1,569 matches
-
de la dumneavoastră. Măi Vasilică, tu vrei să mă pui la treabă. Nu, dom' șef! Nici prin cap nu-mi trece. Tu nu pricepi că mie nu-mi place să lucrez așa? La asta se apelează numai atunci când celelalte proceduri dau greș. Păi, nu ne aflăm într-o asemenea situație? Ce vrei să spui? îl privi circumspect Cristi pe oltean. Nimic altceva, decât că, taman asta ni se întâmplă și nouă acum. Făcurăm cercetări peste cercetări și nu găsirăm nimic de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămăsese tăcut, cumpănind cele spuse de ea. Cristian îl privea uimit, întrebându-se dacă nu cumva moșneagul este cel pe care îl căuta. Nu se înșelase în privința faptului că sunt urmăriți. Instinctul lui se dovedise încă o dată că funcționa fără greș. Într-adevăr, pe urmele lor se afla cineva. Nu era Pohoață ci bătrânul acesta, Moș Calistrat, parcă așa îi spusese Ileana. La fel ca și ea, moșneagul umbla nestingherit pe Muntele Rău, fără a se teme de blestemul ce plutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
blând că, eu sunt! Ce cauți aici? Ți-am spus să rămâi acolo! se răsti la el inspectorul, ușurat pe de o parte că nu era vorba de un dușman strecurat în spatele său, dar și îngrijorat de faptul că dăduse greș în încercarea sa de a-l ține departe pe comisar. Nu pe aici trebuie să mergi, spuse Pop, ignorând întrebarea lui Cristian, ai trecut de locul pe unde se poate urca. Hai înapoi, ca să-ți arăt eu pe unde ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că știu ce vorbesc. Mihailovici era speriat de-a binelea. Nu de cei doi polițiști care îl interogau, pe el îl înfricoșa duhul lui Godunov. Nu știa dacă acesta reușise să prindă arătarea, iar în cazul în care încercarea dăduse greș, nu va mai dura mult până ce bestia urma să năvălească peste ei. În momentul acela își dorea ca planul lui Boris să nu fi izbutit. Îl durea în cot de cei de afară, ba chiar era numai bine că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se poticnea la fiecare pas: Alt ciung, păcatele mele, rosti îndurerat Vasile. De, oftă Dumitru, păcatele oamenilor. Că tare mai suntem păcătoși! D-apoi, ista i Gheorghe! țipă Vasile, frecându-se la ochi, bucuros că presimțirea lui nu a dat greș. Da, bădie, încredință și Dumitru, asta-i minune mare! Și cei trei frați s-au îmbrățișat cu putere, bucuria lor stârnind interesul celorlalți consăteni, care, parcă uitaseră de rânduiala rândului. Vorbe repezite cereau lămuriri despre peripețiile bărbatului socotit mort în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
patul unde dormi nu trebuie în nici un caz să fie orientat spre o oglindă, fiindcă asta încurajează infidelitatea. Patul meu era totuși orientat spre o formă de oglindă, spre ușa cu geam, care stă însă deschisă, neoglindind nimic. Ghicesc fără greș momentul zilei (după-amiaza, după cinci), după lumina bleu de la televizorul din sufragerie jucând pe o bucată de perete vizibilă din cuibul meu. Sunt și semiîmbrăcat, cu blugii de zi pe sub pătură - dintr-o dorință de a „scoate“ timpul dormit, imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și un aparat de ras, dar nimeni nu-l putea înfrunta și nimic nu-l putea opri să facă orice i-ar fi trecut prin cap. Își dedicase fiecare zi antrenamentelor. Promisese părinților și antrenorului că nu va mai da greș, că va face ceva cu viața lui și chiar reușise. Ajunsese sa joace fotbal alături de seniori, la UTA, în divizia secundă și părea un om care promite mult. Evita orașul și tentațiile lui, dar descoperise nebănuite moduri de distracție chiar
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
plus, oricum mi-ar fi spus Într-un final. Am mai Încercat alte trei coduri, toate greșite, și deja mă pregăteam să renunț. Apoi, lovită brusc de inspirație, am tastat un nume simplu care cu siguranță nu avea să dea greș: Adi. Am Început să râd singură, ca o isterică, când mi au apărut pe ecran vreo treizeci de mesaje primite, toate de la un singur număr. Am deschis disperată cel mai recent mesaj și am citit fără să respir: Mi-e
