5,312 matches
-
dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris Manifestul futurist) violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eul empiric al poetului. Chiar dacă reprezintă un alter ego al scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul rostitor sau eul originar - rămâne o prezență ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni puși în circulație de Wilhelm Scherer: Ichlyrik, Maskenlyrik, Rollenlyrik
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: zâmbind și odată. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Șa stelelor icoane. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul ochi. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se concretizează prin motive literare frecvente în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul realității exterioare schițează imaginea unei lumi amenințate de un nou potop, în timp ce planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: licărește și singur. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Ci ntunericul prieten. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul casă. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensul din text al cuvintelor pulbere și nu intră. 2 puncte 2. Explică rolul semnului întrebării în secvențatitlu: Saștept? 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul prag. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale eului liric prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Prezintă rolul verbelor la modul conjunctiv în textul poetic reprodus. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din primele cinci versuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cuvânt./ Era un om de cuvânt. 4. motive literare: lebăda, zăpada, căutarea, apa, curcubeul 5. dimensiunea spațială: În patria sa; până la cele din urmă hotare. 6. Poezia Autoportret ia forma unui discurs descriptiv la persoana a IIIa. Rolul acestei persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
suferință: și plopi foșnind nevăzuți / au schimbat povestea. Secvența a doua are rolul de a sublinia scenariul inițial, întărind de fapt afirmația din incipit. În chip concluziv, se impune laitmotivul schimbării, întrun discurs al alterității (centrat pe a IIIa persoană gramaticală), sugerând înstrăinarea, ruptura de noua realitate în care instanțe nevăzute au schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă Unul dintre principiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și în liniște cu sine, să arate fiecăruia și prin drumul lor să-l aducă la treapta cea înaltă a vredniciei omului pentru care este și făcut." Critica ascuțită a lui Heliade disecă minuțios fiecare greșeală a fabulistului de la cele gramaticale până la cele de versificație, în această ultimă privință nerespectarea regulilor fiind înfierată ironic: "sunt niște pârdalnice de reguli pentru versificație și tot felul de poezie, niște semne de minte întreagă și judecată dreaptă de la care nimeni nu poate să se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de științe ale naturii. A construit cu ei diferite modele de instalații tehnice. Pentru exercițiile de ortografie și gramatică, Wittgenstein a alcătuit lungi liste de cuvinte, introducând 46 GÂNDITORUL SINGURATIC în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în diferite forme de viață și în anumite împrejurări, expresiile limbajului nu au o semnificație bine determinată. Eforturile de a face mai clară utilizarea expresiilor limbajului prin exerciții imaginative ale gândirii, printr-o cercetare pe care Wittgenstein o va numi gramaticală, pot da seama de modul cum iau naștere diferite probleme filozofice, ne pot ajuta să le facem față și să trecem dincolo de ele, dobândind un spor de claritate. Nu știm cum a ajuns Wittgenstein la acest nou mod de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
curentă care se dă termenului în viața de fiecare zi și în cercetarea științifică. Acele expresii ale limbajului de care s-au interesat în mod deosebit și filozofii din trecut, expresii pe care Wittgenstein obișnuia să le numească, după 1930, „gramaticale“, sunt expresii de cu totul alt gen decât enunțurile științelor naturii și ale cunoașterii comune. Cercetarea condițiilor în care capătă sens expresiile limbajului este specifică filozofiei. Iar identificarea unor modalități și metode potrivite pentru înfăptuirea acestui obiectiv reprezintă adevăratele realizări
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cuvinte și sunt astfel induși în eroare de unele analogii, enunțând regulile în mod greșit.54 Nu de puține ori, problemele filozofice și acele impasuri ale gândirii care li se asociază iau naștere din cauza incapacității de a distinge între reguli gramaticale și enunțuri despre fapte.55 Astfel, dacă enunțuri ale antinomiilor kantiene ale rațiunii ca „Orice substanță compusă, în lume, constă din părți simple și nu există nicăieri absolut nimic decât simplul sau ceea ce este compus din simplu.“ și „Nici un lucru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nicăieri absolut nimic decât simplul sau ceea ce este compus din simplu.“ și „Nici un lucru compus, în lume, nu constă din părți simple și nu există nicăieri absolut nimic simplu în lume.