6,083 matches
-
din urmă întinderea mării se arătă mărginită de insule, apăru în zare un golfuleț liniștit. Pe o coastă fuseseră deja construite câteva colibe pentru clăcași, iar din depărtare se auzea sunetul asurzitor al copacilor doborâți. Spre deosebire de largul învolburat al mării, golful era adăpostit de insule și de munți și pe apele sale pluteau deja multe luntrii. Samuraiul se înfățișă la oficiul de gardă al clăcașilor, dar în timp ce se treceau în registru numele celor doi tineri pe care-i adusese, un rândaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu care îl onorase seniorul Shiraishi, unul dintre oamenii de seamă ai Stăpânului. Făcându-și pregătirile de întoarcere, samuraiul savura și el bucuros acea fericire nemeritată. Ceea ce înțelesese venind aici era că vasul pe care urmau să-l construiască în golf nu era o corabie de război, ci un vas construit cu încuviințarea shōgunului pentru a-i duce înapoi în țara lor pe marinarii străini naufragiați cu un an în urmă în Kishū. Străinii de adineauri erau marinarii naufragiați, iar vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceste ținuturi și că vasele shōgunale ce vor sosi în Nueva España încărcate cu astfel de mărfuri vor fi, desigur, bine primite. Explică apoi că singura problemă era construirea unui port bun unde să poată ancora galioanele, dar din fericire golfurile Kesennuma, Shiogama și Tsukinoura pe care le cercetaseră ei înșiși în ultima săptămână erau cât se poate de potrivite. Atât seniorul Shiraishi, cât și ceilalți oameni de seamă încuviințară din cap foarte mulțumiți de cuvintele constructorului, pentru ca apoi discuția să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
întoarce la Kurokawa! Dar am o altă însărcinare pentru tine. Îți deschid o cale care îți va aduce mult mai mare cinste decât o bătălie. Îl privi țintă pe samurai. Cred că știi deja că Stăpânul construiește un galion în golful Ogatsu. Corabia o să-i ia pe străinii naufragiați în Kishū și o să străbată oceanul către o țară îndepărtată numită Nueva España. Ieri la castel seniorul Shiraishi a pomenit numele tău și Stăpânul a poruncit să mergi până în Nueva España ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am să pier în timpul acelei lungi călătorii și n-am să mă mai întorc niciodată aici în vale. Pe negândite, teama că s-ar putea să nu-și mai vadă niciodată copiii și soția îi întunecă sufletul. Apele liniștite ale golfului pe care pluteau puzderie de luntre oglindeau siluetele munților. Pe mal erau stive de cherestea. De pretutindeni se auzea nechezat de cai. Se găsea și ulm japonez tăiat de pe muntele Kenjō din spatele golfului pentru luntrii și pentru cherestea, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
soția îi întunecă sufletul. Apele liniștite ale golfului pe care pluteau puzderie de luntre oglindeau siluetele munților. Pe mal erau stive de cherestea. De pretutindeni se auzea nechezat de cai. Se găsea și ulm japonez tăiat de pe muntele Kenjō din spatele golfului pentru luntrii și pentru cherestea, dar și cedru adus cu bărcile din peninsula Ojika. Pentru chila galionului aveau să folosească ulmi japonezi, dar pentru catargul mare căraseră chiparoși de la Kesennuma și Esashi. De pe toate cele trei coaste ale golfului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din spatele golfului pentru luntrii și pentru cherestea, dar și cedru adus cu bărcile din peninsula Ojika. Pentru chila galionului aveau să folosească ulmi japonezi, dar pentru catargul mare căraseră chiparoși de la Kesennuma și Esashi. De pe toate cele trei coaste ale golfului se auzeau fără încetare pocnetul cuielor bătute și vuietul copacilor doborâți. Câteva care încărcate cu butoaie de lac pentru carena vasului trecură scârțâind prin fața misionarului. Dulgherii munceau de zor adunați ca niște furnici pe cadrul vasului ce semăna cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
