1,454 matches
-
au avut loc la Karaganda și Norilsk în 1953, la Kengir (Dzezhkazgan) în 1954 și iarăși la Vorkuta în 1955. În 1955 și 1956 o parte din prizonierii politici au fost "amnistiați", dar drepturile lor civice au rămas suspendate. Sistemul GULag a continuat să funcționeze până în anii 1960, iar sistemul de muncă forțată a deținuților politici până în anii 1980. După destrămarea Uniunii Sovietice, au fost făcute unele eforturi, în special de asociația rusă "Memorial", de a documenta și de a comemora
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
în sectorul comandat de el. Acțiunea a eșuat din motive ce nu au fost încă descifrate, gen. Avramescu a fost probabil lichidat de agenți ai NKVD, fiica sa, Felicia Sturdza, s-a sinucis, iar soția sa a fost deportată în Gulag-ul sovietic, de unde s-a întors după mai mulți ani. În data de 6 martie 1945, primul regiment al Armatei Naționale Române ocupă poziții pe Oder, unde este inspectat de Generalul Platon Chirnoagă, Ministrul Apărării în Guvernul Național Român dela
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
dus la moartea sau deportarea a cel puțin 1,8 milioane de foști cetățeni polonezi, practic toți cei considerați periculoși pentru regimul comunist. Foștii cetățeni polonezi au fost subiectele acțiunilor de sovietizare, strămutare forțată, internărilor în lagărelor de muncă din Gulag, sau au fost pur și siplu uciși, așa cum a fost cazul ofițerilor polonezi asasinați în timpul masacrului de la Katyn. O parte a pierderilor de vieți omenești a fost datorată naționaliștilor ucraineni, care au atacat satele poloneze din vestul Ucrainei. Atrocitățile sovietice
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
nu implică nicio garantare a frontierelor de către guvernul Maiestății Sale." Polonezii au avut un mai mare succes în obținerea acordului sovietic pentru crearea Armatei poloneze din est. Asfel, s-a obținut acordului sovietic pentru eliberarea cetățenilor sovietici internați în lagărele Gulagului. În ciuda multor dificultăți făcute de autoritățile sovietice, mulți polonezi au fost eliberați și li s-a permis să se înroleze în noua armată poloneză constituită în mod oficial pe 12 august 1941. Totuși, trupele au fost retrase în Orientul Mijlociu în
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
examineze cazul și în același timp a cerut [[Crucea Roșie|Crucii Roșii Internaționale]] să verifice alegațiile germane. Pe [[24 aprilie]] [[1943]], Sikorski s-a întâlnit cu Eden și a cerut în mod imperativ ajutorul aliaților pentru eliberarea prizonierilor polonezi din [[Gulag]]urile sovietice. De asemenea, prim-ministrul polonez a refuzat să răspundă pozitiv cererii sovietice pentru retragerea plâgerii depuse la Crucea Roșie. [[Anthony Eden]] a refuzat să implice guvernul britanic în această problemă foarte delicată, iar Uniunea Sovietică a rupt relatiile
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
s-au adăugat [[Migrația umană#Migrațiile postbelice|altor mișcări ale populațiilor]] pentru a forma cea mai mare migrație umană din timpurile moderne. Stalin a dat ordine ca luptătorii rezistenței poloneze să fie încarcerați sau deportați în lagărele [[Siberia|siberiene]] ale [[Gulag]]ului. Mulți polonezi cred că liderii occidentali au încercat să-i forțeze pe cei polonezi să accepte condițiile lui Stalin. Aceștia consideră că este vorba de o "trădare", care este doar o parte a unei trădări mai largi care a
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
feroviar. Transportul aerian este deservit de aeroportul local (cod ICAO: KLSZ, cod IATĂ: KSZ). În anii '30, orașul a fost unul dintre locurile de deportare ale culacilor, pentru a munci în industria lemnului, Kotlasul fiind administrat de o ramură a Gulagului numită Kotlaslag. Mai tarziu, Stalin transforma orașul într-o tabără de muncă destinată tuturor categoriilor antisovietice. Taberele de muncă au existat aici până în 1953.
