1,698 matches
-
Independența, 1921. Maciu, Vasile, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol I al României de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1866, p. 346. 433 A. Iordache, Ion Ghica. Diplomatul, omul politic, p. 262. 434 N. Ciachir, op. cit, p. 202; Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988, p. 90. 435 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994, pp.12-13. 436 Monitorul Oficial, nr. 142, 1 iulie, 1866, p. 637. 437 Anastasie Iordache, op. cit., p. 127. 438 Arhiva Națională Centrală, București, microfilme Franța, Turquie-București, r. 12, c. 154, apud Silviu L. Damian, op. cit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
legii din anul 1924, generalul avea dreptul la o locuință în București, proprietate a statului, dreptul de a purta toată viața uniforma militară și de a se bucura de toate beneficiile funcției și gradului deținute în timpul războiului. Prin această lege, guvernanții vremii doreau să recompenseze activitatea depusă de general pentru apărarea patriei. Modestul general considera că activitatea sa nu era altceva decât concretizarea datoriei pe care o avea față de România. În anul 1930, militarul Constantin Prezan a obținut cea mai înaltă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
înseamnă că astăzi în Statele Unite inflația provine exclusiv de la Washington. Bineînțeles că niciunui guvern nu-i convine să se încarce cu responsabilitatea greșelilor sale, chiar dacă, fără îndoială, întotdeauna sunt dispuși să spună cât de bine au lucrat. Din acest motiv guvernanții noștri îi învinovățesc de inflație pe șeicii arabi, care cresc prețul petrolului, pe liderii sindicali, care împing în sus salariile, lăcomia lumii afacerilor; catastrofele naturale care strică recoltele etc. Totuși toți acești factori nu sunt decât țapi ispășitori, care de-
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
afișul tricolor apărut în iulie 1940 la Londra, retipărit și afișat pînă-n iunie 1944 în numeroase locuri publice londoneze, și clandestin în Franța ocupată: T63 CĂTRE TOȚI FRANCEZII Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! [§ 1] Guvernanți de ocazie au putut capitula, căzînd în panică, uitînd onoarea, aruncînd țara în robie. Totuși, nu-i totul pierdut! [§ 2] Nimic nu-i pierdut, deoarece acest război este un război mondial. În universul liber, forțe imense nu s-au manifestat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Mai întîi avem o structură concesivă: [[(desigur) p-e1] Franța a pierdut o bătălie! [DAR non q-e2] Franța nu a pierdut războiul!] Aserțiunea p apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e0, cel puțin din punctul de vedere (PdV1) exprimat de "guvernanți de ocazie" (de fapt de către Mareșalul Pétain la 17 iunie 194033). Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după DAR este o negație non-q, lasă să se audă un PdV2 care neagă PdV1 (q-e0). Primul paragraf dublează subtitlul recurgînd la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de către Mareșalul Pétain la 17 iunie 194033). Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după DAR este o negație non-q, lasă să se audă un PdV2 care neagă PdV1 (q-e0). Primul paragraf dublează subtitlul recurgînd la aceeași construcție concesivă: [[p-e3] Guvernanți de ocazie au putut capitula... în robie [TOTUȘI non-q-e4] nu-i totul pierdut!] Aserțiunea p-e3 apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e00, cel puțin din punctul de vedere advers PdV1. Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după TOTUȘI
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
q, se opune deciziei de a capitula. Decizie a mareșalului Pétain care se sprijinea pe o concluzie deductibilă din e1-p. Acest fapt declanșează constrîngeri în continuarea discursului. Perioada care urmează se întinde și ea pe două fraze tipografice: T63b (e1) Guvernanți de ocazie au putut capitula, (e2) căzînd în panică, [P1] (e3) uitînd onoarea, (e4) aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
