individul este lent condamnat la o lentă moarte spirituală. Negativitatea a dispărut, tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabră perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, el a știut să surprindă ipocrizia nesfârșită
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
societății despre propriul trecut». [...] «Sfânta scriptură» (a lui Stalin) a fost complet abandonată după decesul tiranului, iar declarațiile lui, cândva venerate, au fost ridiculizate, fiind socotite culmea mediocrității. Cu totul ironic, mai ales adulatorii de odinioară erau activi în demolarea gloriei lui Stalin;” În universul totalitar, puterea și ideologia sunt inextricabil legate. Fără forța imensă a ideologiei, fără efectele ei subjugătoare, dominația exercitată de către aparatul de conducere n-ar fi atins perfecțiunea din epoca lui Stalin. În opinia lui Zbigniew Brzezinski
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
câmpul «celei mai avansate ideologii». [...] Ei preferă să acuze capitalismul de toate păcatele lumii, închizând deliberat ochii în fața propriilor probleme, mai acute decât oricând. În vreme ce societățile occidentale permit existența opoziției organizate, regimurile de tip sovietic își fac un titlu de glorie din suprimarea oricărei forme de rezistență la dictatul potentaților momentului. Grevele sunt ilegale în aceste societăți pretins întemeiate pe hegemonia clasei muncitoare. Sindicatele sunt subordonate aparatului de partid, iar autonomia muncitorească nu este mai mult decât o simplă lozincă. Cercetările
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
puternicelor cercuri corporatiste și lipsit de alte idei mai bune, președintele american Bill Clinton a îmbrățișat globalizarea economică, atât ca program de combatere a șomajului, cât și ca politică externă. Într-adevăr, socialismul marxist a avut o moarte lipsită de glorie. Totuși, nu este corect să se atribuie triumful economic și politic al Occidentului neîncătușatei piețe libere, după cum nu este corect nici să considerăm că statul centralizat ar fi cauza eșecului Uniunii Sovietice. Motto: Bolșevicii nu vor să iasă din politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
putea intra în cimitirul istoriei: „PSD-ul se află la guvernare și dispune de un «aparat» supradezvoltat, dominând practic viața socială și economică a țării. PNȚCD-ul se zbate în anonimatul extraparlamentar, adunând câteva zeci de militanți activi în umbra gloriei trecute. Partidul «moșit» de dl. Iliescu este un «megapartid», sufocat de propria-i greutate, după cum observa Adrian Severin, o personalitate mai puțin implicată în «afacerile interne» ale PSD ului. [...] Ceea ce observă oricine este că «localele» au generat seisme în ambele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au studiat mulțimile decât din punct de vedere criminal. Desigur, adesea mulțimile sunt criminale, însă, tot adesea, ele sunt eroice. Sunt cu ușurință determinate să se lase ucise pentru triumful unui crez sau al unei idei, pot fi entuziasmate pentru glorie și onoare, pot fi antrenate aproape fără dificultate și fără arme, ca în vremea cruciadelor. Unele „caracteristici sociale ale mulțimilor, cum sunt impulsivitatea, iritabilitatea, incapacitatea de a raționa, absența judecății și spiritului critic, exagerarea sentimentelor, ca și altele încă, pot
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
le seduce. Cine știe să le iluzioneze este cu ușurință stăpânul lor, cine încearcă să le deziluzioneze este întotdeauna victima lor. [...] Nu cu rațiunea, iar adesea în pofida ei, s-au creat sentimente cum sunt onoarea, abnegația, credința religioasă, dragostea de glorie și de patrie, care până azi au rămas marile resorturi ale tuturor civilizațiilor;” În mulțimile umane, conducătorul joacă un rol considerabil. Voința sa este nucleul în jurul căruia se formează și se identifică opiniile. Mulțimea este o turmă care nu s-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de a spune adevărul. Puterea de a spune lucrurilor pe nume sfidând orice pericol reprezintă în fapt întoarcerea societății la normalitate și un act de curaj care