“ vor fi percepute drept ceea ce sunt, adică drept reguli gramaticale a două limbaje diferite, atunci antinomia va dispărea. Examinând expresii ale limbajului în afara contextelor în care sunt ele folosite, filozofii pot ajunge la reprezentări ciudate, în esență inadecvate, despre regulile gramaticale. Sunt reprezentări care îi pot duce la dificultăți în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vor fi percepute drept ceea ce sunt, adică drept reguli gramaticale a două limbaje diferite, atunci antinomia va dispărea. Examinând expresii ale limbajului în afara contextelor în care sunt ele folosite, filozofii pot ajunge la reprezentări ciudate, în esență inadecvate, despre regulile gramaticale. Sunt reprezentări care îi pot duce la dificultăți în gândire, acele dificultăți pe care Wittgenstein le compară cu crampele musculare. 226 GÂNDITORUL SINGURATIC Modul în care confuzia dintre enunțuri despre fapte și reguli ale folosirii anumitor expresii, reguli care variază
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sunt textul publicat sub titlul Observații filozofice, conferința despre etică, discuțiile cu Schlick și Waismann sau lecțiile de la Cambridge, care debutează în ianuarie 1930. Schimbarea însăși va putea fi caracterizată drept o trecere de la „clarificarea logică a gândurilor“ la „cercetări gramaticale“.62 Prima observație care se poate face este că indicii clare ale schimbării orientării gândirii nu apar în primii ani după reluarea activității filozofice. Fără îndoială că în ceea ce a scris și a spus Wittgenstein în acești ani pot fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajului“, la acea practică care îl apropia pe Wittgenstein în primii ani după 1929 de Russell, de empiriștii logici, în genere de stilul de gândire care devenise dominant în mediile profesionale din țările de limbă engleză, este anunțată aici „cercetarea gramaticală“, așa cum va fi ea practicată în însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie. Este o practică filozofică cu totul nouă, ale cărei contururi vor putea fi desprinse deja clar în textele Gramaticii filozofice, ale Caietului albastru și în notele luate la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cruțat pe sine și nu i-a cruțat nici pe alții de un efort personal și intens de gândire. Totodată, a crezut că numai acele mișcări ale gândirii care pot fi transmise prin semnalarea unor diferențe, pe care le numea „gramaticale“, în folosirea expresiilor limbajului comun răspund modului cum vedea el rostul filozofiei. O contribuție în filozofie nu dezvăluie ceva ascuns privirii omului obișnuit - o realitate situată dincolo de lumea accesibilă experienței, condiții de posibilitate ale cunoașterii în genere, consecințe generale ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și reglementare, prin utilizarea inventivă a resurselor imaginației conceptuale. Ceea ce face ca cercetarea filozofică să fie o activitate excepțional de dificilă, dar, totodată, extrem de importantă. Într-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este reprezentativă pentru un demers de acest gen. O cuprindere cu privirea a tuturor corelațiilor, a totalității regulilor care sunt urmate sau ar putea fi urmate atunci când folosim anumite expresii ale limbajului nu este cu putință.24 Dacă o cercetare gramaticală va reuși însă să dezvăluie sursele acelei perplexități și frustrări cu care ne confruntăm adesea în filozofie, atunci când avem impresia că suntem în fața unei probleme reale, dar trebuie, totodată, să recunoaștem că nici una din soluțiile propuse nu este satisfăcătoare, susceptibilă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofică. Jocurile de limbaj, pe care le imaginează Wittgenstein, au menirea să o facă cât mai transparentă. Pe de altă parte, se semnalează cu insistență că multe încurcături și confuzii conceptuale, acele confuzii pe care Wittgenstein le numește de obicei „gramaticale“, devin posibile, ba chiar de neevitat, deoarece suntem induși adesea în eroare de formele noastre comune de exprimare, de analogiile pe care le sugerează acestea.37 Cum pot fi armonizate aceste două tipuri de sugestii ne-o arată, poate cel
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
private.» este comparabilă cu: «Pasiența o facem singuri.».“ (Cercetări filozofice, § 248.) Ceea ce nu înseamnă că nu ar exista contexte în care o propoziție de acest gen poate să aibă o folosire. În afara unor asemenea contexte, ea este însă o propoziție gramaticală. Propoziții gramaticale formulează uneori filozofii, nu și oamenii în viața comună sau atunci când ei sunt angajați în activități specializate. Când oamenii spun că „știu ceea ce simt“, prin aceasta nu fac decât să sublinieze că simt ceva. Folosim, desigur, adesea cuvinte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
comparabilă cu: «Pasiența o facem singuri.».“ (Cercetări filozofice, § 248.) Ceea ce nu înseamnă că nu ar exista contexte în care o propoziție de acest gen poate să aibă o folosire. În afara unor asemenea contexte, ea este însă o propoziție gramaticală. Propoziții gramaticale formulează uneori filozofii, nu și oamenii în viața comună sau atunci când ei sunt angajați în activități specializate. Când oamenii spun că „știu ceea ce simt“, prin aceasta nu fac decât să sublinieze că simt ceva. Folosim, desigur, adesea cuvinte ca „știu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]