3,747 matches
-
mai ales la început, un anume pozitivism, și unii membri credeau că știința avea să poată ajuta la rezolvarea unor probleme politice. J.-F. B. Eu personal nu speram acest lucru. Am avut rude învățători și profesori, am învățat latina, greaca și filosofia la iezuiți; după clasele de matematici superioare și speciale, l'École des Mines (Școala Minelor) de la Saint-Étienne, după cercetările în cadrul IBM, apoi CEA, mi-am dat seama că singura valabilă e metoda experimentală. Am practicat întotdeauna tehnica încercării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cea a proiectelor Lingua. Obiectivul principal al acestui tip de proiect este promovarea învățării limbilor străine și se adresează învățământului de orice nivel și de orice tip. Limbile țintă sunt toate limbile oficiale UE (daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola, suedeza, bulgara și româna) iar structura proiectului se bazează pe programe de cooperare europeană pentru formarea profesorilor de limbi străine. Programul Arion se adresează factorilor de decizie în învățământ la nivel național, regional sau local. Printre obiective
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
a aprecierii morale, Foucault a problematizat modul cum etica creștină a inventat o etică sexuală opusă ca fond celei a vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale din cele două lumi (greacă și creștină), Foucault și-a formulat o serie de întrebări- probleme: De ce creștinismul a incriminat homosexualitatea și practicile sexuale "necurate" între soți? Acest gen de întrebări, subiective, personale au deschis calea unui întreg câmp al problematizării obiective. Astfel vom înțelege
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
susține ideile,. prin eleganța demonstrației și limpezimea noilor puncte și unghiuri de vedere. Astfel, continuitatea între Bizanț și Roma a fost asigurată de limbajul artistic, liantul fiind manierismul baroc care în premieră punea în contact Estul și Vestul. Moștenind antichitatea greacă, și Bizanțul și Roma, autorii baroci în aria romanică au avut în cea mai înaltă măsură conștiința de sine a scriitorului, obsesia formei, literaritatea discursului. Astfel, Nicolaus Olahus, Miron Costin, Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir convoacă în textele lor un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a lui Tudor Mușatescu. Ea avusese o înțelegere cu maestrul; dar acesta dispăruse și banii... De la Polixenia am o fotografie de mare valoare: Katina Paxinou, marea tragediană, în rolul Reginei din Hamlet, cu o dedicație în... franceză (deși amîndouă vorbeau greaca!). Ultima revenire în lumea mondenă i s-a datorat lui Ion Brad: acesta a chemat-o la "Nottara" să traducă Întoarcerea la Micene a lui Averoff Tositza (pe atunci, ministru al Greciei). Piesa s-a montat și a plecat în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
strălucind Occidentului): "Am fost surprins să găsesc un om scrie Arnauld de Pomponne , așa vecin cu Tartaria, dar atît de instruit în limbi și cu o cunoaștere atît de generală asupra tuturor lucrurilor. El cunoaște bine latina, însă consideră, întrucît greaca a fost principalul său obiect de studiu, că este mult mai știutor în aceasta. Cunoaște bine istoria și, mai ales, cea a Bisericii. Și cum a studiat mult diferențele între religia noastră și cea grecească (ortodoxă, n. n) și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aceeași viață în ochii unui soț? Iată numai câteva aspecte pe care ne propunem să le descifrăm în paginile ce urmează. Vocabularul pe care l-am folosit inevitabil numai este de mult al nostru. Cuvinte de origine turcă, slavă sau greacă se amestecă în limba română din secolul al XVIII-lea pentru a reda o situație, o stare, un obiect, un sentiment care nu aveau încă echivalente în vocabularul epocii. Multe dintre aceste cuvinte au fost îndepărtate, unele chiar în perioada
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