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de glorie nu așa trata biserica dovezile neconvenabile. Dr. Weitbrecht-Rotholz a fost un admirator entuziast al lui Charles Strickland și nu exista nici un fel de primejdie ca el să-l absolve de defecte. Avea un ochi care nu dă niciodată greș pentru mobilurile vrednice de dispreț ale unor acțiuni ce poartă înfățișarea nevinovăției. Era nu numai cercetător al artei, ci și psihopatolog, drept care subconștientul îi ascundea prea puține taine. Nici un mistic nu a văzut vreodată sensuri mai profunde în lucrurile banale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cincea tot așa. Planul meu începea să se clatine mult prea devreme, descurajarea scotea colții. Să dau îndărăt? Nici gînd! Voi persevera până în pânzele albe și tot voi izbuti. În materie de dragoste perseverența e o armă care nu dă greș. Și afară de asta știu să aștept. A șasea scrisoare avu aceeași soartă. Nu-i nimic! La fel a șaptea și a opta. Mergeam înainte, tot înainte! A noua și a zecea! Ei, drace, n-aș fi bănuit asemenea rezistență! Iubea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
înduioșez prin suferințele mele, să-i trezesc compătimirea de soarta mea... nefericită? Într-adevăr, prin compătimire ajungi mai repede la inima unei femei decât prin orice alt mijloc. Adesea, încercasem la școală să-mi provoc plânsul la comandă. Izbuteam fără greș. N-aveam decât să mă gândesc la moarte ca să-mi vină lacrimile. Oricine ar plânge ― cu o fire ca a mea, gîndindu-se la propria sa moarte.) Așadar, m-am izolat în mine, ca să mă văd aievea întins fără suflare pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aranjase lucrurile mai înțelept decât ar fi făcut-o cea mai înțeleaptă minte. Mie nu-mi rămăsese altceva decât să ascult supus sugestiile care porunceau voinței mele. Oare acea rațiune necunoscută alcătuise deasupra conștiinței mele un plan de recucerire fără greș? Un lucru e sigur: din mecanica faptelor petrecute, mie personal nu-mi aparținea decât executarea. Am așteptat-o pe Mihaela toată ziua. Îmi spusese că vine fără să precizeze ora. Eu n-o întrebasem, nu puteam s-o întreb, pentru că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
sidef. O adevărată bijuterie în miniatură. Negustorul mi-a făcut pe loc un scurt instructaj atrăgîndu-mi atenția să nu-l lipesc de tâmplă în momentul sinuciderii, ci să păstrez o distanță oarecare. ― Știți, e mai eficace lovitura și nu dă greș. ― Foarte amabil din partea dumitale, i-am spus râzând cu poftă. Bineînțeles râdea și el, devenisem subit prieteni. Ieșind din magazin, m-am uitat cu un gest reflex la ceas. Arăta 4 fix... ― Tiii, la ora asta am curs cu anul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mele de a trăi. Cred că nu. Inconștientul lucrează după legi imuabile, având rădăcini adânc înfipte în viață și aș greși atribuindu-i un rol de călău. Ceea ce știu însă, cu toată luciditatea, e că inteligența mea a dat un greș formidabil. Credeam că știe să-mi arate drumurile, să-mi descurce încurcăturile și să-mi pună la îndemînă soluțiile cele mai bune. Ce-i drept, luminile ei m-au ajutat deseori, însă numai în lucruri mărunte, de suprafață. Pe cele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
voi arăta și animalele de care va trebui să ai grijă. Dondică, a început din nou să țopăie de bucurie și ca să profite de moment: -Mă prind, numai că ar mai fi ceva, dar... nu știu cum să spun să nu dau greș, se linguși Dondică. -Spune dacă ai vreo dorință, că așa se face atunci când pui la punct o învoială... -Știi? ... L-aș aduce cu mine și pe Dondonel. Este cum este, dar îi băiat de treabă, zise Dondică în timp ce sfredelea adânc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
întrucâtva cumsecade și știu că așa ceva nu se face în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș cu înfățișarea fetei, căci era de o rară urâțenie. Era un antimodel, un rebut, un leș social, ce nu impresiona prin nimic! Cu toate acestea, însă, lăsând la o parte vechile sale idei, aceasta iată că devenise, în foarte scurt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
însă eu nu sunt deloc bătrân trupește, doar că, în forul meu interior, așa mă simt; și nu am justificări. Trebuie să înțelegi, este o stare. Dacă spiritul este glasul materiei, atunci creatorul meu se vede că a cam dat greș în a mi le sincroniza corect. Sprijinul îmi stă, totuși, în cele trei dungi, care mi-au apărut pe frunte, brăzdândo. Apropie-te și privește. Iată-le! Dermatologii, de bună seamă, ar spune imediat că sunt doar niște riduri banale