atât de mândri și nu i-ar fi înfruntat pe conducătorii japonezi, fără îndoială că și acum lucrurile ar fi stat la fel de bine ca mai înainte... „Să fi fost eu episcopul Japoniei...” Așezându-se pe o piatră ce dădea spre golf, misionarul își savură din nou visul. Parcă era un băiețandru care se înfrupta pe îndelete în așternut din mâncarea ce-o ascunsese. „Dacă aș fi eu episcopul Japoniei, nu i-aș mânia pe cârmuitorii japonezi, așa cum au făcut iezuiții. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ai bisericii. Niciodată nu i-a fost rușine că prin venele sale curgea același sânge cu al înaintașilor săi. „Pentru japonezii aceștia vicleni...” Pentru a răspândi cuvântului Domnului printre japonezi, metodele de propovăduire trebuiau să fie și ele viclene. Peste golful înțesat de luntre și de cherestea un pescăruș se înălță cu țipăt ascuțit săgetând suprafața apei. Misionarul se văzu purtând mitra și veșmintele roșii de episcop, dar încercă să socotească acest vis al său nu ca pe un rod al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Domnului în întreaga Japonie. „O, Doamne,” se rugă el trăgând în piept briza sărată și închizând ochii, „dacă aceasta înseamnă să-Ți fiu de folos...” Coliba pe care slujbașii japonezi i-o dăduseră misionarului în Ogatsu se afla în vârful golfului, destul de departe de barăcile dulgherilor și ale clăcașilor. La fel ca și celelalte colibe, nu era decât o mână de bârne stivuite una peste alta. Cămăruța ca un șopron era în același timp și loc de culcare, și loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
i se întipărește adânc în minte cuvântul „îndatorire”. Pentru el, vasul acela mare îl întruchipa chiar pe Stăpân, era chiar puterea Stăpânului. Supus cum era, samuraiul se simți copleșit de bucuria de a-și da toată silința în serviciul Stăpânului. Golful Tsukinoura era înțesat de oameni așa cum fusese Ogatsu odinioară. Pe plaja ca o vale, înconjurată de munți din trei părți, niște clăcași cărau încărcătura corăbiei până la bărci, iar câțiva slujbași cu bastoane le dădeau instrucțiuni. Când samuraiul și ai săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
făceau de gardă în fața templului care le servea de locuință trimișilor. Samuraiul află de la ei că toți ceilalți soli, Matsuki Chūsaku, Tanaka Tarozaemon și Nishi Kyūsuke, sosiseră deja și că marinarii spanioli stăteau într-un templu în satul din apropiere. Golful se întindea chiar în fața încăperii care le fusese dată solilor. Însă, corabia nu se vedea, fiindcă era ascunsă în spatele munților. Una după alta, bărcile încărcate cu desagi înaintau spre muchia capului ce ascundea vasul. — Ce încărcătură mare! spuse Nishi Kyūsuke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sută de negustori, mineri și meșteșugari. Samuraiul și Tanaka Tarōzaemon îl ascultau cu sfială pe Nishi Kyūsuke vorbind cu aer de cunoscător despre adevăratul scop al acestei înfăptuiri a Stăpânului. Matsuki Chūsaku stătea la o parte de ceilalți și privea golful cu brațele încrucișate. Plin de sine, Nishi povestea că pe corabie se vor îmbarca negustori ca să vândă în străinătate mărfuri și unelte japoneze și ca să stabilească legături de negoț, iar minerii, fierarii și topitorii erau trimiși să învețe tehnicile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
avea nici o legătură cu toate acestea, fiindcă el trebuia să trimită scrisorile Stăpânului către mai marii Nuevei España. Nu prea reuși să doarmă din cauza valurilor tumultuoase și a inimii zbuciumate. În dimineața plecării, flamurile cu blazon înșiruite de-a lungul golfului fâlfâiau în bătaia brizei. Înainte de a se urca în bărci, solii îl salutară respectuos pe seniorul Shiraishi care venise de la Shiogama pe un vas de război împreună cu alți doi oameni de seamă. Așezat pe un scaun, seniorul Shiraishi adresă fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înmână seniorul cu voce puternică. Simțind cum tremură din tot corpul, samuraiul primi cutia grea ca plumbul. Bărcile care-i duceau pe soli se îndepărtară încet de mal și acum înaintau liniștit în larg de-a lungul stâncilor abrupte ale golfului. Ținând cutia înfășurată în brocart, samuraiul și cei patru însoțitori ai săi se uitau muți la flamurile albe și la slujbașii și pedestrașii înșiruiți de-o parte și de alta a steagurilor. Pe samurai îl străfulgeră o întrebare: oare când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
flamurile albe și la slujbașii și pedestrașii înșiruiți de-o parte și de alta a steagurilor. Pe samurai îl străfulgeră o întrebare: oare când se vor întoarce vii și nevătămați după câțiva ani și vor ajunge din nou în acest golf, vor veni la fel de mulți oameni în întâmpinarea lor? În clipa în care ieșiră din golf, samuraiul zări din nou galionul pe care-l văzuseră pentru prima dată cu două zile în urmă. Nu semăna cu nici unul dintre vasele japoneze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
