1,645 matches
-
decât resturi. Dulcețuri sofisticate de trandafir, combinații uluitoare, gen pepene verde și castraveți, realizate de o economistă din Ucea, județul Brașov. Spune modest că totul a început „ca un hobby, am vrut să perpetuez memoria bunicii mele, ea era mare gospodină, de la ea am rețete...”. Trecerea de la bucătărie la marketing se face firesc, sunt invitat de autoarea delicateselor „să gust din fiecare și să experimentez”. Alt producător propune „țuică mănăstirească”, se văd în sticlă niște firișoare lungi, vegetale, sunt rădăcini de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte. Nimeni nu risca să își piardă locul și să se întoarcă acasă fără pâine (Mironov în Cătănuș, Buga: 2006, 471-509). Iată un tip de eroism care nu este amintit mai deloc în literatura centrată pe revoluția maghiară, acela al gospodinelor budapestane care, spre deosebire de combatanți, erau expuse direct tirului dar, fără a căuta adăpost, aveau ca obiectiv prioritar aprovizionarea propriilor familii (Fontaine: 1993, 325). Între timp, atitudinea lui Nagy devine tot mai convergentă cu cererile revoluționarilor. Pe tot cuprinsul țării, în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care avea refrenul „Totul se va termina odată”. Cânta acolo lângă noi, voia să ne dea speranță. Când aveați mai mult timp liber, când nu munceați, cam despre ce vorbeați, cum vă Încurajați? (râde) „Găteam”. Toată lumea era extraordinar de bună gospodină - eu nu știam să gătesc, dar acolo eram o bucătăreasă extraordinară. Am avut niște colege cu care discutam despre cărți, despre muzică... Erau unii plini de amărăciune și se tot gândeau. Noi, câteva, nu ne-am lăsat purtate de tragedia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în) 1828, decedat 1893, ian. 12 (65 ani). A decedat „în deal la Lovinescu” venind de la Fălticeni. Zvonul public, otrăvit de evrei, din Fălticeni, pentru prozelitismul ce-l făcea, mărita fetele evreilor - cu băieți gospodari din Rădășeni, le boteza, bune gospodine, torceau, țeseau, la câmp etc. Primar, ani de-a rândul. Prieten cu Alexandru I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Corespondență cu M. Kogălniceanu. O scrisoare a fost publicată de pr. Ilie Anisescu în Rev. Mitropolia Mold”, 1968, nr. 1-2. A scris
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
existând cazuri ca al unui cult confesional care a dat În judecată statul pentru dreptul de a utiliza un citat biblic drept indicator de interzicere a armelor de foc sau al unui restaurant care a utilizat o imagine cu o gospodină purtând șorț de bucătărie și ținând voinicește o mitralieră În brațe.) Motivul pentru care a avut loc această conversație În timpul prânzului nostru a fost o replică a lui Jill, care ne-a spus că În cluburile de Întreținere fizică din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
-i pentru ușurarea poverii. Mi-a întins mâna, apoi și-a făcut cruce: „Doamne, trăii să o văd și pă aiasta!”. Când am ajuns la căsuța pădurarului, un cățel legat în lanț dădu de știre că cineva era la poartă. Gospodina tocmai ieșea cu șiștarul să mulgă văcuța. S-a apropiat, curioasă de vizita matinală. Am salutat și i-am explicat de ce am venit, rugând-o să mă ierte și, ca semn al iertării, să-mi dea voie să-i sărut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când deschisesem ochii, pe ea am învățat să silabisesc, înainte de a merge la școală: „Curat și bine aranjat,/ Faci din colibă un palat”. Am zâmbit. Palatul e în sufletul nostru; și tot în sufletul nostru și grajdul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
multe ori refuzam mâncarea, și am avut probleme cu asta, că au spus că fac greva foamei, dar eu n-o puteam mânca că era așa de rea... Că știți că ardelenilor ne place să mâncam bine, și io ca gospodină care am avut și posibilitate, am făcut tot mâncări gustoase și bune, și dintr-o dată m-am văzut la mâncările alea rele și nu le-am putut mânca. Da’ când am ajuns la Jilava eram încă în situație bună, dădusem
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
apelor Nicolae State - adjunct al ministrului afacerilor interne Traian Ștefănescu - președintele Uniunii Asociațiilor Studențești din Republică Socialistă România Aurel Stoica - secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist Gheorghe Stuparu - președintele comitetului �� sindicatului al Uzinelor "23 August" București Teodora Verman - gospodina Andrei Vela - adjunct de șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român �� Ion Vinte - vicepreședinte al Consiliului Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară Ștefan Voicu - vicepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Politice, redactor șef al revistei "Lupta de
DECRET nr. 63 din 8 martie 1971 pentru aprobarea componentei Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130005_a_131334]
-
cap, picioare, urechi, buze, grăsimi (inclusiv slănina), oase, sorici, cozi de porc. Produsele din carne supuse cotei de 9% șunt: salamuri, cîrnați, afumături, șuncă, toba, pastrama, slănina prelucrata, aspicuri și răcituri, alte preparate din carne. Preparatele culinare, semipreparate de tip "Gospodina", preparatele și conservele din carne cu legume, paste făinoase, orez sau altele asemenea șunt supuse cotei de 18% de T.V.A.; b) peste și produse din peste, inclusiv semiconserve și conserve, exclusiv icre. Produsele din peste supuse cotei de 9
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
