2,459 matches
-
9); domnitor(8); Dumnezeu(8); om(8); autoritar(6); bogat(6); rob(6); supunere(6); pe sine(6); respect(5); animal(4); director(4); dur(4); maestru(4); sclavi(4); superioritate(4); supus(4); tata(4); dominare(3); gazdă(3); gospodar(3); hain(3); împărat(3); lucru(3); nu(3); ordine (3); președinte (3); sclavie(3); sever(3); șef(3); aprig(2); argat(2); atotștiutor(2); bici(2); cal(2); conduce(2); dominator(2); dominație(2); eu(2); inelelor(2); îngrijitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tot (6); economisi (5); împrăștie (5); pumnul (5); a sugruma (4); curea (4); doare (4); forță (4); lua (4); mere (4); putere (4); strîns (4); a acumula (3); agonisi (3); agonisire (3); colecționar (3); dragoste (3); economie (3); gît (3); gospodar (3); haine (3); iubire (3); închide (3); leagă (3); lumina (3); a păstra (3); roade (3); strivi (3); sugruma (3); la piept (3); apropiere (2); apuca (2); ață (2); avar (2); bogat (2); braț (2); cireșe (2); clește (2); colecționează
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cap; capră; certuri; cetățean; cheie; ciao; cîine; cineva; cîrcotaș; colocatar; comunitate; conex; consătean; conviețuire; a conviețui; copil; cordialitate; Cornel; crăciun; cuminte; cumnat; cunoștințe; curat; curios; curiozitate; degeaba; departe; deranj; dificil; doamnă; drag; enervare; familie; fată; frumușel; furător; geamuri; gelozie; glumă; gospodar; gură mare; hapsîn; ideal; ie; inconvenient; indiferent; indulgență; interesant; intrus; inutil; isteț; împrumut; de încredere; înțelegător; joacă; lacom; leagă; leneș; liniște; locatari; locuitor; manele; măr; Mariana; lîngă mine; mort; moș; mujic; mulți; musafir; muscă; nou mutat; naftalină; nasol; Nea Fane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
utilităților; • cheltuieli de personal; • costul verificărilor periodice și service-ului; • costul reparațiilor pe durata normală de funcționare; • prime și asigurări; • taxe și impozite. Atunci când în viața de zi cu zi ne propunem să facem o achiziție, întotdeauna, ca niște buni gospodari ne vom întreba de ce facem acel lucru și cum putem să susținem financiar acțiunea noastră, atât pe termen scurt, cât și în perspectivă, adică pe termen mediu și lung. De regulă, acest mod de a privi lucrurile se regăsește în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cum dorim, cu cine dorim, în ce condiții dorim și nu în ultimul rând dacă acordăm importanța cuvenită acestei analize care trebuie de fapt să ne ajute să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări pe care și le pune un gospodar, care acționează în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă colectivitatea din care face parte. Fiecare dintre noi suntem „gospodarul” unor „fonduri”, al unor resurse financiare, pe care trebuie să le folosim în favoarea noastră și a familiei, aceasta însemnând să
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
care trebuie de fapt să ne ajute să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări pe care și le pune un gospodar, care acționează în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă colectivitatea din care face parte. Fiecare dintre noi suntem „gospodarul” unor „fonduri”, al unor resurse financiare, pe care trebuie să le folosim în favoarea noastră și a familiei, aceasta însemnând să le utilizăm cât mai bine cu putință, în achiziționarea de produse și servicii necesare traiului zilnic. A le utiliza cât
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
A le utiliza cât mai bine poate însemna și a plăti un preț bun, dar și a obține o stare de profitabilitate pe termen lung, de pe urma achiziției realizate. Tot așa, orice salariat care își desfășoară activitatea în domeniul achizițiilor este „gospodarul” unor „fonduri” cu care trebuie să asigure condițiile necesare organizării și derulării activităților organizației la care este angajat, ținând seama în permanență de faptul că angajații contribuie în cea mai mare măsură la fundamentarea acestor fonduri, drept urmare ei așteaptă o
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea inteligenței și voinței gospodarilor”, stimularea energiei lor creatoare. „Agronomul” nu este simplu tehnician, ci un „colaborator la o operă socială”. Pentru că el îndeplinește nu o simplă activitate de specialist, ci influențează întreaga personalitate a țăranului. Acesta „nu putea fi civilizat pe o latură și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că „omul se desăvârșește pe toate laturile aproape paralel”, preocuparea școlii va trebui să fie deopotrivă pentru menținerea și stimularea sănătății, vigorii fizice și psihice a fiecărui participant, a cultivării sale ca personalitate totală. „În Școala Superioară, îndeamnă Stanciu Stoian, gospodarul să învețe să ducă o viață sănătoasă, să gospodărească bine și să știe pe ce lume se află.” (Stoian, 1938, p. 85) Educația civică, estetică, contactul cu literatura populară, crede el, „desmorțesc simțirea, o lărgesc și dau minții alte perspective
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
