1,396 matches
-
Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
o populație de 4.000 de locuitori, mare lor majoritate germani. După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămași au emigrat, locul lor fiind luat de populația română. Conform recensământului din 2011, germanii reprezentau 2,36% din populația Lovrinului. Primarul comunei, Vasile Graur, face parte din PD-L iar viceprimarul din PD-L. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel: Lovrinul este unul din cele mai mari sate din județul Timiș, cu rol polarizator, de servire și influențare a satelor din
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
cățelul de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris"), ciocârlia ("Alauda arvensis L."). Masculii își marchează teritoriul, înălțându-se spre cer sus de tot cântând melodios și variat pentru a se lăsa apoi spre pământ frânând în trepte. Pe sol este tăcută și înaintează pe furiș. Este
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare parte a solurilor comunei Bordei Verde este reprezentată
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
bazinul Văii Mari înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ungare satul este condus de o gardă cetățenească sub comanda lui lt. Văleanu Ion proaspăt întors din război. La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 dec. 1918, din Căpâlna participă delegații: Băieșu Gheorghe primarul satului, Băieșu Ion, I. Iosip, Graur Ion, I. Alexe, Văleanu Ion si I. Costan. La sfârșitul lunii decembrie în sat intră armata română, garda națională este dezarmată și armele foștilor soldați ridicate. 1918-1940 Între cele două războaie mondiale satul Căpâlna cunoaște o activitate de refacere economică
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
din specia numită balaur din cauza dimensiunilor mari. Avifauna este încă bogată si cuprinde multe specii de păsări. Cele mai multe, prea multe chiar, sunt ciorile negre. Mai sunt și stăncuțe și ceva ciori grive, iar prin tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Și filologul August Scriban (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în 1939) susținea că „litera "î" e totuna cu "â" și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , Alexandru Graur promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt "niciunul", "niciuna", "niciun", "nicio", după modelul "vreunul" etc. Excepție se face atunci când "nici
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
balkanique", 1930). Denumirea "" a fost utilizată pentru prima dată de lingvistul român Alexandru Rosetti în 1958. Theodor Capidan a afirmat că structura limbilor balcanice ar putea fi redusă la o limbă standard, "tipic balcanică". Oponenții acestei teorii (printre care Alexandru Graur) pretind că utilizarea termenului "lingvistică balcanică" nu este necesară, deoarece proprietățile limbilor pot fi explicate independent prin derivații interne în fiecare limbă, iar în anumite cazuri este vorba de o "reciprocitate lingvistică", aceasta nefiind îndeajuns pentru a se putea vorbi
Uniunea lingvistică balcanică () [Corola-website/Science/299076_a_300405]