pornește din sufletul poporului român din vremurile de altădată (din acele vremuri de glorie). Pentru a realiza acest lucru, prima condiție este existența unei societăți democratice în realitate: În complicata noastră lume contemporană, o societate condusă de un singur segment este în mod inevitabil disfuncțională. Instituțiile societății civile, cele ale sectorului guvernamental și cele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cheia destinului nostru! Orice proverb, orice reflexie populară românească exprimă aceeași timiditate în fața vieții, aceeași nehotărâre și resemnare. Va trebui să nu mai fie jignit acest neam lăudându i-se înțelepciunea! Adevărurile izvorâte din resemnare nu sunt un titlu de glorie. [...] Plaga seculară a României a fost scepticismul. Este într-adevăr surprinzător cum la un popor întârziat a putut să apară un fenomen caracteristic declinurilor, saturației sau oboselii culturilor. Când energia productivă a unei culturi se epuizează, nemaiavând ce crea, sterilitatea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la tăiat gardurile verzi și la ridicat gunoaiele, în ograda lor și cu perdelele trase s-au simțit liberi. Întotdeauna. Au bocit când cu Cehoslovacia și tancurile rușilor, au suferit alături de polonezii de la Gdansk, au ascultat în pivniță la radioul Gloria, după ce i-au schimbat o lampă, declarațiile greviștilor și s-au temut întotdeauna pentru viața lor. Nu uita, au vibrat la toate evenimentele anticomuniste. Mergeau pe stradă, chiar și când se-ntorceau de la bufetul partidului, unde baba-și făcea aprovizionarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
s-o să poți termina totul fără mine cât timp io mă-ntind puțin? Sutele de clone ale mele din oglinzile roz din baie, noi căutăm prin cosmetice în vreme ce prințesa se duce să moțăie puțin în bătrânul pat cu baldachin trandafiriu, gloria dormitorului principal. Găsesc Darvocet și Percodan și Compazine, Nembutal și Percocet. Estrogene orale. Anti-androgeni. Progesteron. Plasturi de estrogen transdermal. Nu găsesc nici una dintre culorile lui Brandy, nici un fond de ten Rusty Rose. Nici un fard de ochi Burning Blueberry. Găsesc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Atunci ești domnul Denver Omelet, zice Brandy. Denver Omelet, fă cunoștință cu Daisy St. Patience. Mâna îngreunată de inele a lui Brandy se deschide ca o floare complet înflorită și se așază pe ai săi o sută cincisprezece centimetri de glorie siliconată. — Asta, zice ea, asta e Brandy Alexander. Capitolul 21 Sari la o dată, nicăieri în mod special, eu și Brandy în biroul logopedei, unde Brandy mă prinde cu mâinile pe sub văl, atingând cochiliile și fildeșul molarilor mei expuși, împungând pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
uitându-se pe scări în sus la Evie îmbrăcată în nimic altceva decât sârme și cenușă, cu sudoare și funingine mânjită pe tot suculentul ei corp transsexual de clepsidră, toți o privim pe Evelyn Cottrell în marele ei moment de glorie, și Evie țipă: — Tu! Urlă la Brandy Alexander de-a lungul țevii de pușcă: — Tu mi-ai făcut-o din nou. Încă un incendiu! Pas-pauză-pas. — Credeam că suntem cele mai bune prietene, zice. Sigur, da, m-am culcat cu iubitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
contradicție dureroasă între necesitate și întîmplare. Uite, în cazul său, ah, bietul Balbo, în cazul său sfîrșitul va fi așa, un fel de eroare. Un om ca el nu poate sfîrși decît dintr-o greșeală. Toate îi sînt favorabile, are gloria, are putere, vrea avioane, are avioane, Ducele face pe dracu-n patru și-i dă cîte cere, vrea piloți, nu are decît să aleagă dintre cîți se oferă să fie "piloții lui Balbo", vrea glorie, abia o mai poate duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Toate îi sînt favorabile, are gloria, are putere, vrea avioane, are avioane, Ducele face pe dracu-n patru și-i dă cîte cere, vrea piloți, nu are decît să aleagă dintre cîți se oferă să fie "piloții lui Balbo", vrea glorie, abia o mai poate duce, trăiește în admirație și poate face să lăcrimeze nu doar femeile, ci și bărbații, uită-te la ei..." Leonard nu se uita la ei, la cei ce-l înconjurau pe Italo Balbo, pentru că nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un fel sau altul aveau în mînă aceleași jucării fermecate, nici unul nu riscase mai puțin decît Balbo atunci cînd zburase, moartea e aceeași pentru toți care se leagănă deasupra pământului, sprijinindu-se pe nimic, în schimb, macaronarul se îneca în glorie și admirație, pe cînd ei își rodeau coatele prin birouri și stăteau smirnă în fața unui pifan cu tuleie la gură care urcase în grad ca furnica pe cireș. "Trăim zorii unei noi lumi, o lume a tehnicii și a curajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