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
furiei ei? Prin chiar nimic, desigur. Așa încât, de fiecare dată, când era nevoie, și mai ales în astfel de cazuri, ea recurgea, în mod invariabil și precis, la politețe, adică la bunul său simț, care nu știa niciodată să dea greș, ci mergea direct la țintă. Bunul simț este cel care te face întotdeauna să-ți vibreze coarda sensibilă din sufletul tău. El servește întotdeauna și ca cea mai ascuțită sabie, și ca cel mai rezistent scut. Este modalitatea prin care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
frământ atât, ce pot schimba eu? Poate că lucrurile sunt orânduite așa, pentru că așa trebuie să fie. Se știe doar că ce ți-este scris în frunte ți-este pus! Tot ce îți este destinat trebuie să se împlinească fără greș, nu-i așa? Și, pe urmă, pot să știu eu dacă judec drept, sau dacă judec strâmb; dacă am dreptate, sau dacă mă înșel? Nu pot! Însă, fir-ar să fie! Simt că am adevărul lângă mine, dar că nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dințișorii de lapte ai sufletului tău, cu dinți puternici de prinț matur, gata de a ajunge la sufletul lui, la grădinile suspendate ale dragostei, la luo na. nouă în al treilea loc: micile atacuri date cu ajutorul cuvintelor tale iscusite dau greș, aduc ghinion înain tării tale, persistența în discursurile tale alambicate nu duce în nici un loc bun, trebuie să preschimbi vorbele tale, precum schimbi dragostea ta într-una mai pură, mai înaltă, păstrează mai bine tăcerea un timp, calculează de mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe care l-a jucat dragostea intre ei, căci așa trebuie să mă consoleze și să-și potolească remușcările. Pretinde că tot ce a fost important între ei erau numai discuțiile interminabile asupra unei cărți. Dar încercările de potolire dau greș, atingând întotdeauna chestiuni chinuite, iar dacă continuă numai pe teren literar și vrea să reconstituie o teorie pe care au construit-o ei împreună, eu o las să vorbească, mai puțin din curiozitatea de a afla acea teorie (căci nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
În vreo oră de singurătate, o fi reflectat că viața pe care o ducem împreună este imposibilă și, curagioasă, o fi sperat să poată găsi un mijloc de vindecare. Există un singur mijloc: despărțirea. Ceea ce am încercat și am dat greș, dar dacă am fi avut răbdare mai mult timp, în loc de trei ani, zece, sau și mai mult, ne-am fî potolit. Am fi rămas cel mult cu un regret, cu o imensă nostalgie pentru ceea ce nu s-a putut îndeplini
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cereți-i, vă rog, Seniorului Hideyoshi să uite de toate acestea. Clătinând din cap ca și cum ar fi regretat profund, Kanbei vorbi repede și răspicat: — N-am să vă pot convinge. Hikoemon, e timpul să mergem. Hikoemon era nefericit că dăduseră greș, dar, de la bun început, se temuse că se putea întâmpla astfel. Amândoi prevăzuseră că Muneharu n-avea să se lase cumpărat. — Drumul e periculos în timpul nopții. De ce nu înnoptați la castel, ca să plecați mâine dimineață în zori? insistă Muneharu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în ultima jumătate de an, părul său de la tâmple căpătase culoarea chiciurei. „A, omul acesta e un stăpân,“ își spuse el, recunoscând, în același timp, că, pentru ca un om să ia poziție în tumultul evenimentelor și pentru a nu da greș, trebuia să-și sacrifice vigoarea cărnii și culoarea părului. Împotriva propriei voințe, îi părea rău pentru Fujitaka, de fiecare dată când se uita la el. — Când de dincolo de lac și din cetate se bate toba sunteți gata de atac. Sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Genba îl însoți pe Shogen la tabăra lui Katsuie, acesta din urmă îi aștepta așezat pe scăunelul său de general, cu o expresie trufașă. Katsuie arăta întotdeauna demn, indiferent de situație. Shogen fu primit imediat. — De data asta, ai dat greș, Shogen, începu Katsuie. În timp ce-și arăta adevăratele simțăminte, avea pe chip o expresie ambiguă. Toată lumea spunea că unchiul și nepotul Shibata aveau firi intrigante și egoiste, iar acum atât Katsuie, cât și Genba îl așteptau pe Shogen, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]