despre lume, ea rămînînd o explicație doar la nivel structural. Textul afișului T63, despre care am vorbit deja, prezintă de asemenea două segmente explicative-justificative care funcționează în sens contrar și care generază un efect de amploare cu totul diferită. T63 Guvernanți de ocazie au putut capitula, căzînd în panică, uitînd onoarea, aruncînd țara în robie. Totuși, nimic nu-i pierdut! (63a) Nimic nu-i pierdut, DEOARECE acest război este un război mondial. În universul liber, forțe imense nu s-au manifestat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și SA. Nimic nu se putea opune însă marșului partidului nazist și al lui Hitler spre putere. Zilele Republicii de la Weimar erau numărate. Mișcarea condusă de Adolf Hitler s-a bucurat de sprijinul recunoscut sau tacit al unei părți dintre guvernanți și de ajutorul material acordat de mari monopoluri, între care Emil Kirdorf, Gustav Krupp, Kurt von Schroeder 643. O întâlnire cu marii industriași din Ruhr a avut loc în 1929 la Düsseldorf, dar în primele luni ale anului 1932 Hitler
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stau liniștit, să investesc undeva lângă Alba-Iulia? M-ar fi costat mai puțin, dar mă simt atras de satul meu chinuit. Cu <<Dacia>> mea car telemeaua la Alba, tot cu ea aduc marfă pentru bar. Am reinvestit tot profitul, dar guvernanții au abrogat legea care-i proteja pe cei ca mine...» A finalizat o aducțiune de apă dintr-un vârf de munte. Primăria l-a abandonat cu toate cheltuielile către bancă. «Asta e. Mergem înainte...» Are zece lucrători care primesc câte
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
înțelege că toți avem zgardă nevăzută, pusă bine, să n-o mai scoatem... Întoarcerea S-a mutat de la Galați. Și-a vândut apartamentul și n-a mai așteptat să plece «cu ordonanța» lui Ciorbea. Românii au ajuns bine: îi plătesc guvernanții să nu muncească, să lase totul baltă. Alege-s-ar prafu! «Ce faci?» «Plec cu ordonanța...» Și oamenii iau banii și pleacă. Cu ordonanța. Gheorghe Trifan n-a cerut nici ajutor de șomaj. S-a pensionat înainte de timp. «Termin cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de tratament, care, până acum, lipsea cu desăvârșire din țara noastră, în condițiile în care România are cei mai deteriorați indicatori de cancer comparativ cu toate țările europene. A avea o “’Țară Bio” este un ideal pe care doar niște guvernanți luminați și un popor educat îl pot atinge. Din păcate, poporul consumă alimente poluate grav cu aditivi și astfel stimulează producția lor în continuare, iar guvernul este foarte dispus să permită ușor folosirea insecticiedelor sau E-urilor nesigure sau chiar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
teoria sa dincolo de stabilirea acestui proces, făcînd din ideea națională atributul central al legitimității statului modern.. Cu alte cuvinte, definit în această manieră clasică, naționalismul exprimă în primul rînd aspirația grupurilor comunitare asemănătoare de a se uni sub autoritatea unor guvernanți ce corespund idealurilor lor. Acest deziderat, relativ nou, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și se datorează revoluțiilor, mai întîi americană și apoi franceză, triumfului legitimității democratice asupra celor sacre, ereditare, aristocratice, etnice sau obținute pur
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ansamblurile sociale ale Evului Mediu sau ale vechiului regim au ignorat total omogenitatea culturală a societăților industriale. Acestea făceau parte din state monarhice a căror logică politică nu necesita deloc mobilizarea popoarelor. Acestea puteau rămîne acolo unde se aflau, fără ca guvernanții să le solicite în alt mod decît ca mînă de lucru pentru pămînturi, pentru noile șantiere sau pentru armatele cu efective reduse. Invocarea lui Dumnezeu era suficientă pentru a proba legitimitatea în fața maselor. În ceea ce-i privește pe nobili, ideea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de stat reformată. Vecinul său danez, care stăpînea atunci și Norvegia, l-a imitat în 1536, cu toate că, în acest interval, Henri VIII al Angliei promulghează în 1534 Actul de supremație care pune bazele bisericii anglicane și care îl transformă în "guvernant al credinței". În final, întreaga Europă se va diviza în sensul în care religia și politica se confundă, rezultînd o zonă nordică sau orientală protestantă și o zonă centrală sau meridională rămasă catolică. În primul caz, înnoirea doctrinară și culturală