minunat excelență, e minunat, înainte de toate e minunată ideea care ați avut-o, să-l invitați pe Balbo într-o asemenea companie, hm, cum să zic, mai puțin oficială. E atît de greu pentru cineva care e înconjurat de atîta glorie și oficialitate să cunoască, cum să zic, lumea normală, viața noastră, oamenii de bine cînd nu sînt prinși în protocoale, în disciplina ierarhiei..." Cantacuzino se înroși în obraz, putea fi și de încîntare și de stînjeneală, fornăi ca un cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Dar pînă atunci urmau să se petreacă destul de multe lucruri, în acea clipă de nebănuit, de neînchipuit, Leonard Bîlbîie nu știa nimic despre inginerul Cezar Stoicescu, l-a urmărit cu privirea: amuzat, "ca doi cățelandri, Corvino și celălalt, după Balbo. Gloria altuia te orbește și te strivește. Habar nu are că admirîndu-l pe macaronar își taie propriile aripi, propriile ambiții. Vor vrea să fie ca el și nu vor mai putea fi ei. Iar ca el nu mai putea fi nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nimeni. Absolut nimeni. Locui e ocupat." Tocmai de aceea îl admira pe Șerban Pangratty. Prințul nu voia să fie decît el, nu se gîndea niciodată să întreacă ori să întunece pe altcineva. Nici nu-i păsa de alții ori de gloria lor. Le-o recunoștea, dar nu-l atingea cu nimic, nici în gîndire, nici în simțire. Iar dacă acum l-a rugat pe Balbo să-l ia cu el în escadră, asta era numai pentru că nimeni altcineva în lume, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trăit o vreme în preajma lui și chiar că s-a bucurat de prietenia sa. La ieșire, un căpitan de la Arsenal se apropie de Pangratty și îi prinse în piept o insignă emailată, spunîndu-i că este foarte fericit că una din gloriile aripilor românești se raliază cauzei drepte a celor care vor binele Țării. Apoi prinse și de reverul tunicii locotenentului Georgescu o altă insignă alb-aurie, iar după o clipă de ezitare făcu la fel și în ceea ce-l privea pe Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trebuia să-l fi citit pe Leopardi pentru a ști acest lucru. Basarab Cantacuzino îi spunea în felul său că complotiștii de la Arsenal și Aeronautică, toți cei care se agitau atît de prostește sub privirile sale, aveau momentul lor de glorie și de triumf acum, în ajun. După aceea, ei, după aceea va fi altceva, altcineva, oameni cu scaun la cap care știu ce înseamnă regula, ordinea dată de bunul Dumnezeu. Prințul voia să se asigure înspre partea problemelor de conștiință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e ceva serios ori dacă este o glumă. Dacă ar fi doar o glumă i-ai prinde în pumn ca pe niște pui golași de vrabie, nu-i așa? N-ar fi greu deloc, nici primejdios n-ar fi și gloria lui Mihail, meritele sale, renumele său n-ar mai avea margini. Fără primejdie, fără riscuri. Iar dacă e o chestiune gravă, ei, atunci nu sînt decît două posibilități, să reușească ori să nu reușească. Dacă nu reușește, totul este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
servească pe cei puternici. Pe cei care au sau vor avea puterea. Serviciul îi slujește pe cei care o au, iar el, spre binele Serviciului, pe cei care o vor avea. În această "duplicitate" a instituției stătea misterul prestigiului, considerației, gloriei, prețuirii sale. Așa ceva nu se dezvăluie, așa ceva nici măcar nu se rostește în gînd, așa ceva doar se face cu un aer de normalitate care nu trezește animozități ori invidii. Iar Basarab Cantacuzino în nici opt minute l-a făcut harcea-parcea, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]