râul, pădurea) și să fie în conformitate cu nevoile satului, gospodăriei țărănești. Școala aceasta, care a funcționat cu doi ani de studii, a fost și ea orientată îndeosebi spre învățarea practică, rolul său fiind „să ajute pe țăran să devină mai bun gospodar și mai cult, pentru ca, în lupta vieții sociale, el să se manifeste în formele cele mai civilizate și cu șansa întreagă de a-și ocupa locul la care trebuie să aspire” (ibidem, p. 211). Țara noastră avea atunci nevoie, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la dezvoltarea continuă a omului de sat, care trebuie să aibă sănătate deplină și vigoare fizică, o stare materială prosperă, un nivel superior de viață, iar sufletul înnobilat pe toate planurile culturale; un țăran superiorizat ca om, părinte, cetățean și gospodar - o personalitate rurală” (Neculau, Experimentul..., p. 114). În primii nouă ani, bilanțul e cu totul remarcabil: 2.000 de întruniri culturale (312 conferințe, 244 de audiții radio, 79 de producții școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și vitalitate. Iar obștea agricolă, înființată în 1942, a obținut de la Ministerul Agriculturii un însemnat lot de mașini, tractor, plug cu două brăzdare, patru semănători, un trior, patru grape de fier, șase prășitori mecanice. Ele au fost puse la dispoziția gospodarilor cu 30% sub prețul obișnuit. Războiul, abătându-se asupra ținutului cu forța sa distrugătoare, a curmat însă întreaga activitate. Ca urmare a războiului, când - în aprilie 1944 - linia frontului a trecut peste regiune, Universitatea Populară a pierdut întreaga sa avere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach eficient pentru că acolo se face schimb de know-how casnic valoros. Grupurile de gospodine care se manifestă dezaprobator își bârfesc probabil gospodarii și e foarte greu să le deturnați de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă, trebuie să preluați controlul discuției: stabiliți care este „gospodina alfa“ și strecurați-i câteva complimente standard cu privire la cumpărăturile din sacoșă. E de preferat ca și aici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-ncălzește."357 Un alt ceremonial nocturn, de aflare a norocului și a ursitei, specific Anului Nou, este Vergelul (întâlnit în Bihor). După ce s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cât a plouat, / Și tot nu te-ai săturat, / Ș-amu toată lumea plânge / Că tu te adăpi cu sânge. Adăpa-te-ai, adăpat, / Și tot nu te-ai săturat, / C-o curs sângele șuvoi / Din voinicii de la noi / Și din gospodari ca noi."100 Prezența altor variante lexicale pentru arhetipul "pământ" lut, țărnioară, rădăcini, țară, mormânt pune în evidență tragismul unui destin potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să vie-acasă, / Șapte rădăcini nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea: "Marți-seara, Marseara, Marțole sau Marțolea este o babă răutăcioasă care umblă marți seara (...) pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi pe gospodinele pe care le găsește lucrând";60 "Sf. Vineri (...) este o vădană rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o samă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le, când le găsește lucrând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub brazda plugului, pentru rodnicia pământului (în Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania).88 Moartea și învierea soarelui, ca reprezentare mitică solstițială etimologic, solstițiul semnificând "oprire", "odihnă a soarelui" , au fost simbolizate prin "îngroparea" sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu zice că omul e șerpe. Șerpe este la toată casa; unde este șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele e "blestemat", e "din degetul diavolului": "Șerpele zice că a umblat în 24 de locuri să-și facă cuib, de aceea șerpele după ce mușcă, la 24 de ceasuri moare omul; și s-a suit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Periprava a fost eliberat în anul 1964, odată cu eliberarea tuturor deținuților politici. Colectivizarea era în plină desfășurare și țăranii care nu au vrut să intre în colectiv au fost băgați în închisori. Erau închiși nu numai chiaburii ci și micii gospodari care au ripostat colectivizării. Iosif Schwartz dă exemplu satul Mercina de pe malul Dunării, sat ce poate fi erou întrucât au fost arestați toți bărbații și 60 de femei, rămânând doar copiii și bătrânii neputincioși. Fapte de o cruzime nemaiîntâlnită s-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența: "E strigătul pământului sub rod
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Caragiale nuvelistul ca precursor al curentului realist-magic. Dincolo de nivelul primar al story-ului, Înainte de tăcere oferă simultan o dramă a însingurării și a iubirii ratate, a fracturii cuplului, a patimei distrugătoare, a înavuțirii și a geloziei maladive. Pe ecran, drama unui gospodar înstărit și a nevestei care îl luase de bărbat deși îl iubea pe fratele lui, transcede conturul banal al triunghiului adulterin. Deși îmbogățit cu precise sugestii de natură istorică și socială foametea și exasperarea țăranilor spoliați de arendași prevestește pojarul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]