p. 40. footnote>. Acest bine cunoscut sofist Libaniu trăia în Antiohia, acest oraș fiind și locul lui de naștere. A studiat la Atena iar tinerețea și-a petrecut-o la Constantinopol și în Nicomidia. Ca student în retorică și în greaca veche nu avea rival. Într-adevăr, popularitatea sa în Constantinopol ca profesor privat de retorică i-a determinat pe profesorii publici să-i planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicarea magiei<footnote Ibidem, p. 34. footnote>. Libaniu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio di Nicea a quello di Calcedonia), Traduzione italiana del Dr. Nello Beghin, Edizione 1980, Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o limbă din ce în ce mai puțin utilizată și pe care o pierdeau din vedere cea mai mare parte din Sfinții Părinți ai Bisericii greci. Sfântul Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pe oricine ar fi vrut să-i clintească stăpânei fie și un fir de păr. Doamna le-a dat gărzilor sale dragi și feroce nume fermecătoare. Se numeau Nif-nif, Naf-naf și Nuf-nuf, ca în poveste. Contesa cunoștea engleza, latina și greaca, așa că a hotărât să-și îmbogățească vasta cultură analizând atent porcul, victimă a atâtor prejudecăți. E lucru știut: porcul e murdar ("murdar ca un porc"), are un caracter urât ("a se purta ca un porc") și n-are nimic în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu două picioare", aceasta se datora limbii lor "păsărești". Mai târziu, termenul barbar a fost înlocuit
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care traversează o pădure de carpen, ceea ce explică lesne originea numelui de loc, legat de vegetația
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii Trotușului este formată din antroponime (nume de persoane), fie calendaristice (sau
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
p. 40. footnote>. Acest bine cunoscut sofist Libaniu trăia în Antiohia, acest oraș fiind și locul lui de naștere. A studiat la Atena iar tinerețea și-a petrecut-o la Constantinopol și în Nicomidia. Ca student în retorică și în greaca veche nu avea rival. Într-adevăr, popularitatea sa în Constantinopol ca profesor privat de retorică i-a determinat pe profesorii publici să-i planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicarea magiei<footnote Ibidem, p. 34. footnote>. Libaniu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio di Nicea a quello di Calcedonia), Traduzione italiana del Dr. Nello Beghin, Edizione 1980, Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o limbă din ce în ce mai puțin utilizată și pe care o pierdeau din vedere cea mai mare parte din Sfinții Părinți ai Bisericii greci. Sfântul Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
acest sens: • gîndirea ebraică: potrivit Legii și profeților Vechiului Testament, calea cea dreaptă nu se bazează pe bogăție. "Un nume bun este mai de preț decît bogăția; cinstea este mai prețioasă decît argintul și decît aurul" (Pilde, 22.1.); • gîndirea greacă, regăsită în filosofiile politice, în sensul etimologic al termenului, adică în încercările de a concepe cetatea per-fectă (polis), în realizarea căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce-i atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al VII-lea î.e.n., în special Anaximene și Anaximandru, utilizează simbolul roții în cosmologia lor, în care admit nașterea și distrugerea periodică a universului, făcînd legătura între mit și raționalism filosofic. Este de reținut aici faptul că noûs în limba greacă însemna nu numai rațiune, ci și spirit. Filosofii ionieni se fac ecoul descrierilor lui Thales din Milet și al principiilor sale de integrare și dezintegrare periodică a Cosmosului, anticipînd teoria lui Heraclit din Efes. Acesta din urmă va introduce în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Nazianz și Vasile cel Mare la Atena<footnote Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia, Edit. Polirom, Iași, 2001, p. 109. footnote>. Libaniu a studiat la Atena iar tinerețea și-a petrecut-o la Constantinopol și Nicomedia. Ca student în retorică și în greaca veche nu avea rival. Într-adevăr, popularitatea sa în Constantinopol ca profesor privat de retorică i-a determinat pe profesorii publici să-i planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicare a magiei. A fost un student credincios
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