steagurilor. Pe samurai îl străfulgeră o întrebare: oare când se vor întoarce vii și nevătămați după câțiva ani și vor ajunge din nou în acest golf, vor veni la fel de mulți oameni în întâmpinarea lor? În clipa în care ieșiră din golf, samuraiul zări din nou galionul pe care-l văzuseră pentru prima dată cu două zile în urmă. Nu semăna cu nici unul dintre vasele japoneze pe care le văzuse samuraiul până atunci. În fața ochilor săi, prova se înălța semeață ca zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
intrară în cabină, solii rămaseră o vreme tăcuți ascultând zgomotele de pe punte. În urma lor se îmbarcau gălăgioși negustorii, care făcuseră popas cu o noapte înainte la Ojika. Prin hublourile cabinei se vedeau niște insulițe. Erau arhipelagurile Tashiro și Aji. Însă golful nu se mai vedea. — Mă întreb dacă oamenii de seamă au plecat deja, zise Nishi cu fața lipită de hublou. Apoi Nishi dădu să iasă pe punte. Cei trei însoțitori ai săi îl urmară în grabă. Le era teamă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acoperite de păduri dese. Niște pescăruși veniră în zbor. Corabia ocoli încet insula și în spatele ei apăru un promontoriu năpădit de măslini deși. Acapulco! răsună sub catarg o voce înnebunită de bucurie. Un marinar spaniol urcat pe catarg arăta înspre golf. În clipa aceea și spaniolii, și japonezii adunați pe punte scoaseră strigăte de bucurie. Speriați de urletele lor, stolurile de pescăruși se înălțară în văzduh. Solii se uitau cu luare aminte la golf și la promontoriul dimprejur. Era primul port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
marinar spaniol urcat pe catarg arăta înspre golf. În clipa aceea și spaniolii, și japonezii adunați pe punte scoaseră strigăte de bucurie. Speriați de urletele lor, stolurile de pescăruși se înălțară în văzduh. Solii se uitau cu luare aminte la golf și la promontoriul dimprejur. Era primul port străin pe care-l vedeau în viața lor. Primul pământ străin pe care puneau piciorul în viața lor. Samuraiul și Tanaka Tarozaemon aveau fețele crispate de emoție, ochii lui Nishi sclipeau, iar chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în viața lor. Primul pământ străin pe care puneau piciorul în viața lor. Samuraiul și Tanaka Tarozaemon aveau fețele crispate de emoție, ochii lui Nishi sclipeau, iar chipul lui Matsuki care stătea el cu mâinile în sân arăta parcă supărat. Golful era liniștit. Nici urmă de val. Era un port mai mare decât Tsukinoura, de unde porniseră ei, dar, din cine știe ce cauză, nu se vedea nici o altă corabie. De partea cealaltă a golfului se întindea o plajă gălbuie la capătul căreia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
stătea el cu mâinile în sân arăta parcă supărat. Golful era liniștit. Nici urmă de val. Era un port mai mare decât Tsukinoura, de unde porniseră ei, dar, din cine știe ce cauză, nu se vedea nici o altă corabie. De partea cealaltă a golfului se întindea o plajă gălbuie la capătul căreia se afla o singură clădire albă. Aceasta era înconjurată de ziduri cu guri de ochit, dar nu se vedea nici țipenie. Corabia se opri. Marinarii spanioli îngenuncheară. Velasco se urcă pe puntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se urcară într-o barcă și se îndreptară spre țărm pentru a dobândi permisiunea de debarcare. Până la întoarcerea lor, oamenii de la bord rămaseră duși pe gânduri uitându-se la priveliștea învăluită într-o arșiță chinuitoare. Soarele dogorea cu putere peste golf și peste plajă. Liniștea aceea adâncă îi îngrijora grozav pe japonezi. Ceva le spunea că nu erau bineveniți în acele locuri. Cei trei rămaseră pe plajă un răstimp îndelungat. Alți doi marinari se urcară într-o barcă și plecară să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dat glas acestor gânduri. De câte ori nu m-am învinuit pe mine privindu-i cum mă urmează tăcuți, fără urmă de zâmbet și din ce în ce mai scumpi la vorbă! Cu sufletul greu, ne-am urcat la bordul unei corăbii mici și prăpădite din golful Barcelonei. În ziua aceea o ploaie de gheață cădea peste mare. A două zi de la plecare, o furtună ne-a azvârlit în golful Saint Tropez din Franța. Locuitorii acestui orășel s-au arătat uimiți, căci era prima oară în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scumpi la vorbă! Cu sufletul greu, ne-am urcat la bordul unei corăbii mici și prăpădite din golful Barcelonei. În ziua aceea o ploaie de gheață cădea peste mare. A două zi de la plecare, o furtună ne-a azvârlit în golful Saint Tropez din Franța. Locuitorii acestui orășel s-au arătat uimiți, căci era prima oară în viața lor când vedeau japonezi, dar cu toate acestea, ne-au lăsat să tragem la castelul seniorului. Neputând să-și stăvilească acea curiozitate plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]