Kotlas () [Corola-website/Science/305516_a_306845]
-
serviciul de contraspionaj sovietic, desprins din NKVD în aprilie 1943, subordonat formal Statului Major al Armatei Roșii, condus de generalul-colonel Victor Abakumov și plasat sub directa autoritate a lui Iosif Visarionovici Stalin, având ca misiune principală anchetarea și deportarea în GULAG a prizonierilor de război. Depozițiile membrilor “Lotului Antonescu” făcute la Moscova nu au fost transmise autorităților române, în consecință, nu au influențat în nici un fel anchetele și procesele derulate ulterior în țară. Temele predilecte ale anchetatorilor SMERȘ au fost împrejurările
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
al secției anchetă a NKVD RSSM, locotenent inferior al Securității de Stat Cerepanov. 17.II.1941." Nu s-a reușit desfășurarea unui proces public. Dar, și fără procesul public, figuranții acestui dosar n-au supraviețuit. Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca - † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca - † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în luna mai 1941, pe vestita ilegalistă comunistă Ana Pauker capturată de siguranța română. Cu excepția lui Ion Codreanu
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Vladimir Maiakovski). În baza arhivelor descoperite în ultimii ani la "Lubianka", în anii '30 au fost arestați în Uniunea Sovietică ca. 2000 de scriitori și oameni de artă, din care circa 1500 au fost executați sau au murit în lagărele Gulagului. În contrast cu aceștia, cei care slujeau regimul se bucurau de privilegii sub forma de locuințe, accesul la case de comenzi alimentare sau de odihnă, indemnizații bănești, decorații cu diverse ordine etc. Motivele tipice ale literaturii din această epocă au fost realizările
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
vedere să nu părăsească localitatea, iar în cazul că ar trebui să plece undeva, să-l anunțe. La 30 iunie 1972 a fost pensionat. Bătrânețele și îndeosebi reminiscențele terorii anchetelor, a muncii forțate, a regimului de exterminare din închisori și gulaguri, a frigului și foamei și a tuturor umilirilor și privațiunilor prin care a trecut și le-a îndurat 14 ani și jumătate, toate acestea i-au zdruncinat sănătatea și l-au determinat să renunțe la o viață activă cu sarcini
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
noiembrie 1947), simbolul rezistenței la comunizare în acea tragică perioadă din istoria României. In urma activității sale politice, a fost persecutat politic de către regimul comunist, fiind obligat să fugă de acasă pentru a se salva de la arestare și deportare în Gulagul comunist. A fost obligat să stea ascuns sub diverse identități în București mai bine de 10 ani, pentru a evita arestarea. Familia sa a fost evacuată din casa ce o deținea în Târgoviște. Termenul de evacuare a fost de 24
Constantin Andreescu () [Corola-website/Science/305463_a_306792]
-
acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei moldoveniste si a introducerii alfabetului rus în Basarabia. Pe baza acestor acuzații a fost arestat de către NKVD și condamnat la moarte, fiind schimbată sentința apoi în detenție în Gulag. s-a născut pe 14 septembrie 1906, în satul Ialoveni (pe atunci), județul Chișinău, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus. A învățat la Liceul de băieți „Alexandru Donici” din Chișinău. În 1932 a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
condamnat la pedeapsa capitală prin împușcare, cu confiscarea averii. La solicitarea sa, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 29 aprilie 1941, lui Petre Ștefănucă i-a fost înlocuită pedeapsa cu moartea cu zece ani de gulag. Totuși, aceasta nu l-a salvat. Fiind internat într-un lagăr din RASS Tătară, Petre Ștefănucă a decedat la 12 iulie 1942. În vara anului 1941, când Basarabia a revenit sub administrație românească, Nina Ștefănucă a adresat un demers Guvernământului
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]