deja în secolul al XIII-lea. Toate raporturile fonetice limba clasică, vulgară și limba română, între slavă și română, sunt demonstrate și verificate științificește. În aceste demonstrații și verificări Ovid Densusianu se folosește de vastele lui cunoștințe de limbi clasice (greaca și latina), romanice și germanice: engleza, daneza, germana. Cunoaște și limbile slave și familiarizat cu maghiara, turca și graiurile iranice „este credem, savantul, cu cele mai întinse cunoștințe lingvistice din partea de răsărit a Europei” din vremea sa. Cu Histoire de la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
000 în Liban) împărțită canonic între Patriarhiile ortodoxe din Damasc, Ierusalim și Alexandria; Biserica greco-catolică (melkită) cu 450.000 credincioși (255.000 în Liban, 110.000 în Siria) și 500.000 în diaspora extra-arabă. Ambele biserici folosesc ca limbi liturgice greaca și araba. comunitățile creștine de rit sirian-oriental se suprapun peste etnia asiro-caldeenilor din nordul Irakului și Siriei, aflate într-un vizibil regres numeric, folosesc ca limbi de cult neosiriaca și araba și se subîmpart în două biserici: Biserica nestoriană (orientală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cu licornul, ambele având sfârșit profitabil, fie pentru inițierea sa erotică, fie mai ales pentru evadarea dintr-o viață fatalmente anonimă. Baudolino este un talent genuin ce, o dată intrat sub tutela lui Frederic Barbarossa, își desăvârșește vocația. Va excela prin greaca sa aproape literară, ca pelerin și peregrin internațional, sub inițiere telepatică, Este un hipersenzitiv ce se bucură de privilegiul fanteziei în detrimentul realului. Este moral cu cine și când trebuie, versatil și proteic după împrejurări, neîntrecut povestitor, furnizor epic mlădios, polimorf
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
principal ca un admirabil exercițiu al cifrării și în egală măsură al descifrării metareferențialului, șanselor culturalului de a-și resuscita cele mai puternice, din punct de vedere atât estetic, cât și existențial, resurse. Între ele, desigur, mitologia, mai ales cea greacă și cea creștină, ambele, în viziunea autoarei, depozitare perfecte ale spiritualității lumii, pe care (mai ales) poetul postmodern este liber să le resusciteze. Fără grija de a-și pune astfel în pericol propria identitate lirică, ci cu certitudinea că prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1821, respectiv 1826), Idilele lui Moschos și alte versuri străvechi pe care autorul nostru le-a inclus în Studiu despre erorile populare ale anticilor.424 Probabil că deja cu un an înainte publicase un opuscul cu mici fragmente traduse din greacă, similare celor compuse cu ocazia ceremoniilor matrimoniale. Conținea epigrame umoristice, un fragment din Platon, o serie de ode anacreontice, o oda de Safo: Nerăbdarea.425 În anul următor, 1816, a tălmăcit prima carte a Odiseei și pe cea de a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și traducere la poezie.426 Al doilea răstimp în care activitatea de tălmăcitor s-a intensificat cuprinde câteva luni din 1823-1825, precedând parțial compunerea Micilor opere morale; atunci a rescris Satiră lui Simonide din Amorgos la adresa femeilor și Imitații din greacă pornind de la poezii de Arhiloh, Alexios din Thourioi, Amfis atenianul, Eubul atenianul, versuri de Eupylos Comicul despre elocinta lui Pericle; a tradus totodată Micile opere morale ale lui Isocrate (1824) și Manualul lui Epictet (1825). Din Simonide din Amorgos a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Thourioi, Amfis atenianul, Eubul atenianul, versuri de Eupylos Comicul despre elocinta lui Pericle; a tradus totodată Micile opere morale ale lui Isocrate (1824) și Manualul lui Epictet (1825). Din Simonide din Amorgos a mai transpus liber un fragment, intitulat Din greacă lui Simonide integrat în cea de a doua ediție a Canturilor (Napoli, Starița, 1835), alături de redarea liberă a fragmentului elegiac Din același, inspirată fie de Simonide din Amorgos, fie de Simonide din Ceos. Ambii îi erau cunoscuți lui Leopardi în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]