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu condiția să fie victorios, total agresiv, crud și totodată compromițător pentru întreaga populație transformată astfel în complicea celor ce l-au declanșat. Numai acest tratament de șoc este capabil să refacă dintr-o singură lovitură solidaritatea unui popor cu guvernanții săi rău văzuți, mult mai eficient decît ar face-o orice discursuri pe timp de pace, mai mult decît orice doctrină ale cărei efecte benefice s-ar face simțite într-un termen mai lung. Totdeauna urgența prevalează, deci numai războiul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Vechiul Regim, prin Testamentul politic al lui Richelieu; fuseseră aplicate du-pă tratatul de la Utrecht, pentru a delimita provincia franceză Dauphiné de regiunea învecinată a Piemontului; în plus, existau de mult, în stare latentă în opinia publică. Cu toate acestea, guvernanții monarhici nu le luaseră deloc în serios, ministrul Vergennes, spre exemplu, argumentînd că "Franța, așa cum este constituită, trebuie mai curînd să se teamă de extinderi decît să le provoace". În ianuarie 1793, Danton adoptă o cu totul altă atitudine: "Hotarele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
indisolubil de pămîntul, spiritualitatea și cultura acestui popor"340. Este evident că el evocă aici mai curînd concepția lui Herder sau a lui Barrès decît idealul internaționalist al comunismului. De fapt, România și Albania nu constituie excepții. În ciuda faptului că guvernanții se străduiseră să șteargă trecutul militarist al monarhiei prusiene răzuind de pe fața pămîntului capela regală din Postdam sau palatul berlinez al Kaiser-ului, Republica Democrată Germană își reapropriază gloriile ancestrale ale națiunii în cursul anilor 1980. Statuia ecvestră a lui
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu a fost acceptat de către mandatați. Oricît ar fi de înzestrat cu valori universale, pactul statu-lui-națiune liberal nu este altceva decît produsul plebiscitului neavenit al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb, pentru elvețieni, pactul politic nu reprezintă o noțiune abstractată. El se sprijină pe obligațiile reciproce și scrise ale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și care atribuie națiunii un destin sublim în ordinea universală. Contractul elvețienilor nu se joacă cu cuvintele și nu manifestă nici o ambiție educativă. Năzuința sa modestă se supune mai curînd unui resort negativ decît pozitiv. În definitiv el rămîne strict
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
generalității catalane și a guvernării Euskadi. Pe de altă parte însă, restaurația ar fi însemnat o insultă majoră, în ochii celor ce doreau unitatea Spaniei, în mod special pentru armată, care, amenința pur și simplu cu un puci. În consecință, guvernanții trebuiau să menevreze situația în așa manieră încît să satisfacă cele două imperative contrarii: să răspundă așteptărilor autonomiste, demonstrînd astfel autenticitatea democratică a monarhiei, fără ca acest răspuns să se transforme în casus belli în ochii sectoarelor conservatoare și ai militarilor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
special în cadrul Uniunii Europene. În sfîrșit, cînd dezlegarea conflictului Est-Vest părea să anunțe sfîrșitul confruntărilor ideologice transnaționale, s-a produs iruperea marilor mișcări religioase fundamentaliste și-apoi a altor curente integriste care stau la originea resurgenței naționalismelor de tip etnic. Guvernanții europeni nu sînt singurii care se resimt în urma punerii în discuție a puterii lor reale. La rîndul lor, guvernații au înțeles că mandatarii lor și-au pierdut prerogativele și că atributele regale au devenit destul de factice. Dintre guvernanții mai luminați
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tip etnic. Guvernanții europeni nu sînt singurii care se resimt în urma punerii în discuție a puterii lor reale. La rîndul lor, guvernații au înțeles că mandatarii lor și-au pierdut prerogativele și că atributele regale au devenit destul de factice. Dintre guvernanții mai luminați, cîțiva au "negat faptul că statul dispune de putere decizională ultimă, incluzînd aici și dreptul de a recurge la forță"412. Legitimitatea democratică dusă la extrem s-a trezit zdruncinată deodată și, odată cu ea, principiul unei suveranități populare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Societatea regală pentru protecția păsărilor a crescut de la 30 000 la 850 000 de membri.414 De altfel, oriunde în altă parte ar fi să se manifeste, pentru vest-europeni, sentimentul național este considerat o ciudățenie demnă de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea afirmării patriotice. Este, în prezent
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]