inclusiv semiconserve și conserve, exclusiv icre. Produsele din peste supuse cotei de 9% șunt: peste sărat, pește afumat, semiconserve și conserve din peste în suc propriu, în ulei sau în sos tomat, pastă de pește. Preparatele culinare și semipreparatele tip "Gospodina" șunt supuse cotei de 18% de T.V.A.; c) lapte, lapte praf și produse lactate. Produsele lactate supuse cotei de 9% șunt: unt, brânzeturi (proaspete, maturate, fermentate, frământate, topite simple și cu adaosuri), smântână, iaurt cu și fără adaosuri, lapte
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se opri la porți. Apoi împreună cu soțiile sale intră în gospodăria șătrarului într-o larmă întărâtată de câini. În casa cea mare ardeau lu mânări. În casa cea mică pâlpâia focul în vatră. În pragul acest ei din urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dorește și măria sa beizade, după câte am înțeles . - Șătrarule, răspunse Ruset, noi nu cerem dec ât o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita gospo dină să nu se tulbure și să nu se ostenească. Gospodina se închină în fața beizadelei, sărutându-i mâna întinsă, fără s o atingă cu degetele sale. - Măria ta - zise ea, bine ai venit la noi și te rugăm să nu te superi de pat rău și de hrană puțină. Din ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune acoperite cu plocăzi, încărcă pe brațe hainele groase ca să le usuce de jilăveală la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cratiță (șeful opoziției). Cultural, suntem invadați de misoginism. Politic, suntem invadați de sexism. Presupun că misoginii de ambe sexe s-au născut din spuma mării. Au fost crescuți și educați de fantome, odată ce cred că femeile sunt „prea curve”, „prea gospodine” sau „prea proaste” ca să își asume responsabilități private și publice. Totuși, ele sunt mari producătoare și mici consumatoare de bunuri publice. Interesele lor nu se află pe agenda investițiilor publice: rețele de apă, canalizare și gaze în mediul rural, școli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
regatul” său: Regatele femeilor sunt: baia, bucătăria, podeaua. Prima „vocație” a femeilor este cea de menajere și îngrijitoare. A doua „vocație” este cea de ispititoare foarte sexy. A treia „vocație” nu există sau se manifestă pur accidental: - Toate casnicele și gospodinele sunt femei, chiar dacă acestea din urmă tocmai veneau de la serviciu; - Sunt „natural” spălătorese, odată ce doar ele curăță după cei din jur; - Ca să spele eficient, au nevoie de mintea unui bărbat expert care să le arate calea detergentului cel bun; - Îngrijesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Aveam frigiderul plin", spun, mințind, încă, dintr-un reflex al minciunii generalizate, care provine de pe atunci. Mințeau pentru ca să nu-și dea seama vecinii și prietenii cât de rău o duc. Există o scenă sinistră într-un film italian, în care gospodina unei familii punea resturi de mâncare sau cârpe pe aragaz și le punea foc, focul scotea fum și avea menirea de a masca lipsurile și foamea. Aceasta era România anului 1989, o țară în care nici măcar fum nu mai ieșea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mâncare sau cârpe pe aragaz și le punea foc, focul scotea fum și avea menirea de a masca lipsurile și foamea. Aceasta era România anului 1989, o țară în care nici măcar fum nu mai ieșea pe coș, și în care gospodinele și pensionarii sau chiar oamenii în putere stăteau zile și nopți la coadă pentru a prinde "ceva". Unii dintre ei mai au și azi reflexul de a pleca cu o plasă goală în mână de acasă. O luau cu ei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Denisa Rodica GOLDBACH - TEȘU 350 Rețete culinare din Moldova lui Ștefan cel Mare ediția a II-a Mamei mele, învățătoarea MARIA GOLDBACH, care a fost și o gospodină de excepție. Mi-e tare dor de tine, MAMĂ... PREFAȚĂ LA EDIȚIA A II-A Am considerat că merită să scot a II-a Ediție a acestei cărți cu 300 rețete culinare, la care am adăugat 150 rețete noi, având
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mama cu cojile de ouă la parăuașu Sărata, își amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână pentru zestrea fetelor. Foiala Și părintele Vasile Cojocaru este stră-strănepotul lui Creangă. Străbunicii mamei au fost Chiriac și Anghelița. Chiriac era frate cu Ștefan Apetrei. Cu vreo 20 de ani în urmă, niște
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
spre cumpărături. Alte păreri susțin că, timp de secole, societatea patriarhală le-a ținut pe femei în casă, departe de lume comercială, fără alt rol activ decât acela de cumpărători de mărunțișuri. Cel puțin atât este clar: cumpărăturile au scos gospodinele afară din casă. După cum funcționa diviziunea muncii în trecut, sarcina de a face aprovizionarea cădea pe umerii femeilor, care și-o îndeplineau de bunăvoie, cu pricepere, sistematic. Era (și în multe părți ale lumii mai este încă) tărâmul femeilor în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ai...” 7). în aceeași vreme, poezia se vindea cu „douăzeci de lei una”8), la puținele reviste și ziare care îi plăteau pe colaboratori. în limbajul curent, leul mai era numit și franc: „La București - se miră madam Clipici, o gospodină preocupată de „economie”, eroina mai multor schițe ale aceluiași Ion Gorun - ouăle, 15 la un franc, că n-a mai fost de cînd țiu eu minte”9). întîlnită și la alți autori, sinonimia leu-franc e ceva obișnuit în epocă, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]